Vant strain - Tudor Arghezi

Trimis la data: 2003-04-20 Materia: Romana Nivel: Gimnaziu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 3532
Autor: Pitik Dimensiune: 8kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Poezia "Vant strain", care face parte din volumul "Hore" al lui Tudor Arghezi înfaţiseaza un tablou de natura în care Poezia "Vant strain", care face parte din volumul "Hore" al lui Tudor Arghezi înfaţiseaza un tablou de natura în care este protagonist vantul "personificat". Plin de miscare, acest element al naturii este privit dintr-o dubla perspectiva: de prieten si de dusman al omului. Accentul cade pe ipostaza de adversitate, de dusmanie a vantului, a carui forţă surprinzatoare poetul o hiperbolizeaza.
Raporteaza o eroare

Vant strain

de Tudor Arghezi

comentariu prelucrare

Alexandra-Andreea STANESCU, Cls. a VI-a A

Scoala Generala nr. 3 "Nicolae Titulescu" Bucuresti

Mar. 2001

Tema

Poezia "Vant strain", care face parte din volumul "Hore" al lui Tudor
Arghezi înfatiseaza un tablou de natura în care este protagonist
vantul "personificat". Plin de miscare, acest element al naturii este
privit dintr-o dubla perspectiva: de prieten si de dusman al omului.
Accentul cade pe ipostaza de adversitate, de dusmanie a vantului, a
carui forta surprinzatoare poetul o hiperbolizeaza.

Daca vantul este principala componenta a acestui tablou de natura,
accentul cade pe latura nebanuita, dusmanoasa a acestuia. Vantul
"strain" se arata ostil omului, forta lui dezlantuita zdruncina
echilibrul naturii si înspaimanta. Poetul încearca sa zugraveasca
aceasta forta necunoscuta, ascunsa a stihiilor naturii, care rascolesc
si ameninta întreg universul. Chiar forma nearticulata a
substantivului contine în ea aluzia la o ipostaza mai putin cunoscuta
omului, accentuata de epitetul "strain" pe care poetul o prezinta
într-un tablou tumultuos.

Prima parte contureaza imaginea prietenoasa a vantului integrata
într-un tablou

calm de natura campeneasca. Vantui "mic" si bland ("bun") este un
prieten al omului, îl ajuta (epitetele personificatoare sunt
sugestive). Caracterul benefic al acestuia îl surprinde poetui
printr-o enumeratie de activitati din universul rural: "ma cruta",
"Merge-ncet dupa caruta", "mana boii", si-i "dejuga la popas".
Printr-o expresiva metafora poetul îl numeste considerandu-l copilul
cel bun al taranului: "E copilul nostru bun". Ca un fiu ascultator, el
îl ajuta pe taran în muncile sale, însotind caruta, manand sau
dejugand boii, sau în treburile gospodaresti: "Sufla-n foc si în
ceaun". Toata aceasta succesiune de imagini este o expresie a
comuniunii omului cu natura, subliniata si de utilizarea adjectivului
posesiv "nostru". El îsi arata firea calma si domoala sugerata prin
epitetele ce caracterizeaza actiunile: "merge-ncet"; "Mana boii grei
la pas". Acest fiu mai mic ("vantul nostru mic") este cuminte si
întelegator: "Vantui nostru mic ma cruta". Poetul se asociaza si el
acestei familii de tarani, iar vantul pare fratele sau mai mic care-l
întelege si-l ajuta ("ma cruta") în treburile gospodaresti. Ritmul
lent al miscarii carutelor, al boilor, imaginea popasului si a
ceaunului pregatit pentru masa contureaza un tablou cald, al
întelegerii si armoniei simple de la fara.

Partea a doua a poeziei pune în evidenta cel de-al doilea termen al
antitezei si ne

dezvaluie imaginea necunoscuta, ostila a vantului "celui adevarat".
Printr-un dublu epitet poetul descrie trasaturile acestui personaj pe
care-l simte strain si dusmanos: "Vantul cel adevarat / E strain
si-nviersunat." Nelinistit si nestatomic, nu-si gaseste locul si
întregul univers nu pare suficient pentru a gazdui firea lui greu de
stapanit, neîncatusata.

0 ampla enumeratie bazata pe repetitii surprinde întinsa lui arie de
cuprindere pe care încearca sa o largeasca mereu printr-o cautare
patimasa si înversunata a vantului neobosit:

"N-are loc în ce sa-ncapa,/ Nici pe piscuri, nici în groapa,/ N-are
de-ajuns pamant,/

Campul meu îi este stramt." Ostilitatea dintre vant si om este
evidenta în ultimele versuri, în care forta expansiva a vantului apare
în contrast cu spatiul redus la bucata mica de pamant a taranului.
Aceasta forta neîncatusata care domina cu furie întreaga natura reiese
si din comparatia "Ca o bucata de apa".

Portretul liric al vantului dusmanos este completat de alte trasaturi
care îl arata

singuratic, neiubind oamenii, avand un temperament impulsiv si
violent: "Pustnic si

întarâtat." Caracterul potrivnic al vantului "strain" este redat
printr-o enumeratie de

actiuni ostile si distrugatoare: "Plugul si l-a-ngenuncheat,/ Rupe,
scurma si sfarâma,/ Umple cerul de tarâna". Actiunile enumerate
exprima o crestere în intensitate a fortei sale distructive ("rupe,
scurma, sfarâma"), care întuneca si rupe echilibrul initial al
tabloului, prefigurand deznodamantul stihial din strofa urmatoare.

Adevarata dezlantuire a fortei ostile a vantului este redata într-un
tablou de

sfarsit de lume, maret si terifiant în acelasi timp. Furia vantului
este hiperbolizata printr-o aglomerare de verbe de miscare si printr-o
ampla enumeratie sprijinita pe

metafore, epitete si personificari. Elementele care cad prada furiei
devastatoare a vantului fac parte din acelasi univers rural,
prefigurat de ocupatii traditionale: "hergheliile", "turmele",
"taurii". Stihiile vantului par mii de herghelii, negre, alergand
înnebunite.

Tabloul este plin de miscare: vantul zdruncina din temelii întreaga
natura, rascoleste

marile, provocand furtuni si inundatii ("Rascoleste marile, / Le varsa
caldarile"), rataceste turmele ("la-n varteje turmele / Si le pierde
urmele") si pune pe fuga taurii nauciti de forta lui ("In spinare, sa
rastoarne /Taurii izbiti, în coarne"). Antiteza este accentuata de
opozitia verbelor: "dejuga" - "înjuga" sau de contrastul dintre cele
doua imagini: "Mâna boii grei la pas" si "sa rastoarne / Taurii izbiti
în coarne".

Dar vantul devastator nu tulbura numai universul uman, provocandu-i
mari pagube, ci zdruncina din temelii întreaga natura, creand imaginea
unui adevarat tablou apocaliptic, înfiorator: "Pune zarile pe fuga, /
Prinde muntii si-i înjuga, / Cu padurile galbui / Alergand în hora
lui." Este un vârtej urias, haotic, dezlantuit, terifiant, care
realizeaza un tablou vizual, întunecat, brazdat de fulgerele aurii
date de padurile prinse într-o hora nebuna.

Dimensiunile ample, hiperbolizante ale tabloului sunt create si prin
utilizarea substantivelor la plural: "turmele", "herghelii", "muntii",
"padurile", "marile", dar si prin utilizarea unor hiperbole ("mâna cu
miile", "pune zarile pe fuga", "prinde muntii si-i înjuga") sau a unor
constructii expresive hiperbolice: "Rascoleste marile, / Le varsa
caldarile". E ca o lupta în care acest "strain" a vrut sa arate
întregii naturi ca este cel mai putemic, netemându-se de nimic.
Imaginile vizuale sunt completate de imagini auditive, în ritmuri
infernale, sumbre, sugerate de cele doua metafore: "Navala de ropote,
/ Gloate-adânci de clopote".

În fata acestui tablou înspaimantator aratând o fata straina,
dusmanoasa a vântului, poetul amuteste, refuzând orice comuniune cu
vântul "venetic"; nu-i poate închina nici macar un vers: "Vantului,
noi, venetic/ Nu-i putem cânta nimic." Trecerea

de la singular ("ma") la plural ("noi") subliniaza integrarea afectiva
a poetului în

colectivitate.

Prin întreaga versificatie, prin versul scurt (7/8 silabe), cu ritmul
trohaic si rima

pereche poetul realizeaza rezonanta tulburatoare a acestui tablou
tumultuos de natura.

Opera lirica

Aceasta poezie este o opera lirica în care autorul descrie un tablou
tulburator prin imagini si semnificatii, construit pe cele doua
ipostaze antitetice ale vântului. Daca primul tablou este linistit si
armonios, cel de-al doilea este apocaliptic, devastator si terifiant.
Starile sufletesti ale poetului cunosc si ele o evolutie în functie de
imaginile zugravite: seninatate, liniste sufleteasca si încantare,
apoi neliniste si teama. Atitudinea poetului de refuz a ipostazei
dusmanoase a vantului este exprimata

convingator în ultimele doua versuri ale poeziei.

Powered by [1]http://www.referat.ro/

cel mai tare site cu referate

References

1. http://www.referat.ro/

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.