Unirea Principatelor Romane 1859-2005

Trimis la data: 2010-10-14 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 284
Autor: Catalina Panait Dimensiune: 12kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Unirea de la 24 ianuarie 1859 si geneza Romaniei moderne a fost un act politic intemeiat pe sentimentele nationale si patriotice ale romanilor. Memorabilul act istoric s-a dovedit a fi determinant pentru intreaga evolutie ulterioara a societatii romanesti.Ori o alta interpretare a faptelor din ianuarie 1859, ori tendinta de a minimaliza rolul natiunii in implinirea aspiratiilor de unitate si nu numai la 1859, nu sunt conforme cu adevarul istoric.

Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca si constituirea statului national roman a netezit calea spre infaptuirea unor reforme deja statornicite in Europa civilizata a mijlocului secolului al XIX-lea, reforme ce l-au inspirat pe domnul Alexandru Ioan Cuza si pe ilustrii sai sfetnici.
Reforma agrara, cea administrativa sau a invatamantului, a armatei, a justitiei, s.a. delimiteaza distinct doua segmente ale devenirii noastre istorice, separa ceea ce a devenit perimat de statul care corespunde intr-adevar epocii.

Unirea de la 1859 a constituit si punctul de plecare spre dobandirea independentei absolute de stat in 1877-1878, desavarsirea unitatii nationale in etapa 1878-1918.Vom relata in randurile ce urmeaza un episod poate mai putin cunoscut de cititorii nostrii, ce-l evidentiaza pe VASILE ALECSANDRI in alta ipostaza decat cea de bard de la Mircesti.
Mare om de cultura, arhivist (a fost director al Arhivelor Statului ale Modovei, in perioada 1850-1853), apropiat al lui ALEXANDRU IOAN CUZA, patriot prin excelenta, s-a dovedit a fi si un diplomat cu insusiri de invidiat.

Dupa 24 ianuarie, ca ministru de externe al Moldovei (unificarea administrativa s-a infaptuit abia in 1862), primeste din partea domnitorului CUZA, o misie politica pe la curtile europene pentru a obtine recunoasterea dublei alegeri pe tronurile de la Iasi si Bucuresti, a unui principe roman si nu strain, conform conventiei de la Paris: "Domnule Ministru, Trebuinta cerand ca sa trimitem o persoana de incredere spre a transmite depese importante inaltelor curti ale Frantei, a Marei Britanie si a Sardiniei (n.a. -nucleul statului italian unitar de mai tarziu), am gasit de cuvinta a-ti incredinta o asemenea misie delicata. Facandu-ti dar cunoscut aceasta decisie a noastra, te rog sa te pregatesti a pleca indata, dupa ce vei primi instructiunile noastre. Dumnezeu sa te tie in a sa sfanta paza. Alexandru Ioan".

Ca instructiuni speciale doar: "Du-te si fa cum te-or povatui inima si constiinta!".Constiinta l-a povatuit intr-adevar sa obtina sprijinul si simpatia pentru cauza Unirii si a lui Cuza la curtea regala de la Torino (capitala Sardiniei sau Piemontului), la imparatul Napoleon al III-lea la Paris si in cabinetul Foreing Office-ului londonez, caci regina Victoria a Regatului Unit nu l-a primit.

Regele Piemontului, Victor Emmanuel, afirma in urma convorbirii cu ministrul Alecsandri ca are stima si simpatie pentru natia romana si il insarcina sa transmita complimente afectuoase printului Cuza si ca institutiile regatului italian vor fi deschise pentru romani, care vor fi primiti ca niste frati!.Tactul si bunul simt al diplomatului Alecsandri l-a convins pana si pe titularul Foreign Office-ului, distantul lord Malmersbury.

Dupa o primire rece si o aspra critica tipic engleza la adresa colonelului Cuza si al actului de curaj al romanilor, ce s-au abatut de la hotararile marilor puteri garante privind soarta noastra, ministrul englez afirma in final ca guvernul Maiestatii Sale (britanice - n.a.) va va da cele mai vii probe de a sa stima si bunavointa, iar Cuza nu va fi pentru britanici doar un colonel, ci un adevarat print.

Franta insa, s-a dovedit un aliat de mare nadejde, ca de atatea ori. Obtinerea sprijinului puternicului si influentului Imperiu Francez pentru cauza Unirii Principatelor Romane insemna in fond recunoasterea internationala a actului politic romanesc de la 24 ianuarie 1859.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles