Giuseppe Verdi-viata si activitatea

Tatăl său era proprietarul unei mici “oşterii” dar nu putea asigura familiei sale dacît un trai modest. La vârsta de şapte ani, el a devenit organist în oraşul San Michele Arcangelo. Acolo tânărul Verdi a cântat pentru biserică şi după legendă, în 1814 mama sa l-a salvat de către cotropitorii francezi.

Bătrînul organist al bisericii din sat, Baistrocchi, i-a dat lui Verdi primele noţiuni muzicale şi l-a învăţat să cînte şi la orgă. La varsta de 10 ani, Verdi a plecat in oraşelul din apropiere, Bussetto, unde a urmat şcoala şi a invăţat mai departe muzica cu Ferdinando Provesi, un bun muzician, absolvent a celebrei Academii de Muzică din Parma.

La vârsta de 13 ani, Verdi era ajutorul conducătorului orchestrei din Bussetto. Toate lucrările muzicale scrise în acea perioadă au fost interpretate absolut toate, dar editate n-au fost nici una.
După ce a terminat şcoala, Verdi s-a prezentat pentru admitere la conservatorul din Milano. Dar a fost respins, iar unul din examinatori i-a spus să lase conservatorul şi să-şi ia un post de maestru în oraş. Verdi a studiat compunerea în Milano cu Vicenzo Lavigna, compozitor şi maestru la teatrul ”La Scala”.

Filarmonica îi comandă opera „Oberto, conte de san Bonfacio”, care la moment, din păcate nu a fost pusă. El a oscilat între Milano şi Bussetto până în Martie 1836, când se întoarce în Bussetto, dorind să ocupe postul de organist al bisericii, dar din păcate, din cauza intrigelor, îi este respinsă cererea. Uniunea muzicanţilor îi propune o bursă pentru 3 ani primind 300 de lire. În acea perioadă compune mai multe marşuri şi o uvertură pentru orchestra oraşului. Mai scrie muzică bisericească.

În mai 1836, el s-a însurat cu tânăra, Margarita Barezii, fiica binefăcătorului. La 17 noiembrie 1839 se întoarce la Milan, unde opera „Oberto” este pusă pe scena teatrului „La Scala”, care trece foarte bine. Mai primeşte o comandă pentru opera „Rege pentru o zi”(„Un giorno di regno”), care nu a fost primită de public.

Firma „Ricordi” a publicat „Oberto” şi pentru că aceasta a fost un mare succes, firma s-a angajat să publice alte trei piese ale lui Verdi. El a început să lucreze la următoarea sa operă „Un Giorno di Regno”, dar a fost întrerupt când, unul după unul, toţi membrii familiei Verdi s-au îmbolnăvit. În curs de două săptămâni Verdi şi-a pierdut fiul, fiica şi soţia.

Din nefericire ”Un Giorno di Regno”, a fost un fiasco total. Atunci Verdi a jurat că nu va mai compune niciodată comedii şi şi-a orientat gândirea spre destinul inevitabil. Chiar şi aşa directorul teatrului „La Scala” şi-a păstrat încrederea în Verdi , care, mai târziu cu opera „Nabuco” a declarat : „cariera mea muzicală a început cu adevărat”.

La repetiţiile pentru „Nabuco”, la teatrul „La Scala” tâmplarii care reparau clădirea s-au oprit din muncit şi s-au aşezat pe schele şi scări pentru a asculta opera. La terminarea operei toţi muncitorii au izbucnit în strigăte de Bravo, bravo, viva il maestro!.