Viata in Roma antica

Trimis la data: 2002-11-14 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 23668
Autor: Ramona Mihalache Dimensiune: 12kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
In Roma antica viata de familie a alcatuit multa vreme baza societatii romane. La origine viata de familie este dominate de atotputernicia tatalui exercitata legal asupra sclavilor casei, dar totodata asupra nevestei si copiilor sai. “Pater familias” putea dupa plac sa recunoasca copii care ii avea de la sotia sa, ori ii expunea in afara casei abandonandu-i cui i-ar fi dorit, ceea ce, in practica insemna condamnarea la moarte sau in cel mai rau caz la sclavie. Casatoria era hotarata de catre capul familiei, iar inclinatiile celor interesati nu erau deloc consultate.

Familia si riturile sale

In Roma antica viata de familie a alcatuit multa vreme baza societatii
romane. La origine viata de familie este dominate de atotputernicia
tatalui exercitata legal asupra sclavilor casei, dar totodata asupra
nevestei si copiilor sai. "Pater familias" putea dupa plac sa
recunoasca copii care ii avea de la sotia sa, ori ii expunea in afara
casei abandonandu-i cui i-ar fi dorit, ceea ce, in practica insemna
condamnarea la moarte sau in cel mai rau caz la sclavie. Casatoria era
hotarata de catre capul familiei, iar inclinatiile celor interesati nu
erau deloc consultate.

Era celebrate o logodna, care constituia un angajament solemn si
religios al ambelor familii. Dupa consultarea zeilor, se schimbau
niste inele, care aveau o culoare simbolica. Baietii erau considerati
apti pentru casatorie la varsta de 14 ani, iar fetele deveneau nubile
la 12 ani.

In ajunul casatoriei logodnica oferea papusile sale larilor (stramosii
familiei) casei parintesti. In aceasi zi, ea imbraca o tunica alba
facuta dintr-o stofa tesuta potrivit unui procedeu arhaic si retinuta
pe talie de un nod dublu. Pieptanatura era aranjata cu ajutorul unui
instruent special(hosta coelibaris), parul era impartit iin sase
suvite inconjurate de bentite pentru a fi apoi reunite intr-un coc.
Dupa aceea se aseza un voal portocaliu.

Cateodata se aseza cate o cununa de fori si diverse bijuterii, un
colier de aur si diverse bratari. In picioare purtau sandale de aceasi
culoare ca si voalul. Baiatul era imbracat in ajunul nuntii cu o
tunica de culoare alba, simbol al puritatii. In picioare purta
sandale. Mijlocul era incins cu o centura din piele. Nunta ca si in
zilele noastre era un prilej de bucurie. In tot acest timp
instrumentisti din flaute si harpe creau o atmosfera placuta.

Tanara familie aducea jertfe zeilor casnici pentru intarirea noii
familii. De obicei invitatii la nunta aduceau cu ei daruri simbolice,
punand astfel temelia noii familii.

Societatea rurala

Civilizatia romana ne apare azi, la departare de atatea secole, ca o
civilizatie in esenta urbana. Si totusi, romanii insisi nu o
considerau indeobste ca atare. De-a lungul istoriei lor, in pofida
desmintirii aduse de fapte, ei se creadeau mai ales "tarani".

Dupa "revolutia" din 509 s-au creat triburi rustice, care au devenit
repede preponderente. Numai atunci, in statul oligahic care a urmat
"tiranilor etrusci", elementele rurale au devnit clasa conducatoare.
Viata de tara, cu fermele ei, incepea la portile Romei: Ianiculum,
Campia Vaticanului, Esquilinul, tarmurile raului Anio erau pline de
gospodarii, in care copiii, ginerii, cultivau ogoarele sub autoritatea
capului de familie.

Ei nu cumparau aproape nimic; mancau foarte rar carne, in zilele de
sarbatoare, cand se oferea zeilor sacrificiu, dar nu taiau boi sau
vaci, animale prea pretioase sau rezervate pentru ceremoniile oficiale
pe care magistratii le celebrau in numele intregului stat. Indeobste,
victima era un porc sau un mile. Carnea de porc, conservata prin
sare(inca de foarte timpuriu salinele din regiunea Ostia, au fost
foarte active si caravanele negustorilor de sare, treceau prin Roma,
urcand Valea Tibrului spre tinuturile sabine pe calea Sarii, via
Salaria), dregea gustul legumelor, care formau esenta hranei, mai ales
cel al verzei, din care se obtinuse un numar foarte mare de varietati.
Legumele erau cultivate de catre taranca, in gradina din preajma
casei; se gaseau in aceasta "a doua camera" nu numai verze, ci si
praz, sfecla, ruta, cicoare, castraveti etc.

Mesele se compuneau din terci de alac sau de grau, legume fierte cu o
bucata uscata de porc, mere sau pere aproape salbatice. Cultivau si
vita de vie. Desi vita a fost cultivata din vechime pe teritoriul
roman, consumarea vinului, a fost, in practica, foarte restransa; in
plus, era interzis femeilor sub amenintarea pedepsei cu moartea. In
orice caz, e sigur ca unele practici religioase incurajau consumarea
vinului; el era unul dintre cele patru "lichide ale sacrificiului", pe
picior de egalitate cu laptele, sangele si apa, se intrevedea in el o
putere magica. Tratatul lui Cato, contine si retete de bucatarie
rustica. Iata un exemplu de prajitura pregatita pentru
sarbatoare(libum, prajitura ce se oferea zeilor dar care se consuma
dupa sacrificiu): "Sa se sfarme bine intr-o piulita doua livre(750 g)
de branza; dupa aceea, sa se puna si o jumatate de livra de faina de
prima calitate; sa se adauge un ou si sa se framante indelung tot
amestecul. Sa se faca o paine ca sa fie asezata pe niste frunze si sa
fie coapta incet pe vatra, intr-un cuptor de tara".

Reteta asa numitei placenta, data de asemenea de catre Cato, evoca
aluaturile bucatariei orientale facute cu branza si indulcite cu
miere. Aceste dulciuri se serveau la masa stapanilor, dar uneori si la
cea a bucatarilor; era vorba de o bucatarie simpla, care utiliza ca
ingrediente numai produsele gospodariei, opusa de Cato luxului
culinar; acesta sub influenta greaca, incepea sa se introduca chiar in
epoca sa.

Exploatarea pamantului

Stadiul in care se afla agricultura secolului al II-lea i.e.n. asa cum
apare in epoca lui Cato, atesta efortul pentru sporirea productiei,
mai ales pe baza unei stricte disciplinari a lucratorilor. Nu se pune
problema ameliorarii tehnicilor de exploatare. Munca umana ramane
fundamentala; nu se prevede nici o masina, nici o perfectionare a
plugului, care ramane vechiul aratrum primitiv, tras de boi si tragand
brazde sub apasarea bratelor lucratorului.

Principala preocupare a lui Cato, se indreapta spre dezvoltarea vitei
de vie, spre ameliorarea speciilor, spre altoirea pomilor fructiferi,
adica spre culturi rentabile care alimentau pietele urbane. Insa
celalalte culture si mai ales cea a graului erau neglijate pentru ca
aduceau castiguri mai mici. Pe termen lung, se tinde spre
specializarea agriculturii italice si spre subordonarea aprovizionarii
oraselor-in deosebi Roma- fata de importurile indepartate.

Vechiul echilibru al economiei rustice incepe sa se degradeze si cum
piata vinului, a undelemnului si a fructelor nu este fara limite, cea
mai mare parte a pamantului ramane in seama crescatorilor de vite.
Intradevar, cresterea vitelor nu reclama aceeasi atentie precum
cultivarea graului; ea poate fi incredintata unor lucratori mai putin
experimentati si in special sclavilor.

Varro este cel care recomanda crearea unor crescatorii de lux: nu atat
de gaste si de gaini, cat si de pauni, cocori, fazani, marmote,
mistreti si de toate speciile de vanat, care se consumau la Roma
insasi de catre aristrocratia din municipii.

Casele si gradinile romane

Pe marile proprietati, centrul domeniului era villa. La obarsie, villa
era casa de locuit a proprietarului, adaptata nevoilor culturii
agricole. Colible pastorilor de pe Palatin, cu armature lor de lemn,
cu acoperisul lor de paie, cu peretii de chirpici, au fost foarte
curand inlocuite de case facute din piatra. Aceste case nu aveau decat
o singura camera; Cea care va deveni mai tarziu tablinum, in locuinta
romana clasica unde traiau stapanul si copii sai. Uneori mici chilii
sprijinite de zidul curtii serveau drept locuinte pentru servitori sau
ca staule pentru vite. La tara , locuinta s-a completat cu o gradina
pentru zarzavat, care se intindea in spatele asa numitului tablinum si
care avea legatura cu o curte interioara printr-un culoar ce mergea
de-a lungul acestui tablinum. Ulterior s-au adaugat incaperi noi pe
masura nevoilor. Dupa un timp villae rusticae concepute pentru
gospodarirea domeniului, au devenit curand prea modeste pentru romanii
bogati care au creat un tip arhitectural nou, villa suburbana, mult
mai somptuos unde ei veneau sa-si petreaca ragazul lasat de
indeletnicirile citadine.

Aceleasi peisaje de pe pictura pompeiana, unde se intrevad siluetele
vilelor rustice, ne arata poate chiar mai staruitori, case de odihna.
Fiecare civilizatie iubeste natura in felul sau. Mai presus de toate
romanilor le placeau tufisurile umbroase, izvoarele, grotele in stanca
si gradinarilor elaborasera o intreaga arta a peisajului natural, in
care se conjugau artificial si primitivismul calculate. Gradinarii
romani au fost cei care au inventat dimensiunile artistice ale
merisorilor si in general ale arbustilor cu frunzele necazatoare.
Astefel gradina semnifica intreaga natura in omnipotenta sa. Parcurile
romane posedau ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles