Zburatorul - Ion Heliade Radulescu

Trimis la data: 2004-12-05 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 2 Nota: / 10 Downloads: 20
Autor: George Nadia Dimensiune: 8kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Corespondentul lui Gheorghe Asachi in Tara Romaneasca, Ion Heliade Radulescu, professor editor, jurnalist, cap al revolutiei de la 1848, intaiul presedinte al Societatii Academice, a risipit extraordinara sa energie in activitatea pe taramul scolii, presei, teatrului si literaturii (poeziei si prozei).

1. Geneza baladei Poezia “Zburatorul” a aparut in “Curierul Romanesc” din 1844 constituindu-se intr-o capodopera a genului. Balada valorifica original mitul folkloric al zburatorului, sugerand poetic ivirea sentimentului de dragoste la fetele de varsta pubera. Iubirea, ramasa un mister de nepatruns, ca o boala greu descifrabila cu efecte fiziopsihologice, sperie fetele ce ajung in pragul feminitatii. Prin modul in care este introdus mitul folkloric in poezia culta, prin acel idilic rural, Ion Heliade Radulescu precede in literature noastra pe Eminescu si Cosbuc. In planul literaturii universale, el se apropie de zburatorul lui Hugo (ce-l anunta pe Goethe si Uhland).

2. Structura, compozitia. In cele 26 de catrene, cu rima incrucisata, se deruleaza un monolog alcatuit din trei segmente: (I si al III-lea fundamenteaza balada zburatorului, iar al II-lea devine pastel):
Monologul fetei adresat mamei sale (vs. 1-12);
Descrierea innoptarii (vs. 13-20);
Dialogul dintre surate (vs. 21-26).

Poezia incepe abrupt, fara preambul, comunicand prin notatii in stil direct, tanguirea naivei fete. Tema acestui segment este descrierea “bolii” simptome de natura somatica (vs. 1-4): “Un foc s-aprinde-n mine, racori ma i-au la spate / Imi ard buzele, mama, obraji-mi se palesc” sau de natura sufleteasca: “Atunci inima-mi bate si sai ca din visare, / Si parc-astept… pe cine? Si pare ca a sosit / Acest fel toata viata-mi e lunga asteptare / Si nu soseste nimeni! Ce chin nesuferit!”.

In discursul incoherent al fetei, ce-si marturiseste starile de-a valma, in strofe alcatuite parca din imagini de tip fotografic, apare motivul dorintei de a scapa de aceasta boala oricum: prin leacuri babesti, rugaciune sau magie”
“Oar’ ce sa fie asta? Intreaba pe bunica:
O sti vrun leac ea doara… o fi vreun zburator
Or aide l-alde baba Comana, or Sorica,
Or dute la mos popa, / or mergi la vrajitor”.

Boala aceasta ca si remedial cautat dovedesc, in consecinta, lipsa experientei fetei in acest “domeniu” ca si lipsa “experientei verbale” pentru a descrie indescriptibilul. Adverbele, pronumele, substantivele si verbele din text sustin morphologic motivul paradoxului, ca mod de manifestare a erosului. In lirica europeana acest motiv e foarte vechi si se intalneste de exemplu la “Petrecerea” in “Sonetul LXXXVII”.
“De nu-i iubire, ce simt cu fiinta?
Iar daca e, din ce substanta-i oare?
De-i lucru bun, de ce-i cumplit si doare?
De-i rau, de ce mi-i dulce suferinta?”

Segmentul al doilea al poeziei este un binecunoscut pastel al innoptarii, aducand si o clarificare a ambiguitatii care tronase pana acum: dialogul fetei cu mama, nu este fictive ci real, de vreme ce fata cauta o comunicare cu exteriorul, de unde si asteapta o solutie a chinului sau. Pastelul, o sinteza remarcabila intre lamartinism si eresurile populare, descrie aici linistea, opunandu-se framantarilor mistuitoare din prima parte.

Inserarea atat de frecventa la romantici, imbraca aici o haina noua a satului, a miscarii agresate. Axa timpului (amurg catre noapte) coordoneaza pe de o parte, imaginile auditive, pe de alta, pe cele vizuale, intr-un joc contrapunctic: in timp ce primele descresc in intensitate, celelalte cresc, extinzandu-se. Astfel, curba auditivului e sugerata de: “a puntilor cumpeni tipand”, “vitele muginde”, “in gemete de muma vietii lor striga” apoi treptat “s-astampara ast zgomot”, s-a-laptelui fantana incepe sa s-auza ca soapta in susur”. Punctul maxim, unde parca se intalnesc cele doua curbe dezvoltate gradat este miezul noptii cand “rasare si luna”.

Se pornise de la “Era in murgul serei si soarele sfintise”, cirezile cu vite se intorceau de la camp in sat, in curti oamenii forfotisera alaturi de animale , cinasera, apoi ostenind toti s-au culcat. Motivul tacerii depline, concomitenta cu nemiscarea totala revine ca un laitmotiv. Se intalnest la Heliade tendinta spre inalt, larg, pentru ca (observa Eugen Simion) “obiectul liric nu poate trai la acest poet decat sub regimul sublimului”:
“Tacere pretutindeni acuma stapaneste”.
“Tacere este totul si nemiscare plina”… etc.

Impresia de solemnitate si vraja este data de lexic, folosit artisitic, cu o muzicalitate de cantabil baladesc. “Cantec”, un cuvant proprice acestei sugestii devine aici in balada, “incantec” si “descantec”, de o armonie ce vrajeste, cu un farmec primar, etimologic: “Incantec sau descantec pe lume s-a lasat”. Alaturi de epitete apare metonimia “Si latratorii numai s-aud necontenit”, fie personificari de o indubitabila prospetime: “frunza nu misca” sau “vantul nu suspina” ori “apele dorm duse”, “morile au stat”, toate folosind verbe la indicativ, majoritatea timpul prezent.

  • pag. 1
  • pag. 2

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles