iubirea si natura in operele lui Eminescu

Trimis la data: 2005-03-12 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 22
Autor: Virgil Petrichi Dimensiune: 11kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Iubirea este inocenta prin elementaritatea ei apropiata de instinct, neprefacuta prin insasi profunditatea implicarii in trairea acesteia.
Unul dintre liricii de dragoste romanesti este poetul Mihai Eminescu intaiului cuplu transpus in Edenul romanesc.

Iubirea este inocenta prin elementaritatea ei apropiata de instinct, neprefacuta prin insasi profunditatea implicarii in trairea acesteia.
Unul dintre liricii de dragoste romanesti este poetul Mihai Eminescu intaiului cuplu transpus in Edenul romanesc.

Supremul elogiu este dorinta lui Hyperion de a cunoaste lumea pamanteana supunandu-se legilor “norocului in iubire”. Astrul indepartat si rece se insufleteste la ideea unei ora de iubire, singura capabila sa intinda o punte de intelegere intre eternul cosmic si umanul pieitor.

Natura antropomorfizata traieste in consonanta cu sentimentele poetului, imaginile paradisiace corespunzand implinirii erotice, iar tablourile pustii, dezolante, alcatuind ambianta dezamagirii si rupturii sentimentale. Fericita sau nefericita, iubirea ramane mereu o proiectie ideala, iar femeia intruchipeaza cand imaginea Fecioarei, cand o nimfa a padurii, o zeitate acvatica, ori o faptura de basm, dovada ca nici un alt poet roman n-a asezat-o pe un piedestal mai inalt decat a preamarit-o Eminescu.

Creaţia lui Eminescu nu reprezintă o fulguaţie uluitoare, unică şi neaşteptată pe cerul poeziei românesşti,ci o sinteză de tradiţie popular-naţională şi de cultură, concentrată într-o personalitate genială, cu o gânduire socială şi filosofică profundă şi cu o sensibilitate de acuităţi superioare. A vorbi de poet este ca şi cum ai striga într-o peşteră vastă... Nu poate să ajungă vorba pâna la el fără să-i supere tăcerea. Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harpă şi să legene, din depărtare, delicata lui singuratecă slavă.

Despre intensitatea şi statornicia sentimentului de iubire se vorbeşte în cadrul legendei Strigoii; la fel in povestea de dragoste a lui Calin, cu magnifica imagine a naturii ori in beatitudinea ce transpare prin umbra amară a aşteptării (’’Lacul’’) în balsamul odihnitor al prezenţei iubirii (’’Inger de paza’’,’’Noaptea’’) ca şi în unele postume din această epocă: ’’ Ea-şi urma cărarea-n codru, Dormi! Stau in cerdacul tău etc...’’

Poezii ce exprimă o tonalitate senină a sentimentului erotic si chiar dragostea fericită există însă şi in faza următoare: ’’Freamăt de Codru’’, ’’Somnoroase păsărele’’, ’’La mijloc de codru des’’ la care se pot adăuga nepieritoarele şi inegalabile momente închinate iubirii şi naturii din ’’Scrisoarea IV’’ şi ’’Luceafărul’’.

În toată poezia erotică a tinereţii, figura iubitei are o lumina şi o căldură dobândite din concreteţea imaginii ei pentru poet. În poezia ’’ Floare Albastra ’’ ea e ’’ roşie ca mărul ’’ ; în ’’ Crăiasa din poveşti ’’ ‚’’...Păru-i galben, / Faţa ei lucesc în lună, / Iar în ochii ei albaştrii / Toate basmele s-adună ’’. Tot aşa şi în ’’Dorinţa’’.

Toate aceste elemente se schimbă treptat după 1877 Eminescu cântând şi stările depresive şi regretul, tristeţa , cât şi durerea pricinuită de dragoste. Poeziile din aceasta categorie sunt numeroase. Începând cu “Pe aceiaşi ulicioară’’ şi ’’Departe sunt cu tine’’ (care fac parte din prima fază) cele mai multe aparţin fazei a doua: ’’De câte ori iubito..’’ , ’’Atât de fragedă’’, ’’Despărtire’’, ’’S-a dus amorul’’, ’’Adio’’, ’’Pe lângă plopii fără soţ’’, ’’Iubind
în taină’’, ’’Te duci’’, ’’Din valurile vremii’’, ’’Nu mă înţelegi’’, ’’De ce nu mai vii?’’.

Arar mai răsună din închipuire cât un ecou al vechii încrederi luminoase în dragoste. Dar, în general, tot mai obosit şi mai dezamăgit de loviturile vieţiii şi de neînţelegearea societaţii contemporane lui, poetul dă glas unor noi armonii poetice, de mari adâncimi, din ce în ce mai triste şi mai pline de renunţare. Pentru el, dragostea rămâne in trecut şi amintirea ei ca şi a chipului iubitei se însoţeşte de o nespusă suferinţă.

Din această pricină se petrece o concentrare a imaginii, o stilizare şi o fixare de contururi apăsate. Codrul nu mai are bogăţia, risipa de lumini, culori şi parfumuri din tinereţe, ci se reduce la doua-trei elemente. Luminile se sting, culorile pălesc.’’De câte ori, iubito...’’ cu simbolurile ei tragice, e o primă mărturie a întunecării. În locul peisajului edenic apare aici ’’oceanul cel de gheaţă’’ ‚’’ bolta alburie’’ a alungat de pe ea voiciunea culorii, iar ‚’’luna cea galbenă – o pată’’ şi-a pierdut eminesciana ei strălucire. Căldura inimii l-a părăsit pe poet: ‚’’Din ce in ce mai singur mă-ntrec şi îngheţ.’’ ‚’’Iar timpul creşte-n urma mea ... mă-ntunec !’’ (‚’’Trecut-au anii’’).

Mai întotdeauna puţinele elemente de cadru sunt evocate de amintiri. Niciodată lirica românească nu a cunoscut o mai mare bogăţie de nuanţe o mai profundă sondare a adâncurilor o mai deplină autenticitate a tuturor biruinţelor şi înfrângerilor iubirii. În aceste versuri deşi pe primul plan stă mişcarea frământată a sufletului nu lipseşte nici prezenţa naturii.Ea este redusă însă la semne şi aspecte care se subliniază simbolic prin concordanţă sau prin contrast sentimental. Exemplu în ‚’’ Şi dacă...’’ : ’’ Şi dacă ramuri bat în geam / Şi se cutremur plopii, / E ca în minte să te am / Si-ncet să te apropii.’’

Metafora toamnei ca anotimp al sfârşitului e frecventă. În ‚’’Sonetul I ’’ , două versuri strâng toată tristeţea naturii, comună desigur cu cea a poetului, sugerată în două epitete: ’’ Afară-i toamnă, frunză-mprăştiată, / Iar vântul zvârle-n geamuri grele picuri;’’. Pentru Eminescu viaţa fără iubire şi fără vis este ca ’’ O toamnă care întârzie / Pe-un istovit şi trist; / Deasupra-i frunzele pustie – ’’, aşa cum menţionează în ’’ Te duci...’’. Chemarea din ’’De ce nu-mi vii’’ răsună sfâşietor într-un cadru pustiu de toamnă: ’’ Vezi rândunelele se duc, / Se scutur frunzele de nuc, / S-aşează bruma peste vii –’’.

Poezia naturii are la Eminescu trăsăturile propii, poetul selectând din peisaj anumite aspecte. Izbeşte insistenţa cu care cântă codrul apoi izvoarele cristaline, luminişurile, poienile cu raiul vegetal al plantelor, lacul cu limpezime de cleştar. Dintre arbori ”teiul sfânt”ii reţine cel mai mult atenţia. Survine ca simbol al necuprinsului sau al frământărilor neastoite ale vieţii. Farmecul tablourilor de natură sporeşte prin faptul că de obicei ele nu sunt inundate de cruda şi violenţa naturală lumină a soarelui care subliniază totul până în detaliu, ci peste ele se cerne “ca o bură” dulcea lumină a lumii care pune o surdină stridentelor învăluind totul într-o vrajă de nedescris.

La fel ca in folclor, natura este întotdeauna în consonanţă cu starea sufletească (Din acest punct de vedere scriitorul se inrudeşte în atitudinea sa faţă de natură cu G. Coşbuc sau M. Sadoveanu). Pentru simbioza între natura şi dragoste este semnificativ următorul catren postum:
“Si dacă de cu ziua se-ntâmplă să te văz / Desigur că la noapte un tei o să visez / Iar dacă peste ziua eu întâlnesc un tei / În somnu-mi toată noaptea te uiţi în ochii mei.”

Poezia dragostei şi a naturii are la Eminescu unele trăsături apropiate specificului creaţiei populare orale. Aşa de pildă ca şi în producţiile folclorice portretul fizic al femeii iubite nu se înfăţişează cu precizia detaliului ci se poate reconstitui doar în aspecte foarte generale (părul blond, ochii mari şi albaştrii, mâini subţiri şi reci). Înteresează în primul rând portretul moral care este dezvăluit într-o sumedenie de reacţii pshice ale sentimentului erotic.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles