Un intermezzo de Renastere apuseana in Moldova

Trimis la data: 2010-05-16 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 11 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Mirela Tudorache Dimensiune: 25kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Cu domnia lui "Despot Voda" ajungem pentru intiia oara la adevarate izvoare intinse, care cuprind, cu privire la toate domeniile vietii noastre nationale de la jumatatea veacului al XVI-lea, informatii bogate si interesante. Dar, inainte de a vorbi de aceste izvoare, care sint doua: Sommer si Graziani, si care trebuie infatisate impreuna, e bine sa se aminteasca persoAZnalitatea insasi a lui Despot.
La un moment dat, a rasarit intii in Ardeal, stiind romaneste, invatind poate romaneste acolo, un grec a carui origine era mai mult sau mai putin confuza, care fusese amestecat in rosturi apusene in calitate de copist de manusAZcripte elinesti, in tovarasia prietenului sau Diasorinos, si in legatura strinsa cu invatatii germani din aceasta tara.

In ce priveste situatia lui, ea era aceea a multor oameni ai Renasterii. Un om foarte bine inzestrat, cu planuri foarte mari, care nu erau atita persoAZnale ale lui, cit ale epocei in care traia. Fara radacinile lui Petru Rares, fara legitimitatea acestuia, care, el, a apartinut unei singure societati si unei sinAZgure natiuni -- cind apartine cineva mai multor natiuni si mai multor socieAZtati, poate face mai multe lucruri decit atunci cind e in legatura cu un singur popor si o singura societate, insa nu tine mult:

momentul e foarte stralucitor, dar n-are durata, -- Despot a venit deci, in partile Ardealului si a intrat in legaturi cu un senior polon, care avea rosturi pe aici -- unde tinea mosii in margene --, cu Albert Laski, si el un om al Renasterii in sensul neserios al cuvintului, un aventurier, care avea planuri mari: cindva, a vrut sa capete domnia Moldovei, si, cu toate ca sprijinea pe Despot, tot tragea nadejdea sa ia el domnia, daca s-o putea.

In acest timp al Renasterii, care era dominat de anume idei de succes, de glorie, de dominatie, de cultura, asa cum se intelegea atunci, nu se judeAZcau lucrurile din punctul de vedere realist al nostru. in epoca noastra, cind se gindeste cineva la o situatie, mai mult sau mai putin isi face si socoteala daca e chemat pentru dinsa si daca o poate pastra, pe cind pe vremea aceea existau oameni pentru orice fel de situatii, incepind de la cele destul de umile si mergind pina la cele mai neinchipuit de mari. Iacob Vasilic (Basilikos) a
fina ia jurnaiaiea veauuiui ai

ii a strins soldati -- si soldati se gaseau totdeauna pe acel timp --, a i iegatura cu imperialii, cu Ferdinand regele, si a trecut spre Moldova, a fost raspins. Cutare biograf pretinde ca, atunci, ca sa scape, s-a dat ort si alaiul inmormintarii lui s-a desfasurat in cine stie ce punct al l'fi'ind aiurea in cea mai bun& sanatate. Dupa aceea a strins din nou -a ciocnit cu Alexandru Lapusneanu, pe care 1-a biruit la Verbia, e in partile lasului, pe Jijia, si prin biruinta acesta, pe care o cunoas-rte bine'printr-un raport german contemporan, ca si prin povestirile mer si Graziani, el a ajuns stapin al Moldovei.

am ai nostri ii ziceau Despot; el, cind s-a incoronat si-a zis Ioan Voda. mente se'prezinta ca fiul lui Stefan Voda. Ar fi vrut foarte bucuros nsiderat ca si Petru Rares, inaintasul sau, si ca si tatal lui Alexandru ;anu care era Bogdan, ca o odrasla a marelui domn care' stapinise o e de' veac si mai bine Moldova. isi zicea despot de Samos, "marchis" lios) in legatura cu insula Paros din Arhipelag, dar, fireste, in partile u fusese niciodata un marchizat. Despotat fusese unul singur: al sirbi-mul pretindea ca se coboara din despotii sirbi de odinioara, din familia rici, care am vazut cit de multe si cit de strinse legaturi avea cu tara : doamna lui Alexandru Lapusneanu, Ruxandra, era fiica Elenei, si a despotului Ioan. Strainul avea si o intreaga genealogie scrisa --, care-si scriu genealogia nu sint totdeauna cei cari o poseda in adevar, idu-si astfel genealogia, el se arata ca descendent din Gheorghe Bran

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles