Viata lui Constantin Noica

Trimis la data: 2004-09-27 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 16
Autor: Petru Dimensiune: 27kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Viata lui Constantin Noica.Provenit dintr-o familie cu vechi rădăcini aromâne, al cărei nume putea fi găsit în secolul al XIX-lea în numeroase regiuni din sudul Dunării, Constantin Noica, al treilea copil al lui Grigore şi Clementa Noica, s-a născut în comuna Vităneşti din judeţul Teleorman în 12 iulie 1909.

Viata lui Constantin Noica
Cine ia în mînă o carte a lui Noica căutînd în fişa biobibliografică data de naştere a filozofului, dă peste o dublă dată: 12 şi 25 iulie 1909. Explicaţia e simplă: în 1919, statul român a adoptat calendarul gregorian (Biserica ortodoxă va adopta acelaşi calendar cinci ani mai tîrziu) şi, graţie decalajului de 13 zile faţă de cel iulian, toate datele anterioare anului 1919 au primit, ca surplus numeric, 13 unităţi.

Pentru a nu se crea însă confuzii temporale, multă vreme cele două calendare au fost folosite în paralel, şi de aici cele două numere care apar în dreptul zilei de naştere a lui Noica.Oricît ne-am strădui să găsim în locul de naştere a lui Noica sau în familia în care s-a ivit semne prevestitoare ale vocaţiei lui Noica, nu vom găsi.

Comună de cîmpie, cu largi întinderi netede înlăuntrul cărora ochiul nu are de ce să se agaţe, Vităneşti nu are nimic dintr-o aşezare în care să simţi că acolo se poate face filozofie. Dacă este adevărat că fiecare loc îşi are spiritul lui, un genius loci , peisajul Vităneştiului nu-ţi oferă nici un motiv să crezi că, în acele împrejurimi, spiritul locului ar fi unul al filozofiei.
Cu familia lucrurile stau aidoma ca în cazul cîmpiei: platitudine stearpă a unui neam de altfel viguros genetic şi financiar, dar suferind de o nevolnicie crasă în lumea spiritului.

Simplu spus, propensiunea culturală a familiei Noica în ţinuturile româneşti nu a depăşit niciodată pragul obişnuit al împlinirii umane, spre care tind oamenii normali: căpătarea unui statut social trainic, îmbrăţişarea unei meserii aflate la modă (medic, avocat, inginer) întemeierea unei familii solide printr-o bună alianţă matrimonială şi, apoi, umplerea timpului cu tabieturi mondene: călătorii în străinătate, vilegiaturi în staţiuni celebre, frecventarea unor cercuri cît mai apropiate protipendadei politice şi financiare.

În acest climat de domestică şi previzibilă viaţă, apariţia lui Noica a însemnat, în raport cu spiritul tradiţional al familiei, un caz aberant . Căci este o aberaţie să-ţi arăţi totala inaptitudine, ba chiar întreaga desconsiderare faţă de toate îndeletnicirile practice în care ceilalţi membri ai familiei excelează. Cînd ai un tată moşier mare, cu peste 40 000 de hectare de pămînt, ale cărui pasiuni sînt agricultura, călăria şi femeile frumoase, ba chiar cînd ai un frate medic, a cărui mare şi unică pasiune este rugby-ul, cum poţi tu, Constantin Noica, dînd la o parte făgaşul cutumei, să te apuci să faci filozofie?

Iată aşadar lumea în care Noica a apărut: o împrejurime naturală străină filozofiei şi o familie bine împlîntată în traiul cîmpenesc al ethosului rustic. Partea bună a acestei stări de lucruri este că, trăind în bunăstare şi tihnă, şi primind o educaţie aristocratică după obiceiurile vremii (guvernantă, însuşirea încă din copilărie a limbilor străine), Noica s-a pomenit la un moment dat că posedă o natură umană şlefuită de timpuriu în vederea filozofiei.

Tot ce avea de făcut de acum încolo era să lase în voia ei, în deplina ei manifestare, o natură care nu numai că fusese parcă anume croită pentru filozofie, dată fiind funciara inaderenţă a tînărului Noica la valorile şi practicile epocii, dar care, pe deasupra, beneficiase de o prelucrare culturală de pe urma căreia nu se putea ivi decît ce s-a ivit: un om născut şi făcut pentru filozofie. Un caz aberant, dacă e să-l judeci după criteriile lumii de azi, sau un caz aparte de geniu pustiu, dacă e să-l categoriseşti după normele filozofiei.

Gimnaziul şi clasele superioare de liceu Noica le-a făcut în Bucureşti, locuind la casa din capitală a familiei. Dacă despre anii gimnaziali de la liceul Dimitrie Cantemir nu se păstrează date biografice pe seama cărora să poţi spune ceva despre tînărul Noica de atunci, în schimb, o dată cu înscrierea la liceul Spiru Haret, în perioada 1924-1928, mărturiile colegilor şi propriile mărturisiri îţi dau putinţa de a schiţa un prim portret al adolescentului Noica.

Ar fi o greşeală să îţi închipui că Noica a fost o inteligenţă prematură a cărei vocaţie s-a manifestat de la început şi într-o formă deplină. Nu-i scria pe frunte că e Noica, deşi chipul şi prestanţa te duceau imediat cu gîndul la un om cu stofă aristocratică. În liceu a fost întruchiparea elevului sîrguincios şi cuminte, care nu iese din vorba profesorilor, care nu îşi îngăduie gesturi de bravadă şcolărească şi pentru care a fi elev înseamnă a avea, pe linie, note cît mai mari.

Acesta a fost Noica, elevul silitor şi nechiulangiu, elevul cu note întotdeauna mari, oferind o imagine în deplin contrast cu cea a colegului său Mircea Eliade, care, într-un singur an, avusese nu mai puţin de cinci corigenţe. Într-un cuvînt puteai citi în el viitorul şoarece de bibliotecă, tînărul studios în a cărui minte nu încape altă preocupare decît cea a spiritului.

De fapt, în sufletul lui Noica, ca de altfel în sufletul tuturor adolescenţilor, poţi întîlni coexistenţa a două tendinţe contrarii, a două atitudini pe cît de opuse pe atît de fireşti: pe de o parte, o tendinţă centripetă pe care o poţi numi foarte bine "spirit de frondă"; pe de altă parte, o tendinţă centrifugă, şi anume nevoia inerentă a oricărui suflet tînăr de a se dărui unei cauze din afara lui.

Graţie celei dintîi tendinţe, cauţi instinctiv să te defineşti opunîndu-te uzanţelor şi obiceiurilor, încercînd să faci ceea ce ceilalţi nu fac. E pornirea de a te deosebi de ceilalţi, de a fi excentric, de a ieşi în evidenţă. Graţie celei de-a doua tendinţe, simţi nevoia să-ţi defineşti fiinţa aderînd la spiritul sau umoarea ce frămîntă minţile semenilor tăi.
Din derularea acestor două mişcări potrivnice a prins fiinţă personalitatea lui Noica şi metabolismul vieţii lui interioare.

Din cauza retractilităţii centripete, de frondă împotriva gustului comun, Noica avea să aleagă filozofia, citind la 18 ani Critica raţiunii pure. E greu de crezut că la 18 ani poţi înţelege mare lucru din acea carte, dar Noica, cum el însuşi mărturiseşte în "Fişa clinică" din Şase maladii ale spiritului contemporan, citind această carte s-a simţit pe veci confiscat de gîndirea speculativă.

Aceasta e principala îndeletnicire a cărei cauză poate fi găsită în atitudinea retractilă de tip centripet. În schimb, în categoria gesturilor provocate de dăruirea de tip centrifug, intră nu mai puţin de cinci forme de risipire socială: poezia, gazetăria, angajarea politică, misionarismul cultural şi căsătoria. Acestea sînt singurele forme de risipire cărora Noica le-a căzut pradă şi prin care Noica s-a pierdut printre ai săi. Dar să nu anticipăm.
Elev fiind la liceul Spiru Haret, în firea lui Noica se face simţită vibraţia lirică.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles