Vinuri albe si dulci din Grecia si Cipru

Trimis la data: 2008-03-25 Materia: Diverse Nivel: Liceu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 1230
Autor: Sergiu Davidescu Dimensiune: 16kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Vinuri albe si dulci din Grecia si Cipru - În conformitate cu reglementările internaţionale legislaţia vitivinicolă din România, vinul este băutura obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolica completă sau parţială a strugurilor proaspeţi, zdrobiţi sau nezdrobiţi, sau a mustului de struguri.Ca urmare, cea mai sumară evaluare a calităţii vinului rezidă în gradul său alcoolic, a cărui mărime nu poate fi mai mică de 8,5 % vol., ca tărie alcoolică dobândită (efectivă).

Numărul mare de vinuri şi diversitatea lor, au determinat mai multe clasificări ale vinurilor, astfel după culoare avem vinuri albe, roşii şi roze şi după gradul de dulceaţă vinuri seci (max. 4 g/l zaharuri reducătoare), demiseci (4,1-12 g/l), demidulci (12,1-50 g/l) şi dulci (minim 50 g/l).

Reglementările O.I.V. şi potrivit Legii viei şi vinului din România pe piaţă se întâlnesc şi se comercializează vinuri propriu-zise şi vinuri speciale. Vinurile propriu-zise, pentru care pe plan internaţional se acceptă numele de vinuri stricto sensu, rezultă exclusiv din fermentarea completă sau parţială a strugurilor proaspeţi, zdrobiţi sau nezdrobiţi, ori a mustului rezultat din ei.

În cadrul vinurilor stricto sensu (albe, roşii şi roze) se disting două mari categorii : vinuri de masă şi vinuri cu denumire de origine controlată (DOC), ce îşi datorează existenţa datorită faptului că vinul este singurul produs agro-alimentar a cărui provenienţă geografică poate fi identificată pe baza însuşirilor sale senzoriale.

Acestea se obţin numai din soiuri nobile, din specia Vitis vinifera, admise în cultură. Ele se disting prin originalitatea însuşirilor imprimate de locul de producere, de soiul sau sortimentul de soiuri, de modul de cultură şi de tehnologia de vinificaţie folosită. Tăria alcoolica naturală minimă a vinului este de 11 % vol.

Vinurile albe dulci, numite şi vinuri în mod natural dulci, se produc din struguri supramaturaţi (stafidiţi). Concentraţia în zahăr a mustului trebuie să fie de cel puţin 240 g/l, pentru ca, după fermentare, în vinul rezultat să rămână minimum 50 g/l zahăr nefermentat, sub formă de glucoză şi fructoză.

Reglementările O.I.V. clasifică vinurile dulci după un minim conţinut de 45 g/l zaharuri. Istoria viticulturii şi vinificaţiei grecilor este strâns legată de dezvoltarea şi decăderea acestei insule din nordul Mării Egee.

Cu cinci secole înainte de Hristos, podgoriile din Macedonia şi din câteva insule egeene (Thassos, Pella, Stagira) erau cunoscute pe tot întinsul Greciei. Cu vinul din această zonă s-a "făcut" războiul împotriva Troiei şi cu acelaşi vin l-a adormit Ulysses pe uriaşul Ciclop. Dintre toate centrele de vinificaţie, cele din Thassos erau cele mai apreciate, iar Aristotel însuşi ar fi avut o vie în insulă. Multe personaje mitologice sunt legate de vin si vinificaţie. Astfel, în Grecia de aceasta s-a ocupat zeul Dionis.

În Grecia, beţia nu era un fapt cunoscut înaintea apariţiei noului zeu Dionysos (zeul viţei de vie si al petrecerilor). Prin secolul al VII-lea î.Hr., consumarea băuturilor alcoolice devenise o parte importanta a vieţii de zi cu zi. Grecii erau însă destul de inteligenţi pentru a remarca faptul că, deşi vinul poate crea o stare plăcută, poate, de asemenea, să-l determine pe un individ sa facă lucruri pe care în mod normal nu le-ar fi făcut sau chiar să-şi iasă din minţi.

Hipocrate, părintele medicinei, nota că „vinul este un lucru minunat, folositor omului sănătos sau bolnav, dacă se consumă cu măsură, potrivit constituţiei individuale”. În Grecia, femeile obişnuiau sa consume foarte mult vin, acest lucru nu era însă valabil şi pentru Sparta. Femeile nu aveau voie să consume alcool deloc. Datorită calităţilor sale ameţitoare, vinul a devenit repede un simbol religios. S-a răspândit repede în jurul Mediteranei.

Grecii îl beau după ce uscau strugurii la soare, vinul rezultat fiind dulceag, gros si păstos, încât trebuiau să-l dilueze cu apă de mare (originea şpriţului). În Grecia antică vinul era consumat cu apă, consumul nediluat fiind considerat un semn de desfrâu. Vinul se păstra in amfore de ceramică şi în butoaie astupate cu cârpe înmuiate în ulei, pentru a împiedica continuarea fermentaţiei.

Vestigiile unor crame şi pivniţe antice, descoperite pe versanţii de vest al Acropolei, precum şi în multe alte părţi ale Greciei insulare, peninsulare şi continentale, atestă că tehnica şi arta vinificaţiei erau cunoscute din antichitate.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles