Ecosistemul unei paduri de stejar

Trimis la data: 2003-12-04 Materia: Geografie Nivel: Gimnaziu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 22
Autor: Sorin Chitan Dimensiune: 16kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Maretul stejar cu crengile sale ramnificate creste pana la o inaltime de 40m, traieste pana la 800 ani si ofera adapost unei sumedenii de animale si plante. Una dintre cele mai impresionante privelisti in tinuturile impadurite temperate din nord o reprezinta stejarul comun (sau european) (Quercus robur).
Raporteaza o eroare

0x08 graphic

STEJARUL

Maretul stejar cu crengile sale ramnificate creste pana la o inaltime
de 40m, traieste pana la 800 ani si ofera adapost unei sumedenii de
animale si plante.

Una dintre cele mai impresionante privelisti in tinuturile impadurite
temperate din nord o reprezinta stejarul comun (sau european) (Quercus
robur). Este un arbore foios (caruia ii cad toate frunzele in fiecare
an) care se gaseste in toata Europa, din Spania in vest si sud, pana
in Ucraina in est si Scotia in nord. Stejarii pot sa traiasca pana la
800 ani si cresc pana la o inaltime de aproximativ 40m. De la varful
coroanei pana la capetele radacinilor -care pot sa se extinda in
adancimea solului cat ramurile de deasupra- stejarul este locuit pe
toata durata anului, la toate nivelele.

Un stejar matur poate sa aiba pana la 50.000 de ghinde, desi putine
dintre acestea vor cerste si se vor transforma in copaci noi.
Majoritatea sunt mancate de pasari si de animale, fie in copac, fie
dupa ce au cazut la pamant.

Chiar si cele ramase au nevoie de o sursa permanenta de umiditate
pentru a germina.

Trezirea primavara:

Primavara, cand stejarul adormit se prezeste din somnul de iarna si
apar primele frunze, incepe ciclul anual. Apare o abundenta de insecte
in copac, care la randul sau atrage animalele si pasarile insectivore.
Exista 100 de specii de fluturi de noapte mai mari, dintre care multi
si-au primit numele dupa acest copac. Ex.(fluturele alb al stejarului;
carligul stejarului; cainele stejarului). Pasarile au zona de operare
specifica: pitulicea mica, pitigoiul albastru si pitigoiul mare,
cintezoii si silviile de padure ocupa varful copacului. Pe trunchiul
robust al stejarului, ticlenii, ciocanitoarele patate mici si mari.

Sub copac, la sol, se gasesc macalendrii, mierlele, pitigoii mari si
cintezoii, asteptand sa cada ceva de sus. Noaptea, un alt fel,
diferit, de vietati apar sa profite de ospatul de omizi sau fluturi.
Lichenii, care se raspandesc treptat de-a lungul multor ani pe
trunchiul si pe ramurile stejarului, ascund fluturii valet si fluturii
patati de covor, iar frunzele moarte de la solul padurii ascund
fluturele comun cu evantai. In partile moarte ale copacului, larvele
de lemn, radastele si alti gandaci, precum si viespele de lemn sapa
tunele protectoare in care vor vor ajunge la maturitate -doar daca
scapa de ciocanitoare. Dar stejarul rezista acestor atacuri.

Al doilea val:

Prima defoliere este in curand inlocuita cu o generatie ulterioara,
numita "frunzele lammas", care la inceput sunt aramii si treptat se
inverzesc.

La baza copacului revenirea soarelui aduce la viata primulele,
anemonele si violetele. In mai, poiana va fi o mare de campanul.
Maretul stejar arata cel mai impresionant vara, cand are frunzisul
complet, dar in aceste luni calde, adesea secetoase, face un mare
efort de supravietuire. La fel ca orice planta, stejarul creste si
traieste prin fotosinteza -fabricile sale (frunzele) sunt actionate de
energia soarelui. El trebuie sa adune substante nutritive (minerale)
si apa din sol si sa le transporte pe intreaga sa inaltime -si pana la
cele mai indepartate crengi, ramurele si frunze.Intr-o zi de vara, un
singur copac poate sa absoarba peste 450 l apa.

Vietatile si plantele care traiesc pe stejar si langa el raman active
vara. Fluturele fir de par purpuriu poate sa colonizeze frunzisul
luxuriant din varful copacului, in timp ce mai jos poate sa se
gaseasca fluturele imparat purpuriu. Pe trunchiul copacului traiesc
mustele stejarului: acestea au obiceiul de a ramane nemiscate, cu
capul orientat in jos,pe scoarta copacului.

Gargaritele traiesc pe ramuri. Femela depune un singur ou din care
eclozeaza o larva, care traieste din ghindele care cresc acolo.

Adapost:

In lumina serii se ivesc carabusii si radaste mari, precum si masculul
caprimulgului, dupa ce si-a marcat deja cu atentie teritoriul dintr-un
punct adapostit aflat la vederea perechii sale, din cuibul sau bine
camuflat in frunzele moarte aflate dedesubt.

Lumina soarelui se poate infiltra printre ramurile stejarului pana la
solul padurii, unde ierburile, ferigile si murii ofera substante
nutritive pentru animalele care pasc si care se hranesc cu plante, de
le soareci de camp, chitcani si iepuri pana la caprioare. Bine
camuflati de frunze se gasesc sitarul de padure, o pasare terestra.
Radacinile ramificate pot ascunde vizuina unei vulpi. O vulpe
infometata nu se fereste sa manance viermi si larve -si in jurul unui
stejar acestea exista din abundenta.

Schimbarea de toamna:

Numarul anual de ghinde al stejarului variaza -pot sa fie pana la
50.000, desi putine din cele care cad vor creste si se vor transforma
in arbori maturi. Ghindele se formeaza in timpul lunilor de vara si
cad in primele saptamani ale toamnei. Acestea atrag multimi de pasari
si de animale care se hranesc cu ele pe loc, sau le transporta pentru
a le stoca drept provizii de iarna. Printre colectori se afla gaitele
si veveritele care adesea isi transporta proviziile pe distante destul
de mari. Mai tarziu uita de o parte din ele -in acest fel stejarul se
raspandeste. Daca este tinuta la umezeala, ghinda va produce frunze
primavara; puietul poate sa creasca 15 cm in 6 luni, dar vor trece 100
de ani pana va fi considerat matur.

O traditie straveche permitea intrarea porcilor in padure pentru a se
hrani cu productia autumnala de ghinda. Astfel, caprioarele si vitele
erau impiedicate sa manance ghindele verzi necoapte, care le-ar fi
otravit. Dar porcii sunt vestiti si pentru priceperea lor in
vanatoarea de trufe, iar toamna aceata pretuita funga neagra creste
adanc in pamant in jurul bazei stejarului. Trufa este considerata o
delicatesa si este foarte scumpa, astfel cautarea anuala este un
moment important in zonele impadurite.

Si alte ciuperci comestibile se gasesc in abundenta in aceasta vreme,
atragand colectori (care trebuie sa cunoasca bine care sunt
comestibile si care sunt otravitoare, deoarece aspectul lor poate sa
fie foarte similar). Ciuperca fleica creste pe lemnul viu al
trunchiului stejarului, formand straturi maronii asemenea unor trepte
cu margini crestate. Din lemnul ramurilor moarte ale stejarului rasar
ciuperca scoica sau ciuperca mycena.

Treptat, stejarul se pregateste pentru somnul de iarna, inchizand
alimentarea cu hrana si apa de la radacini formand un dop ca de pluta
in punctul in care frunza se fixeaza pe o ramura. Astfel seva se
retrage si frunzele odinioara verzi devin aurii, mor si cad.

Frunzele cazute din copaci furnizeaza provizii ramelor, acestea fiind
cele mai ocupate toamna. Transformarea acestor frunze in humus in
pamant asigura provizii de nutrimente pentru copac si pentru
milioanele de microorganisme din mediul sau. In jurul sau se afla alti
locuitori ai pamantului: miriapode; paduchi de lemn; limacsi si
furnici.

In aceasta perioada a anului padurea abunda de paianjeni, plasele lor
ca de borangic acoperind toate straturile stejarului. Acestia nu se
consuma doar unii pe altii pentru a supravietui; ei sunt mancati la
randul lor. Prezenta lor in copac atrage o sumedenie de pasari, care
se ingrasa pentru iarna sau isi aduna puterile pentru lunga migratiune
in Africa.

Somnul de iarna:

La venirea iernii, stejarul este bine pregatit pentru o perioada de
absti-

nenta. Nici acum el nu este golas. Trunchiul sau batran si robust este
acoperit cu iedera si uneori vasc (ce se maturizeaza la Craciun),
precum si cu muschi, alge, licheni sau ferigi.

Toate frunzele copacului dispar iar sistemul de absorbtie a apei si a
substantelor nutrtive din sol este inchis. E timpul somnului. La baza,
printre ramasitele frunzelor cazute, soarecele de padure, soarecele de
camp si chitcanul raman activi in cautarea hranei necesare, iar la
randul lor acestia sunt vanate de nevastuici, hermeline si vulpi.

Printre ramurile dezgolite veverita isi poate construi o vizuina din
care va pleca in cautarea hranei, deoarece ea nu hiberneaza.Adanc sub
stejar -aprox. 1,5m sub pamant-bursucul semihiberneaza in vizuina,
aventurandu-se afara doar cand vremea este blanda. Femela bursucului
naste puii in februarie. Scurt timp dupa aceasta, copacul se va trezi,
pregatindu-se pentru un nou an.

Stejarii cei mai cunoscuti:

Gorunul sau stejarul sesil (Quercus petraea) creste mai vertical si
are trunchiul mai subtire decat stejarul european, crengile crescand
la inaltime pe trunchiul sau. Poate atinge 30m inaltime, traieste pana
la 800 de ani si are o frunza lunga si conica cu indentatii mici si un
petiol lung. Ghindele sale cresc pe tulpini scurte. Gorunul creste pe
dealuri, si nu in vai.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.