Umanismul, renasterea, cronica si letopisetel

Trimis la data: 2003-01-02 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 15664
Autor: Malina Costache Dimensiune: 78kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Umanismul - e miscarea social-culturala a renasterii aparuta in Italia in sec. al XIV-lea.Evolutia acesteia va cuprinde si sec. al XV-lea si sec. al XVI-lea. In Germania si Tarile de Jos umanismul va fi promovat incepand cu sec. al XVI-lea, iar in Anglia, Spania si Tarile Romane abia in sec. al XVII-lea.
Aceasta miscare social-culturala apare ca o impotriva fanatismului si docmatismului specific Evului Mediu.

0x08 graphic

0x08 graphic

0x08 graphic

Umanismul - e miscarea social-culturala a renasterii aparuta in Italia
in sec. al XIV-lea.Evolutia acesteia va cuprinde si sec. al XV-lea si
sec. al XVI-lea. In Germania si Tarile de Jos umanismul va fi promovat
incepand cu sec. al XVI-lea, iar in Anglia, Spania si Tarile Romane
abia in sec. al XVII-lea.

Aceasta miscare social-culturala apare ca o impotriva fanatismului si
docmatismului specific Evului Mediu.

Conditiile social-istorice care au favorizat nasterea umanismului
sunt:

* dezvoltarea comertului si a mestesugurilor;
* inflorirea oraselor;
* dezvoltarea burgheziei;
* marile descoperiri geografice;
* inventarea tiparului (in Gutemberg).

Trasaturile umanismului:

* aseaza in centrul preocuparilor sale omul ("omul este masura
tuturor lucrurilor");
* increderea in ratiune;
* admiratia fata de valorile antichitatii greco-latine;
* natura considerata un model al artei;
* anticlericalismul;
* prezentarea omului multilateral;
* libertatea, demnitatea si perfectabilitatea fiintei umane.

Renasterea in tarile romane

A aparut in secolul al XVII-lea pe fondul dezvoltarii Tarilor
Romanesti si al bibliotecilor domnesti. Promotori ai valorilor
umaniste inainte de aparitia propriu-zisa a acestei miscari social
culturale au fost Mircea cel Batran, Stefan cel Mare si Neagoe
Basarab.

Inceputurile invatamantului roman sun legate de infiintarea de catre
Despot Voda a scolii latine de la Cotnari, intemeierea scolii "Trei
ierarhi" de la Iasi si a scolilor protestante din Transilvania.

O caracteristica a umanismului romanesc consta in renuntarea la
scrierea in limba slavona si inlocuirea acestora in mop treptat cu
limba romana in administratie, cronici domnesti, carti bisericesti.
Din ac3est punct de vedere o importanta covarsitoare a avut-o
activitatea tipografica a diaconului Coresi de la Targoviste si din
Scheii Brasov. O capodopera a umanismului roman este lucrarea
"Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie".

Ideile majore ale acestei miscari social-culturale sunt:

* continuitatea existentei romanilor pe acest teritoriu;
* unitatea de neam a locuitorilor din toate provinciile romanesti;
* latinitatea limbii romane.

Spiritul enciclopedic al umanismului roman recunoscut la nivel
european este Dimitrie Cantemir. Domeniile in care acesta s-a airmat
plenar sunt: lingvistica, muzicologia, istoria, geografia, literele,
logica si filozofia.

0x08 graphic

0x08 graphic

0x08 graphic

Cronica - acest termen provine din latinescul "chronica" si grecescul
"chronos". Aceasta denumire desemneaza o lucrare cu caracter istoric
in care sunt relatate evenimente urmarind o stricta cronologie.

In literaqtura romana cronicile au marcat inceputurile scrisului in
limba romana facand chiar trecera de la istoriografie la fictiune.

Cronicarii se impart in doua directii: Moldova si Muntenia, fiecare
avand un specific al ei.

Cronicarii moldoveni sunt: Grigore Ureche, Miron costin si Ion
Neculce.

Grigore Ureche redacteaza "Letopisetul Tarii Moldovei" prezentand
evenimentele cuprinse intre anii 1359-1594.

Miron costin scrie "Letopisetul Tarii Moldovei" de la Aron Voda
incoace adica de la 1595-1661.

Cel de-al treilea cronocar moldovean, Ion Neculce, continua
prezentarea istoriei Moldovei de la 1661-1743. Opera lui "Letopisetul
Tarii Moldovei" este precedata de un numar de 42 de legende reunite
sub titlul "O sama de cuvinte".

Specificul cronicilor moldovene il constituie relatarea obiectiva
necritica si nepartinitoare a domniilor care s-au succedat la tronul
Moldovei.

In Muntenia cronica este reprezentata de "Letopisetul cantacuzinesc",
"Cronica Balenilor" fara autor cunoscut si "Viata lui Constantin Voda
Brancoveanu" de Radu Greceanu si "Istoria domnilor tarii Romanesti" de
Radu Popescu.

0x08 graphic

0x08 graphic

0x08 graphic

Descendent al unei renumite familii boieresti din Moldova, Grigore
Ureche isi indeplineste formarea intelectuala la scolile polone din
Liov.

Reintors in tara, cronivcarul parcurge cateva ierarhii domnesti
ajungand in scurta vreme un apropiat al domnitorilor.

"Letopisetul Tarii Moldovei" prezinta evenimente de la "descalecatul
cel de-al doilea" adica de la domnia lui Dragos Voda la domnia lui
Aron Voda (1359-1594). Aceasta cronica va fi tiparita pentru prima
doara de Mihail Kogalniceanu in 1852.

Letopisetul este precedat de o "Predoslovie" (o prefata) in care
autorul isi va argumenta motivele pentru care a redactat aceasta
opera.

0x08 graphic

Principalul argument ar fi acela ca urmasii trebuie sa cunoasca
istoria predecesorilor. Totodata Grigore Ureche se plange de
insuficienta izvoarelor care i-au servit ca punct de pornire, o
cronica a domniei lui Stefan cel Mare fusese redactata in limba
slavona de Eftimie si Macarie.

Din cauza absentei izvoarelor interne cronicarul se vede silit sa
apeleze la carti straine - izvoare poloneze.

Ideile fundamentale in acest letopiset sunt:

* ideea unitatii de origine a romanilor din toate provinciile "toti
de Ram se trag";
* latinitatea limbii romane aducand ca argument evolutia etimologica
a unor cuvinte;
* latinitatea poporului roman.

In alcatuirea letopisetului Grigore Ureche surprinde schimbari de
domnii, comploturi, lupta pentru putere, obiceiurile de inscaunare,
situatii de viata si fapte exemplare.

Cele mai multe episoade se incheie cu o "nacazanie salnim" adica o
certare a celor puternici. Constituita ca un epilog aceasta secventa a
letopisetului prezinta ideea ca exista o ordine a istoriei dictata nu
de faptele umane ci de vointa divina.

Eroi exemplari precum Stefan cel Mare sunt propusi ca niste modele
existentiale deoarece sunt pusi in slujba lui Dumnezeu si mai ales a
tarii.

La polul opus se afla cei care incalca legile divine dar si pe cele
omenesti. Un astfel de personaj negativ care suporta consecintele
faptelor sale este craiul polon Albert.

Scrierea cronicii este strabatuta de ideea respectarii actului
creator. Autorul stie ca opera sa este importanta deoarece reprezinta
un incput al scrisului in limba romana pentr ca poporul nostru sa nu
fie "asemeni fiarelor si dobitoacelor".

Arta narativa a letopisetului

Arta narativa a acestui letopiset consta in: rafinamentul descrierilor
("episodul invaziei lacustelor") si acuratetea naratiunii astfel
domnia lui stefan cel Mare este prezentata prin faptele sale istorice,
personalitatea domnitorului in dispozitiile sale sufletesti
contradictorii.

Cronicarul face nu doar o trecere in revista a faptelor ci prezinta si
imprejurarile mortii domnitorului, sentimentele poporului in fata
acestui eveniment nefast si chiar starea vremii din acea perioada.

0x08 graphic

0x08 graphic

0x08 graphic

Miron Costin este continuatorul cronicii lui Grigore Ureche. In
letopisetul sau el prezinta elemente di istoria Moldovei cuprinse
intre 1594-1661, adica de la a doua domnie a lui Aron Voda pana la
urcarea pe tron a lui Dabija Voda.

0x08 graphic

Descendent al unei importane familii boieresti din Moldova, Costin isi
face studiile in Polonia la Liovfiind cunoscator al limbilor de
circulatie internationala din acea perioada (filozofie etc.).

Letopisetul lui Miron Costin e precedat de o lucrare intitulata "O
sama de cuvinte din ce tara au iesit stramosii lor de neamul
Moldovenilor." Aceasta lucrare ar fi trebuit sa fie o introducere
facuta cronicii dar materialul fiind prea valoros autorul a facut din
aceasta o creatie de sine statatoare. Se afirma in paginile acestei
lucrari ideea responsabilitatii scrisului "eu voi da sama de ale mele
toate cate scriu". Sunt reluate teoriile din letopisetul lui Ureche,
contunuitatea, unitatea si latinitate limbii romane.

"De neamul moldovenilor" este scrisa ca o reactie impotriva
cronicarilor care au interpolat letopisetul lui Ureche. Mania lui
costin se indreapta impotriva lui Simion dascalul si a lui Misail
calugarul.. Acest eveniment poarta numele in istoriografie de "cearta
cronicarilor".

Geneza letopisetului are la baza izvoare straine dar si izvoare
interne. Pentru ultima perioada oglindita in cronica sa Miron Costin
foloseste amintirile boierilor batrani, povestirile tatalui sau, fost
sfetnic al domnului Miron Barnovski si chiar propriile fapte de viata.

Letopisetul cuprine prezentarea a ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles