Uniunea Europeana de John Pinder - recenzie

Trimis la data: 2010-01-27 Materia: Stiinte Politice Nivel: Facultate Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 13
Autor: Crina Dimensiune: 11kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
John Pinder a fost director al Policy Studies Institute, profesor onorific la College of Europe si director al Federal Trust. Multitudinea acestor functii detinute justifică preocupările în sfera problemelor UE, astfel încât, se află printre cei mai de seamă experti britanici în privinta institutiilor europene. O lucrare detaliată este The building of the European Union, apărută în 2000, iar în The European Union, un an mai târziu, expune în mod succint aspectele acestei entităti complexe, edificiul UE. Astfel, în cele 11 capitole, se remarcă incursiunea realizată în procesul dezvoltării si consolidării europene, înaintând si ipoteze referitoare la viitorul posibil al UE.

Primul capitol, De ce există UE?, prezintă motivele politic si economic, pacea durabilă si prosperitatea economică, care au impulsionat fondarea CECO, ca o fază incipientă a UE. Întrebarea firească ce rezultă de aici, Cum a fost realizată UE?, constituie obiectul celui de al doilea capitol, care aduce în lumină caracterul unitar al dezvoltării europene, prin interferenta intereselor diverse ale statelor membre, animate de credinta că doar prin actiuni comune, problemele pot fi gestionate eficient. O incursiune în sirul tratatelor, a fost considerată vitală pentru întelegerea procesului dificil de constituire a UE.

Astfel, Tratatele de la Roma, reprezentând una din cheile de boltă a acestui proces, au fost urmate de Actul Unic European(1987), Tratatul de la Maastricht(1993), precum si Tratatul de la Amsterdam(1999), supuse analizei în capitolele următoare, datorită rolului în procesul de consolidare institutională europeană. Aspectele institutionale conturează răspunsul la întrebarea lansată de capitolul al treilea, Cum e guvernată UE?, autorul argumentând din perspectivă federalistă. Astfel, Parlamentul, Comisia si Curtea de Justitie prezintă suficientă independentă în raport cu statele membre în ceea ce priveste schimbarea naturii relatiilor dintre ele, constituind actori majori în federalizarea Uniunii, desi Consiliul rămâne cea mai puternică institutie, definind directiile generale de politică europeană.

Prin titlul următorului capitol, Piată unică si moneda unică, autorul pune în lumină două proiecte care au concentrat eforturile statelor membre, reflectând intentiile anterioare ale CEE, de realizare a unei uniuni vamale. Circulatia liberă de capital a reprezentat un element cheie în demersurile ce au vizat moneda unică, dar o uniune monetară nu-si dovedea suficienta, în lipsa unei uniuni economice, care prin politici la nivel macro, să genereze stabilitate monetară. Astfel, a luat nastere Uniunea Economică si Monetară, care furnizează instrumentele de politică economică specifice unui sistem federal.

Piata unică a fost deschisă spre agricultură, la insistentele francezilor care aveau un sector agricol competitiv si care se temeau de perspectiva unei competitii industriale cu germanii. Capitolul cinci prezintă istoria lungă a PAC, care a generat tensiuni cu privire la distributia costurilor si beneficiilor statelor membre. Autorul consideră că aceste tensiuni ar fi putut fi diminuate dacă britanicii si-ar fi prezentat interesele ca fiind similare celor majoritare la nivel european, iar nu ca fiind exclusiv nationale. Următorul capitol, Politica socială, politica de mediu, aduce în prim plan alte două domenii în privinta cărora există dezacorduri cu incidentă asupra gradului de interventie a UE. Autorul expune două abordări cu privire la politica socială, cea britanică, flexibilă mai putin dispusă să se conformeze unor reguli fixe si cea a zonei Rinului, cu accent pe solidaritate si protectie socială pe piata muncii.

UE este definită în capitolul sapte ca o zonă a libertătii, securitătii si justitiei, reliefând eforturile statelor membre de a consolida doi dintre cei trei piloni ai constructiei europene. Al treilea pilon creat pentru cooperarea în justitie si afaceri interne, prin Tratatul de la Maastricht, răspunde problemelor legate de infractionalitatea transfrontalieră sau imigratia ilegală. Capitolul opt are ca punct de plecare viziunea lui Monnet, conform căreia relatiile Comunitate – SUA, ar trebui să se contureze sub forma unui parteneriat, iar acest lucru ar determina ca europenii să perceapă Comunitatea ca o mare putere civilă. J. Pinder consideră că UE va putea deveni ceva mai mult decât o mare putere civilă, în cazul dezvoltării unei capacităti defensive.

În schimb, dacă extinderea afectează institutiile pilonului Comunitar, UE devine inertă, împiedicând stabilitatea si prosperitatea globală, ceea ce determină ca aceasta să fie considerată ca mai putin de o mare putere civilă. În capitolul UE si restul Europei, sunt analizate relatiile Uniunii cu statele în curs de aderare, eforturile statelor est-europene de a-si adapta realitătile proprii la economiile de piată si economiile pluraliste, precum si relatiile nu tocmai facile cu Rusia, datorită îmbinării politicilor instabile cu o economie lipsită de un cadru legal si administrativ consolidat.

Autorul consideră că un parteneriat autentic cu Rusia ar constitui un element esential în politica externă a UE si în relatiile sale cu restul lumii. Aspecte legate de această problematică sunt expuse în capitolul zece, unde autorul pledează pentru parteneriatul bazat pe egalitate cu SUA, în ceea ce priveste economia, mediul, securitatea usoară, dar nu si-n domeniul apărării. Lucrarea evidentiază modul în care timp de jumătate de secol, institutiile si politicile europene au solutionat probleme ce depăseau capacitătile guvernelor statelor membre luate ca entităti individuale. Imaginea UE reliefată în primele zece capitole furnizează aspecte supuse atentiei de către autor, în ultimul capitol, cu scopul conturării directiilor viitoare de actiune ale UE.

Unul dintre acestea se referă la măsura în care instrumentele si puterile UE sunt potrivite scopurilor pentru care au fost create. Răspunsul se centrează pe necesitatea accelerării procesului de reformare institutională de către UE, pentru a se putea vorbi de o atingere deplină a scopurilor, tinând cont de faptul că aceasta detine puterile si instrumentele necesare.

Alt aspect se referă la gradul de eficientă si caracterul democratic al institutiilor UE, ceea ce aduce în discutie conceptul de cetătenie europeană. Se impune ca cetătenii să perceapă Parlamentul ca pe un egal al Consiliului, considerându-l, doar în acest fel, ca un canal de reprezentare eficientă si puternică, ca pe o institutie care le apartine.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles