Viata cotidiana in perioada interbelica

Trimis la data: 2010-08-28 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 21 Nota: / 10 Downloads: 463
Autor: Irene Vlad Dimensiune: 41kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Primele doua automate Herdan au fost in blocul Aro si in Bulevardul Academiei, vis-a-vis de libraria "Cartea Romaneasca". Clientul isi lua frugala hrana langa niste masute dimensionate pentru inaltimea statului in picioare. Ceva mai tarziu, automatul Herdan isi avea in Calea Victoriei in fata Palatului Telefoanelor o cladire cu trei nivele. La parter clientela statea si consuma in picioare, la cele doua etaje erau mese cu scaune, iar fetele in uniforma luau aici comenzi si serveau ca la restaurant. Numele de automat era impropriu, dar isi avea originea intr-o alta intreprindere care buctase cu un an inainte de sosirea mea in Bucuresti. Fusese un automat dupa model american, instalat in cladirea de sub terasa Cercului Militar unde acum se afla o sala de expozitie.

Acolo se proceda cu introducerea unei fise intr-un aparat si apasand pe buton se declansa servirea mecanica a gustarilor si bauturilor afisate. In acel loc isi facusera vad boema bucuresteana si i-am auzit de multe ori pe Jebeleanu, pe Horia Groza si pe Eugen Ionescu, pomenind de intalnirile lor de la automat. Se cita si o bataie intre doi concurenti la gratiile unei tinere, invitate a grupului, conflict din care Alfons Adania a iesit palmuit, tras de par si cu expurgari de sange pe nas. Cum clientelei statornice a acelui automat ii fluiera de obicei vantul prin buzunare, a sosit curand si falimentul.

Dar notiunea de automat a ramas si anexa fabricii Herdan a preluat-o, asigurandu-i succesul. Pentru alte gustari frugale, cu economie de timp si bani, centrul Bucurestilor mai avea cateva puncte. Era bodega Mercur din pasajul Imobiliara, cu produse din carne, consumate in fata bufetului, in picioare, apoi bodega Dragomir Niculescu cu vestitele pateuri cu ciuperci si bere Lowenbrau si placintaria Tic-Tac de pe bulevardul Elisabeta, cu prostiile ei de foetaj fin cu carne si branza, asociate vinului negru la sfert sau la pahar.

Cat despre vestitele restaurante ale centrului, ele er au Capsa, Enescu, Continental, Modern, Athenee Palace si Cina.Pentru cealalta hrana, de care boema nu era mai putin flamanda, pe un perimetru intre Ateneu si Posta Centrala, figura o constelatie de librarii, in frunte cu Cartea romaneasca si Alcalay, una pe Bulevardul Academiei, cealalta in coltul unde se intalnea Calea Victoriei cu bulevardul. Cea dintai era un patrulater urias, avand in fata tarabe si rafturi cu carti, iar in partea din fund manuale scolare, rechizite si papetarie.

La carti literare seful de raion era un barbat oaches, cu parul pana corbului si miscari iuti, pe nume Misu Brandeski, renumit pentru atentia pe care o arata clientului, dar si pentru cunostintele lui despre marfa pe care o vindea. Cu toti scriitorii, Misu se dovedea a fi prieten. De la parterul librariei o scara larga ducea la demisol unde era sectia franceza sub grija mult simpaticei domnisoare Mitzi, o femeie fara varsta, in tinuta ei severa de Schwester, dar cu o inima de aur.

Dadeai acolo de o odaie mare, in mijlocul careia se afla adancitura unui cerc de beton in forma de cupa, cu raza de doi metri, in care se aflau carti ale clasicilor francezi, in editii populare si la preturi derizorii. Se putea cumpara, de pilda, Le genie du christianisme in doua volume pe pretul a doua feluri de mancare de la automatul Herdan.
La libraria Alcalay din apropiere, in rolul lui Misu de la Cartea romaneasca se afla un domn Iulius, batranel cu parul grizonat si fata palida, care raspundea de cartea straina (franceza).


La orele pranzului, era stiut, isi facea aici aparitia, aproape zilnic, E. Lovinescu. El se intorcea atunci de la Liceul Mihai Viteazul, unde preda limba latina, venind cu tramvaiul 14, la care avea abonament. Cobora la statia de la Universitate, iar dupa conspectarea noutatilor din librarie si intalnirea cu unii cunoscuti, drumul lui spre casa facea totdeauna un mic ocol prin Cismigiu. Intre aceste doua mari centre de difuzare a cartii, aparuse prin '33, tot pe Bulevardul Academiei, noua librarie Cultura Poporului, condusa de figura eleganta, simpatica si usor pretioasa a lui Virgil Montaureanu, care lucrase inainte la libraria Socec.

Pravalia lui era mica, dar des vizitata de scriitori, pusi aici la curent totdeauna cu noutatile pariziene. Montaureanu era prieten si cu poetii cei mai tineri din avangarda, Gherasim Luca, Paul Paun si eseistul D. Trost, pe care-i cunoscusem si eu la revista "Azi", si el ii recomanda la toata lumea. Cand mi-a aparut prima carte stiu ca intr-o zi Montaureanu m-a intampinat cu fireasca lui seninatate, spunandu-mi ca un client al lui, pe nume Cluceru, ma roaga sa-i semnez un autograf.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles