Unirea Tarii Romanesti cu Moldova - 24 ianuarie

Trimis la data: 2008-01-10 Materia: Istorie Nivel: Gimnaziu Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 11
Autor: Diana Bugea Dimensiune: 44kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Unirea Ţării Româneşti cu Moldova reprezintă unul din momentele cardinale ale istoriei patriei noastre, actul politic care stă la baza României moderne. Înfăptuită la 24 ianuarie 1859, Unirea este rezultatul firesc al unui îndelungat proces istoric, care s-a maturizat în condiţiile începutului orânduirii capitaliste şi ale formării naţiunii române.

PRINCIPATELE ROMÂNE DUPĂ REVOLUŢIE

După înăbuşirea revoluţiei din 1848, reacţiunea internă şi forţele intervenţioniste dinafară au luat măsuri de reorganizare a regimului regulamentar restaurat. Prin înţelegerea realizată între Turcia, puterea suzerană, şi Rusia, puterea protectoare, s-a încheiat în aprilie 1849, la Balta Liman, o convenţie care justifică prezenţa trupelor celor două state în Principate pentru ,,a reprima orice mişcare de insurecţionare”. Ocupaţia militară a Principatelor Române se va prelungi până în 1851. Războiul Crimeei, izbucnit în 1853, va aduce o nouă ocupaţie străină, la început a trupelor ruse, iar apoi a celor austriece care se vor retrage abia în 1857.

Potrivit convenţiei de la Balta Liman, s-au numit în ambele principate alţi domni pe timp de şapte ani: Grigore Alexandru Ghica în Moldova şi Barbu Ştirbei în Muntenia. În aceşti ani s-au făcut anumite îmbunătăţiri în administraţia Principatelor, mai ales în Moldova, unde domnitorul ducea o politică cu tendinţe liberale. Noii domni n-au putut să nu ţină seama de realităţile impuse de evenimentele din 1848.

Deşi înfrântă, revoluţia din 1848 dăduse impuls dezvoltării societăţii şi adusese transformări importante. Anii imediat următori revoluţiei se caracterizează prin rolul crescând al burgheziei, care cucereşte poziţii noi în viaţa economică şi politică.
Are loc o dezvoltare a producţiei şi a schimbului de mărfuri; lărgirea transporturilor rutiere şi a navigaţiei, intensificarea legăturilor economice între diferite regiuni. Aceasta a avut ca urmare atenuarea particularităţilor locale, lărgirea schimburilor comerciale dintre Principatele Române, care se transformă treptat într-o unitate economică. Pieţele locale, provinciale, s-au contopit astfel într-o piaţă unică; o etapă importantă a reprezentat-o desfiinţarea vămii dintre Moldova şi Ţara Românească, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1848.

Progresul economic şi social al ţărilor române era frânat de menţinerea formelor feudale de exploatare în agricultură, care au dominat în Moldova şi Ţara Românească până în 1864, de fărâmiţarea statală şi de dominaţia străină. Pentru accelerarea dezvoltării societăţii româneşti, o condiţie necesară era făurirea statului naţional unitar şi independent.

UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE O NECESITATE

Datorită împrejurărilor interne şi externe nefavorabile, poporul român a trăit timp de secole în unităţi statale şi provinciale distincte, fiecare dintre ele cu o viaţă politică proprie.Dar nici diviziunea statală, nici stăpânirile străine n-au putut împiedica dezvoltarea unitară şi continuitatea poporului român pe teritoriul pe care s-a format. El şi-a păstrat nealterate limba şi portul, tradiţiile, obiceiurile, fiinţa naţională.
O caracteristică a dezvoltării ţărilor române a constituit-o permanenţa legăturilor economice, politice, culturale între teritoriile de o parte şi de alta a Milcovului, între aceste şi Transilvania.

Înfăptuirea unităţii şi a independenţei poporului român a devenit o preocupare permanentă a exponenţilor luptei sale revoluţionare. Ideea unirii românilor s-a impus ca problemă centrală din deceniul al 4-lea al secolului al XIX-lea, răspunzând unor necesităţi obiective ale procesului de dezvoltare istorică a societăţii româneşti. În deceniul premergător revoluţiei are loc un contact direct tot mai amplu între fruntaşii mişcării naţionale din cele trei ţări române, care a prilejuit cunoaşterea reciprocă a realităţilor din fiecare provincie românească, a cimentat legături şi a generat planuri de acţiune commune.

Voinţa de unire a fost exprimată clar şi puternic în timpul revoluţiei din 1848. Înconjurate de state reacţionare, forţele patriotice interne singure nu s-au dovedit însă suficient de mature pentru a înfăptui Unirea în timpul revoluţiei.
În 1850, Nicolae Bălcescu a sesizat şi a definit magistral esenţa cerinţelor obiective ale evoluţiei societăţii româneşti pentru o întreagă epocă. El scria că după revoluţia din 1848 ,,ne mai rămânea să facem alte două revoluţii”. Bălcescu se referea în mod clar la realizarea unităţii statului şi, mai târziu, la obţinerea independenţei naţionale, pentru ca în felul acesta ,,naţiunea să intre în plenitudinea drepturilor sale naturale”.
După revoluţia din 1848, Unirea a devenit problema centrală, dominantă, a vieţii politice româneşti, punând în mişcare cele mai largi mase ale poporului.

FORŢELE UNIONISTE LUPTA PENTRU UNIRE

Unirea era o cauză a întregului popor. Dar în raport cu interesele lor de clasă, forţele sociale româneşti au înţeles în mod diferit conţinutul şi caracterul Unirii.
Forţa socială principală în mişcarea unionistă au constituit-o masele largi populare de la oraşe şi sate, care au acţionat cu cea mai mare energie şi hotărâre. Ele legau de înfăptuirea acestui mare act naţional şi împlinirea aspiraţiilor sociale. Ţăranii urmăreau, în primul rând, ca prin Unire să scape de clacă şi să obţină pământ, iar păturile orăşeneşti considerau că prin Unire, se va realiza cadrul politic favorabil unor largi libertăţi democratice.

Burghezia, în plină ascensiune, socotea că într-un stat unitar se vor crea condiţii prielnice pentru prosperitatea ei economică şi pentru obţinerea unei poziţii preponderente în viaţa politică a ţării.
Generaţia care a înfăptuit marele ideal al Unirii din 1859 şi care înfăptuise revoluţia de la 1848 avea în frunte înflăcăraţi patrioţi, ca: Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Mălinescu, Constantin A. Rosetti, fraţii Ion şi Dumitru Brătianu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac, Nicolae Orăşanu ş.a. . Cărturari şi oameni politici de seamă, animaţi de idei înaintate, au adus o contribuţie preţioasă la progresul general al ţării.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles