Valoarea de bildungsroman a povestirii Harap Alb

Una din aceste secvenţe o reprezintă întâlnirea lui Harap-Alb cu baba “gârbova” în care eroul demonstrează naivitatea, neiniţierea în primul rând pentru că nu remarcă neobişnuitul întâmplării şi în al doilea rând pentru că nu este capabil să vadă dincolo de aparenţe: “ce vorbeşti în dodii matuşă?

Tocmai de la una ca dumneata te-ai găsit să aştept ajutor[….] nu căuta să mă vezi gârbovă ci zdrenţuroasă, dar prin puterea ce îmi este dată, ştiu dinainte ceea ce au să izcodească puternicii pământului şi râd cu hohot de nepriceperea şi slăbiciunea lor!”

Armele şi hainele tatălui au o valoare importantă în iniţierea fiului. Ele reprezentând un element de continuitate. Armele erau ţinute ca fiind de mare preţ pentru tatăl fiului.

Neiniţierea eroului, incapacitatea lui de a fi întelept, de a-şi explica nişte lucruri neobişnuite şi mai ales de a le vedea se referă la alegerea calului ”bătrâna l-a sfătuit să-şi aleagă calul prin a-l testa , acel cal care va mânca din tava cu jăratec acela va fi demn să-l însoţească pe parcursul drumului”.

Harap s-a dus cu tava de jăratec a facut cum i-a spus baba şi ajuns la o “mârţoagă” “slabă şi vai de mama ei” aceea a mâncat din tava cu jăratec, iar eroul a fost dezamagit de cal şi lovind calul de trei ori cu biciul calul s-a transformat într-un adevărat armăsar care i-a propus lui Harap-Alb să-l însoţească într-o mică drumeţie.

După această drumeţie eroul a fost cucerit de cal prin capacităţile extraordinare pe care le căpătase calul. Lovirea calului cu frâul demonstrează aceeaşi neînţelegere a obişnuitului ca şi în secvenţa cu bătrâna cerşătoare.