Viata spirituala in provincia Dacia

Trimis la data: 2006-03-04 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 14
Autor: Rosu Daniela Dimensiune: 17kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Viata spirituala in provincia Dacia - Cucerită şi încadrată în Imperiul Roman într-o epocă târzie şi într-o perioadă în care forţa de expansiune, civilizatoare, şi puterea de asimilare a acestuia ajunsese la dezvoltarea maximă, în Dacia are loc o transformare rapidă şi profundă atât în ceea ce priveşte cultura materială, cât şi în ceea ce priveşte domeniul vieţii spirituale. Viata spirituala in provincia Dacia

Viata spirituala in provincia Dacia - Un aspect interesant al vieţii spirituale în provincia Dacia îl constituie manifestările religioase, subiect destul de vast care presupune atât o documentare de ordin bibliografic cât şi o cunoaştere a izvoarelor istorice.

Viata spirituala in provincia Dacia - Astfel, ultima lucrare de sinteză, depăşită însă de la publicarea ei, aparţine americanului L. Weber Jones. Principalele lucrări de sinteză asupra istoriei Daciei romane nu depăşesc stadiul unei prezentări generale, dar au fost întocmite şi sinteze parţiale, adevărate micromonografii referitoare la divinităţile panteonului greco-roman din Dacia, la cultele orientale sau la cele traco-dacice.

În ceea ce priveşte izvoarele istorice, cele epigrafice sunt cele mai la îndemână, din această categorie făcând parte 1200 de monumente. Mai numeroase sunt însă monumentele figurate, locul principal fiind deţinut de piesele sculpturale, în cele mai multe cazuri votive, numărul acestora ridicându-se aproape la o treime din numărul total al inscripţiilor de tot felul.

Tot din această categorie fac parte şi numeroase piese de bronz, teracote şi piese de gliptică - geme şi camee. Un rol important în constituirea religiei Daciei romane l-a avut varietatea etnică a coloniştilor, militarilor şi sclavilor, aduşi în provincie din întregul Imperiu Roman, precum şi curentele religioase, dominante în Imperiu, în acea perioadă. În Dacia romană coloniştii au venit nu doar din Italia şi din provinciile vecine, cele două Moesii sau Pannonia, ci şi din Thracia, Dalmaţia sau Grecia, precum şi din provinciile apusene şi chiar din Africa şi Britannia, ceea ce reflectă afirmaţia lui Eutropius privind colonizarea Daciei cu elemente venite ex toto Orbe Romano.

Se distinge astfel o clasificare a cultelor după criteriul etno-geografic, în funcţie de origine, deosebindu-se divinităţi greco-romane, divinităţi orientale (iraniene, microasiatice, siriene, palmyriene), egiptene, nord-africane şi traco-moesice. Cele mai răspândite divinităţi sunt cele din panteonul clasic greco-roman, care cuprinde atât vechi divinităţi romane - di indigetes, cât şi novensides, de origine italică sau greacă, lor adăugându-li-se divinităţi abstracte, personificări.

Divinităţile principale ale panteonului clasic greco-roman, dii consentes, formau sfatul zeilor: Jupiter, Apollo, Mercurius, Mars, Vulcanus, Neptunus şi Juno, Minerva, Diana, Vesta, Venus, Ceres.
Jupiter, zeul suprem al mitologiei greco-romane deţine primul loc şi în Dacia, fie în ipostaza lui Jupiter Optimus Maximus, fie în cea de stator, conservator, depulsor, fulgurator etc., întâlnit în 250 de inscripţii, cărora li se adaugă, statui şi reliefuri din piatră, precum şi statuete din bronz.

Caracterul oficial al cultului său rezultă din inscripţii închinate lui în majoritate de militari şi magistraţi, imperiali şi municipali, crezându-se că Jupiter se supunea deciziilor magistratului şi că acesta acţiona în funcţie de interesele religioase comunitare. Juno, perechea divină a lui Jupiter, precum şi Minerva, al treilea membru al triadei capitoline, aveau mai puţine dedicaţii individuale, dar Minerva era adesea reprezentată în statuete de bronz şi în gliptică. O inscripţie din Apulum face aluzie la calitatea Minervei de participanţă la consiliul lui Jupiter – Jovis consiliorum particeps, iar alte câteva epigrafe amintesc întregul grup dii consentes. Triada capitolină în întregul ei este atestată epigrafic la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Apulum şi Napoca.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles