Vasile Voiculescu - Sonetul CLXVII(13)

Trimis la data: 2005-03-09 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 2 Nota: / 10 Downloads: 5041
Autor: Suvorov Dumitru Dimensiune: 8kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Poezia a fost scrisă, conform datării, pe 10 ianuarie, 1955. Ulterior, a fost înclusă în culegerea postumă Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de Vasile Voiculescu", care a văzut lumea tiparului în 1964.

Făcând parte din volumul Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de Vasile Voiculescu", sonetul CLXVII(13) este o expresie a sentimentului iubirii. Avându-şi izvorul în prietenie, iubirea înaltă şi-adâncă" (epitete), năvalnică simţire" (metaforă), cântată de autor în acest sonet, devine transfigurare: Se prefăcu deodată coliba în palat, / Iar casnicele scule, în zâne ca-n magie".

SONETUL CLXVII (13)
de Vasile Voiculescu


Poezia a fost scrisă, conform datării, pe 10 ianuarie, 1955. Ulterior, a fost înclusă în culegerea postumă „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de Vasile Voiculescu", care a văzut lumea tiparului în 1964.

Făcând parte din volumul „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de Vasile Voiculescu", sonetul CLXVII(13) este o expresie a sentimentului iubirii. Avându-şi izvorul în prietenie, iubirea „înaltă şi-adâncă" (epitete), „năvalnică simţire" (metaforă), cântată de autor în acest sonet, devine transfigurare: „Se prefăcu deodată coliba în palat, / Iar casnicele scule, în zâne ca-n magie". Simbol al existenţei trupeşti şi pământeşti, imagine a fragilităţii şi singu-rătăţii, coliba sufletului se transformă într-un palat, simbol al măreţiei şi misterului. La nivelul trăirilor, iubirea e sentimentul resimţit ca intensificare a vitalităţii, ca înălţare, des-prindere de terestru („în fruntea lor pornivom războiul dezrobirii / Din lumile ţărânei..."), e contaminare de focul cosmic (sceptrul este imaginea puterii venită de sus). Graţie acestui miracol, eul liric îşi revelează propria fiinţă: „Eu regăsii în mine un suflet de-mpărat, / Purtând puternic sceptru, de vis şi poezie". Cuprins de dragoste şi dor („porni-vom /.../ spre unicul meu dor "), eul liric e pătruns în acelaşi timp de fiorul creaţiei, al poeziei. Prin eros se accede la eternitate („Să-ţi cuceresc şi ţie [...] un tron în nemurire").
Opera în cauză este o confesiune, chiar dacă poetul apare în ipostaza unui eu dual -perechea celor doi îndrăgostiţi, marca stilistică a acestui mod de exprimare fiind pronumele personal, persoana a II-a, plural „noi".
Menţionăm şi faptul că discursul liric este îmbrăcat în haina sonetului (14 versuri). Deşi distanţa dintre strofe nu este marcată, sonetul lui V. Voiculescu respectă cele trei elemente compoziţionale - o triadă de unităţi şi anume: în primele patru versuri se enunţă teza („Şi-o dragoste înaltă şi-adâncă începu"), care capătă dezvoltare, prin intermediul motivelor transfigurării şi revelaţiei propriei fiinţe, în următoarele patru versuri („Se prefăcu de-odată coliba în palat...", „Eu regăsii în mine un suflet de-mpărat..."). în versurile 9-14 autorul ne oferă o sinteză a celor comunicate (motivul înălţării, al ruperii de terestru şi cel al dorului), concluzia vădindu-se, în special, în ultimele două (motivul eternităţii prin iubire).
Metrul sonetului în cauză, conform convenţiilor, este iambic. Rimele alternează de la îmbrăţişată în primele patru versuri la încru-cişată în versurile 5-11 şi împerecheată în ultimele două. Această alternare de rime e o formă clasică foarte armonioasă şi elegantă. Rima feminină cu silaba ei atonică, prezentă în opt versuri, contribuie la exteriorizarea unei cugetări line, domoale, curgătoare. Rimele masculine, concise şi dinamice, susţin stările eului, caracterul emoţional al poeziei.
Eufonia şi expresivitatea sunt cerinţe fundamentale ale sonetului (amintim că în Sicilia medievală, unde s-a născut sonetul, acesta era recitat ori cântat de menestreli spre desfătarea oamenilor, faptul în cauză deter-minând prezenţa armoniei şi a expresivităţii ca trăsături esenţiale, însuşi cuvântul „sonet" provine de la latinescul sonare = a suna), în această ordine de idei, surprindem în opera citată o armonizare a cuvintelor, un rol deosebit având în acest sens şi figurile sonice: aso-nanţa şi aliteraţia. Prin repetarea vocalelor a (prea, grabnic, înaltă, deodată, palat etc.) şi u (încăpu, crescu, mult, atunci etc.), a consoanei p (pe, prietenia, încăpu, prea etc.) este expri-mată admiraţia ca stare trăită de eul liric. în această poezie totul e aranjat, chiar şi cezura mediană joacă un rol expresiv în redarea „ordinii". Ea serveşte reliefării aceluiaşi senti-ment al iubirii şi a stărilor provocate de el.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai complet site cu referate

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles