Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca

Trimis la data: 2003-02-02 Materia: Istorie Nivel: Gimnaziu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 5864
Autor: Claudiu bondari Dimensiune: 18kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Unirea Ţării Româneşti cu Moldova reprezintă unul din momentele cardinale ale istoriei patriei noastre, actul politic care stă la baza României moderne. Înfăptuită la 24 ianuarie 1859 , Unirea este rezultatul firesc al unui îndelungat proces istoric, care s-a maturizat în condiţiile începutului orânduirii capitaliste şi ale formării naţiunii române.
Raporteaza o eroare

0x08 graphic
Unirea Tarii Românesti cu Moldova reprezinta unul din momentele
cardinale ale istoriei patriei noastre, actul politic care sta la baza
României moderne. Înfaptuita la 24 ianuarie 1859 , Unirea este
rezultatul firesc al unui îndelungat proces istoric, care s-a
maturizat în conditiile începutului orânduirii capitaliste si ale
formarii natiunii române.

PRINCIPATELE ROMÂNE DUPA REVOLUTIE

Dupa înabusirea revolutiei din 1848, reactiunea interna si fortele
interventioniste dinafara au luat masuri de reorganizare a regimului
regulamentar restaurat. Prin întelegerea realizata între Turcia,
puterea suzerana, si Rusia, puterea protectoare, s-a încheiat în
aprilie 1849, la Balta Liman, o conventie care justifica prezenta
trupelor celor doua state în Principate pentru ,,a reprima orice
miscare de insurectionare". Ocupatia militara a Principatelor Române
se va prelungi pâna în 1851. Razboiul Crimeei, izbucnit în 1853, va
aduce o noua ocupatie straina, la început a trupelor ruse, iar apoi a
celor austriece care se vor retrage abia în 1857.

Potrivit conventiei de la Balta Liman, s-au numit în ambele principate
alti domni pe timp de sapte ani: Grigore Alexandru Ghica în Moldova si
Barbu Stirbei în Muntenia. În acesti ani s-au facut anumite
îmbunatatiri în administratia Principatelor, mai ales în Moldova, unde
domnitorul ducea o politica cu tendinte liberale. Noii domni n-au
putut sa nu tina seama de realitatile impuse de evenimentele din 1848.

Desi înfrânta, revolutia din 1848 daduse impuls dezvoltarii societatii
si adusese transformari importante. Anii imediat urmatori revolutiei
se caracterizeaza prin rolul crescând al burgheziei, care cucereste
pozitii noi în viata economica si politica.

Are loc o dezvoltare a productiei si a schimbului de marfuri; largirea
transporturilor rutiere si a navigatiei, intensificarea legaturilor
economice între diferite regiuni. Aceasta a avut ca urmare atenuarea
particularitatilor locale, largirea schimburilor comerciale dintre
Principatele Române, care se transforma treptat într-o unitate
economica. Pietele locale, provinciale, s-au contopit astfel într-o
piata unica; o etapa importanta a reprezentat-o desfiintarea vamii
dintre Moldova si Tara Româneasca, care a intrat în vigoare la 1
ianuarie 1848.

Progresul economic si social al tarilor române era frânat de
mentinerea formelor feudale de exploatare în agricultura, care au
dominat în Moldova si Tara Româneasca pâna în 1864, de farâmitarea
statala si de dominatia straina. Pentru accelerarea dezvoltarii
societatii românesti, o conditie necesara era faurirea statului
national unitar si independent.

UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE - O NECESITATE LEGICA

Datorita împrejurarilor interne si externe nefavorabile, poporul român
a trait timp de secole în unitati statale si provinciale distincte,
fiecare dintre ele cu o viata politica proprie.Dar nici diviziunea
statala, nici stapânirile straine n-au putut împiedica dezvoltarea
unitara si continuitatea poporului român pe teritoriul pe care s-a
format. El si-a pastrat nealterate limba si portul, traditiile,
obiceiurile, fiinta nationala.

O caracteristica a dezvoltarii tarilor române a constituit-o
permanenta legaturilor economice, politice, culturale între
teritoriile de o parte si de alta a Milcovului, între aceste si
Transilvania.

Înfaptuirea unitatii si a independentei poporului român a devenit o
preocupare permanenta a exponentilor luptei sale revolutionare. Ideea
unirii românilor s-a impus ca problema centrala din deceniul al 4-lea
al secolului al XIX-lea, raspunzând unor necesitati obiective ale
procesului de dezvoltare istorica a societatii românesti. În deceniul
premergator revolutiei are loc un contact direct tot mai amplu între
fruntasii miscarii nationale din cele trei tari române, care a
prilejuit cunoasterea reciproca a realitatilor din fiecare provincie
româneasca, a cimentat legaturi si a generat planuri de actiune
commune.

Vointa de unire a fost exprimata clar si puternic în timpul revolutiei
din 1848. Înconjurate de state reactionare, fortele patriotice interne
singure nu s-au dovedit însa suficient de mature pentru a înfaptui
Unirea în timpul revolutiei.

În 1850, Nicolae Balcescu a sesizat si a definit magistral esenta
cerintelor obiective ale evolutiei societatii românesti pentru o
întreaga epoca. El scria ca dupa revolutia din 1848 ,,ne mai ramânea
sa facem alte doua revolutii". Balcescu se referea în mod clar la
realizarea unitatii statului si, mai târziu, la obtinerea
independentei nationale, pentru ca în felul acesta ,,natiunea sa intre
în plenitudinea drepturilor sale naturale".

Dupa revolutia din 1848, Unirea a devenit problema centrala,
dominanta, a vietii politice românesti, punând în miscare cele mai
largi mase ale poporului.

FORTELE UNIONISTE; LUPTA PENTRU UNIRE

Unirea era o cauza a întregului popor. Dar în raport cu interesele lor
de clasa, fortele sociale românesti au înteles în mod diferit
continutul si caracterul Unirii.

Forta sociala principala în miscarea unionista au constituit-o masele
largi populare de la orase si sate, care au actionat cu cea mai mare
energie si hotarâre. Ele legau de înfaptuirea acestui mare act
national si împlinirea aspiratiilor sociale. Taranii urmareau, în
primul rând, ca prin Unire sa scape de claca si sa obtina pamânt, iar
paturile orasenesti considerau ca prin Unire, se va realiza cadrul
politic favorabil unor largi libertati democratice.

Burghezia, în plina ascensiune, socotea ca într-un stat unitar se vor
crea conditii prielnice pentru prosperitatea ei economica si pentru
obtinerea unei pozitii preponderente în viata politica a tarii.

Generatia care a înfaptuit marele ideal al Unirii din 1859 si care
înfaptuise revolutia de la 1848 avea în frunte înflacarati patrioti,
ca: Mihail Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alexandru
Ioan Cuza, Vasile Malinescu, Constantin A. Rosetti, fratii Ion si
Dumitru Bratianu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac, Nicolae
Orasanu s.a. . Carturari si oameni politici de seama, animati de idei
înaintate, au adus o contributie pretioasa la progresul general al
tarii.

În ceea ce priveste boierimea, o mare parte a acesteia, din interese
economice si politice apropiate de cele ale burgheziei, s-a alaturat
puternicelor forte nationale unioniste. Unii dintre marii boieri, în
numar neînsemnat, de teama ca Unirea ar putea pune în primejdie
privilegiile lor de clasa, s-au grupat în partida antiunionista.

Activitatea patriotica a fostilor conducatori revolutionari din 1848 a
continuat, în pofida conditiilor grele, atât în tara cât si în exil.
Prin publicatii si conferinte, memorii si demersuri diplomatice,
acestia au întreprins o ampla actiune de propaganda în favoarea
Unirii. Raspânditi în diverse centre diplomatice (Viena, Frankfurt,
Paris, Londra, Constantinopol), patriotii au desfasurat o laborioasa
activitate, pentru a crea un puternic curent de opinie în sprijinul
cauzei românesti.

În fruntea exilatilor, pâna în 1852, Nicolae Balcescu, urmat de
C.A.Rosetti, fratii Golesti, fratii Bratianu, Vasile Malinescu,
Costache Negri s.a. Acestia erau în legatura cu unii reprezentanti ai
popoarelor europene, grupati în Comitetul central democratic european,
înfiintat în 1850, la Londra, din initiativa italianului Giuseppe
Mazzini. Cu totii îsi exprimau speranta ca va izbucni o noua revolutie
în Europa.

La 29 noiembrie 1852, s-a stins din viata în Italia, la Palermo,
marele patriot si democrat-revolutionar Nicolae Balcescu, ceea ce a
îndurerat mult întrgul popor român si cercurile progresiste europene.

UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE-PROBLEMA EUROPEANA

Miscarea unionista din tara, ca si intensa activitate a emigratiei
dinafara hotarelor au impus nazuinta fundamentala a românilor în
atentia diplomatiei europene. De asemenea, interesele contradictorii
ale marilor puteri în Balcani si în bazinul Marii Negre, ajunse într-o
faza ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.