Viata in apele poluate ale Romaniei

Trimis la data: 2005-10-27 Materia: Geografie Nivel: Liceu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 3794
Autor: Druta Matache Dimensiune: 202kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Apele care conţin mari cantităţi de substanţe organice sau minerale în descompunere se numesc ,,poluate". Pâraiele care primesc scursorile gunoaielor, râurile intraurbane în care se varsă canalele oraşelor şi râurile care primesc scursorile fabricilor de bere, glucoză, zahăr, hârtie etc., intră în această categorie.

Flora şi fauna de ape limpede şi bogată în oxigen împreună cu peştii şi-n special păstrăvii — daca e vorba de regiunea muntoasă — dispar completamente din apele astfel murdarite. O asociaţie biologică particulară, aceea a organismelor zise ,,saprobii", înlocuişte treptat vechea biocenoză de apă curată şi sfârşeşte prin a rămânc stăpâna absolută.

Aceste organisme sunt indicatori preţioţi în ceea ce se numeşte ,,analiza biologică a apelor", atât de interesantă în piscicultură şi mai ales în salmonicultură. Prahova de la Buşteni până la vărsare este un exemplu tipic de râu poluat datorită aportului însemnat de substanţe organice în descompunere vărsate în albia ei de către numeroasele fabrici de hârtie de la Buşteni şi de bere de la Azuga.

Apa este brună-cafenie ca gudronul, face impresia că ar conţine păcură la suprafaţă. Toate plantele verzi au dispărut. Nici o tufa de alge sau de muşchi pe care să se odihnească privirea. Odată cu plantele verzi au dispărut o sumedenie de fiinţe acvatice sensibile faţă de substanţele organice în putrezire faţă de reducerea cantităţii de oxigen dizolvat, consecinţă a puternicelor oxidări cure au loc. Aşa, nu mai întâlnim larvele de efemere, de frigane, de perlide etc., etc, pe care le găsim de exemplu îni pârâul Peleş de la Sinaia.

În locul plantelor cu clorofilă s-au dezvoltat schizomicetele. Nenumurate tufe alb-cenuşii de Sphaerotilus natans Kutz fixate de pietre sau de crengi uscate căzute în apă, plutesc ca nişte cozi de miel în direcţia curentului.

Aglomerări sociale de Tubifex(oligochet tubicol) şi de Chironomus (dipter nematocer) s-au întins ca pecinginea formând pete mari roşii ca sângele pe mâlul negru şi rău mirositor de la fund. Aceste organisme reoifile şi ,,polisaprobii" sunt extrem de abundente "mai ales la Cumpătul, lângă Sinaia, în faţa Staţiunii zoologice. Nici un peşte, nici un păstrăv nu se mai aventurează în acest mediu extrem, devenit toxic prin schimbarea chimismului apei (S t e i n m a n n 1926).

Dacă aportul de substanţe organice ar înceta sau s-ar micşora, apa Prahovei s-ar curăţi, s-ar asana de la sine (autoepuraţie). Altfel rolul de epuratori îl iau aceste fiinţe polisaprobii, care atacă molecula complexă a substantelor organice, o sfărâmă, o mineralizează. Bactriaceele ca Beggiatoa alba, S. natans prin metabolismul lor transformă substanţele ofganice dizolvate cu molecula foarte complexă în materii mai simple.

Viermii oligocheţi (Tubifex) şi larvele de Chironomus se hrănesc cu substanţe organice în suspensie care se depun la fund, remineralizându-le în tulbul lor digestiv. Prin aceste procese, fiinţele polisaprobii sfârşesc — atunci când aportul nu este prea mare — prin a epuiza substanţele organice din mediul înconjurător.

Astfel îşi creează singure condiţiuni nefavorabile de existenţă şi încep a dispare, făcând loc unei noi asociaţii de fiinţe numite “mezosaprobii" , cuprinzând infuzorii, flagrelate care nutresc cu bacterii şi unele alge. Cantitatea de materii organice scade treptat, procesul lor de mineralizare este tot mai accentuat, până când pot să se instaleze organisele “oligosaprobii" şi după acestea, plantele verzi (alge, muşchi) şi animale de apă curată şi bogată în oxigcn (K o 1 k w i t z şi M a r s s o n 1908, 1909; T h i e n e m a n n 1926). Astfel o apă impură, poluată, poate deveni din nou. apă curată si chiar potabilă. Însă dezvoltarea mare a industriilor din Valea Prahovei se opune şi se va opune mult timp autoepuraţiei opelor acestui râu.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles