Utilizarea energiei apei in tehnica taraneasca

Trimis la data: 2005-06-07 Materia: Fizica Nivel: Gimnaziu Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 3799
Autor: Marian Anghel Dimensiune: 1241kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Energia constituie un exemplu de problema interdisciplinară. Energia nu poate fi înţeleasă în afara principiilor termodinamicii, unde timpul este un parametru esenţial:
•principiul I - energia se conservă,
•principiul II - energia se degradează.

•Energia hidraulica
Energia constituie un exemplu de problema interdisciplinară. Energia nu poate fi înţeleasă în afara principiilor termodinamicii, unde timpul este un parametru esenţial:
•principiul I - energia se conservă,
•principiul II - energia se degradează.

Energia hidraulica este energia care functioneaza datorita presiunii apei sau a unui alt lichid. Energia hraulica este folosita inca din antichitate la macinarea cerealelor, prelucrarea tesuturilor , macinarea minereurilor, etc.
De-a lungul timpului, energia hidraulica a capatat numeroase intrebuintari. Apa era utilizata ca atare, prin energia cinetica a raurilor sau transormata in aburi pentru actionarea unor masini. Aceasta este folosita si la producerea energie electrice .

Inainte ca energia electrica sa fie folosita in toate domeniile de activitate, oamenii foloseau alte metode pentru a ii ajuat in viata de zi cu zi. Una dintre aceste metode este utilizarea energiei hidraulice. Aceasta era utilizata pentru a le usura viata oamenilor.

•Instalatii hidraulice
Cea mai utilizata instalatie hidraulica,care este si astazi folosita este moara de apa. Ea are nevoie de o apa curgatoare. Piesa principala care determina functionarea oricarei mori o reprezinta roata cu palete asejata in calea curentului de apa pentru a i impinsa de acesta. Astfel se obtine miscarea de rotatie a axului rotii.

Macinarea cerealelor a constituit, in intreaga istorie a civilizatiei omenirii, sfera de activitate productiva care a receptat, cea dintai, noile investitii in domeniul miscarii, al transmiterii acesteia prin sisteme specifice proceselor tehnologice si al surselor de energie.Pe de alta parte, perenitatea pietrelor morilor ofera posibilitatea urmaririi, incepand din neolitic si pana astazi, a modului in care a evoluat acest monument.

Materialele arheologice descoperite an Romania pun la dispozitie, cu generozitate, martorii originali ai acestei evolutii istorice, relevand importanta contactelor culturale cu marile civilizatii ale antichitatii greco-romane deopotriva in perioada clasica elena (atunci apare si se generalizeaza moara paralelipipedica cu miscare lineara), elenistica (acum se produce trecerea de la moara lineara la cea circulara) si mai ales romana, cand se generalizeaza tipurile fundamentale ale morii: de mana, cu tractiune animaladar si cea hidraulica, raspandita in ambele versiuni tipologice: cu transmisie directa – tipul oriental, cu roata orizontala – si cu angrenaj pentru multiplicarea vitezei – tipul occidental, avand roata verticala.

Dacia a cunoscut moara cu apa, cel putin la nivelul marilor orase si resedinte de legiuni, caracterizate printr-o mare densitate demografica, de unde si necesitatea aplicarii unor tehnologii superioare, inca din sec. II-III e.n.
Prin generalizarea morilor de apa, intre secolele X-XII, in intreaga Europa, inclusiv in tara noastra, moraritul devine, dintr-o mai veche indeletnicire gospodareasca, o importanta industrie fuedala, la inceput, monopol al marilor feude laice si ecleziastice si al domnilor de tara sau al principilor, treptat, intrand an posesia lor, asa cum s-a antamplat si cu instalatiile hidraulice, si cu cumunitatile obstesti taranesti.

Fenomenele specifice Romaniei, ca acela al incomparabilei densitati a morilor cu ciutura al valorificarii – cu maxima ingineozitate – a particularitatilor locale ale retelei hidrologice, ca si a altor agenti naturali, ceea ce a generat impresionanta varietate tipologica a instalatiilor de morarit, in sfarsit, cel al specializarii unor localitati in exploatarea morilor de apa.

Industriile textile hidraulice au reprezentat, alaturi de morarit, de instalatiile miniere si siderungice, actionate de forta apei, cele mai importanate sectoare ale economiei medievale, determinand un progres substantial al productiei de lana prin promovarea pastoritului in anumite zone (initial din sudul Transilvaniei), din faza productiei autarhice (sistemul traditional local cu iernarea in sat), in faza transhumantei pastorale.

Valorificarea energiei cinetice a cursurilor de apa din zonele situate pe ambii versanti ai tuturor formatiilor muntoase din Romania a fost facuta, pentru intaia oara, inca din Latinul dacic, in procesul finisarii (ingrosarii, flausarii) si spalarii tesuturilor din lana, la cea mai simpla instalatia hidraulica, in cadrul careia, agentul mecanic este insusi suvoiul de apa, proiectat cu forta turbionara la baza dispozitivului, pentru crearea curentului de apa circular, care antreneaza tesaturile introduse in steaza sau valtoare.

Simplitatea tehnica a instalatiei si caracterul natural al procesului (reprodus dupa fenomenul vartejurilor de pe cursul vijelios al apelor de munte), raspandirea sa maxima pe intreg teritoriul tarii, in aceeasi varianta, imprumutarea denumirii de la fenomenul natural confera acesteia, valoarea istorica de cea mai veche tehnica hidraulica de prelucrare a unor produse pe teritoriul Romaniei.

Pastrat pana astazi in functiune, in numeroase zone etnografice din toata tara, steaza-valtoarea a fost, mai tarziu, inclusa, ca instalatie si tehnologie, in structura complexelor de industrie textila, formate din pive, darste si valtori, care exprima faza superioara de dezvoltare a tehnicii de prelucare a tesaturilor, in civilizatia populara traditionala.

Aparitia pivelor hidraulice, s-a produs abia la inceputul mileniului al doilea (intaia instalatie fiind datata in 1086, in Normandia), iar generalizarea noilor investitii are loc, pe plan european, in secolele XIII-XIV, sub denumirea folosita de toate cancelariile europene, aceea de "molendinae pilatoriae".

Morile de piuat introduc tehnologia industriala substituind, in ce mai mare parte din tara, treptat, milenara tehnica a prelucrarii manuale a postavului, prin batere cu bastonul (tehnica utilizata inca din antichitatea greco-romana). Enclave etnografice ale acestor practici s-au pastrat, pana in primele decenii ale secolului XX, in Moldova sau in Dobrogea, in timp ce in zonele care au beneficiat, cele dintai, de noua tehnica, apar chiar centre specializate in piuarit (Rasinari,Rod, Sadu si Gura Raului in Marginimea Sibiului, Rucar, in zona Campulungului, Jales si Polovragi, in Oltenia, Satu Nou, in Bucovina, Prigor, Sichevita si Garliste, in Banat, Fanate si Budureasa, in Bihor s.a.).

Tipologic, intalnim, si in cazul pivelor hidraulice ca si in acela al morilor de apa, cele doua tipuri constructive si functionale deosebite: cel oriental, care cunoaste o raspandire generala in Balcani, Banat si Bihor, cu "maie" actionate prin bataie pendulatorie, si cel occidental, raspindit in Transilvania, Bucovina, Maramures si Oltenia (prin iradiere din Transilvania), constand din "ciocane" ("pisalogi"), cu cadere verticala si prevazute uneori cu cozi.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles