La Medeleni

Trimis la data: 2002-12-13 Materia: Romana Nivel: Gimnaziu Pagini: 14 Nota: / 10 Downloads: 44131
Autor: Mariu Dobre Dimensiune: 9kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Ionel Teodoreanu, autorul romanului “La Medeleni” s-a nascut la Iasi pe 6 ianuarie 1897 si a murit pe 3 februarie 1954. Ionel Teodoreanu a fost considerat de multi unul dincei mai originali autori. El a avut o memori buna a copilariei, ca si Ion Creanga si de aceea in romanul “La Medeleni” a descris o parte a vietii lui. Pe langa aceasta opera, autorul a mai scris si alte romane precum: “Turnul Milenii”, “Bal Mascat”, “Secretul Anei Florentin” si altele. Prima lui opera literara a fost “Ulita copilariei”, care a fost publicata in anul 1923. Opera “La Medeleni” a fost a doua opera literara a vietii sale, fiind publicata intre anii 1925-1927.
Raporteaza o eroare

LA MEDELENI

(PORTOFOLIU DE BOINGEANU CRISTIAN)

DATE DESPRE OPERA SI AUTOR

Ionel Teodoreanu, autorul romanului "La Medeleni" s-a nascut la Iasi
pe 6 ianuarie 1897 si a murit pe 3 februarie 1954.

Ionel Teodoreanu a fost considerat de multi unul dincei mai originali
autori. El a avut o memori buna a copilariei, ca si Ion Creanga si de
aceea in romanul "La Medeleni" a descris o parte a vietii lui. Pe
langa aceasta opera, autorul a mai scris si alte romane precum:
"Turnul Milenii", "Bal Mascat", "Secretul Anei Florentin" si altele.
Prima lui opera literara a fost "Ulita copilariei", care a fost
publicata in anul 1923. Opera "La Medeleni" a fost a doua opera
literara a vietii sale, fiind publicata intre anii 1925-1927.

In volumul intai al operei La Medeleni, metaforele sund folosite
foarte mult i apar numai cu sublinieri ale vietii.

Prin adancul mister al sufletului copilaresc, prin atmosfera si prin
prospetimea sufletului copilaresc, intaiul volum se prezinta ca o
opera de valoare durabila. Asezandu-ne pe teritoriul notiunii epice, o
parte a criticii a acceptat cu mai multa ingaduinta urmatoarele doua
volume din La Medeleni. Incepand cu volumul trei apar acele
amestecaturi de insusiri si cusururi care vor ramane aproape
neschimbate pana la sfarsitul operei.POVESTIRE

Intaiul volum din ciclul La Medeleni, organizeaza intr-o forma mai
obiectiva indeciziunea sufletului infantil.

Copilul se naste fara o constiinta limpede de sine si fara simtul
realului. neputand face diferenta intre spirit si materie, intre vis
si realitate, el e animist. Eroii fiind copiii nu putem vorbi despre
caractere, despre creatiuni de oameni. Copiii nu sunt o miniatura a
oamenilor de mai tarziu, precum samanta nu este miniatura copacului
care va deveni. Neavand constiinta clara de sine, copii n-au caracter
si nu pot intra decat intr-o tipologie temperamentala, ale carei prime
doua categorii sunt cele doua sexe. Viata instinctuala nu este se
desfasoara in seria masculina si cea feminina, cu mici nuante de stil
fiziologic pe baza caruia se vor delimita mai tarziu individualitatile
celor trei copii. in drumul lor spre diferentiere, copiii isi
descopera si isi exerciteaza, prin joc functiunile de mai tarziu. Cand
Danut isi da seama ca este o existenta aparte in Univers, incepe sa
incerce sentimentul vaninitatii si sa se simta o forta:

"-D-apoi nu te doboara, boierule, namila asta? -intreaba unul dintre
tarani.

-Pe mine?"

El are gravitatea individului care lupta:

"Stai, mama, nu vezi ca am treaba!"

Incepe sa incerce orgoliul viril:

"- Voi...- le spune el surorolor cu dispret- voi sunteti niste fete."

Viseaza ca un sultan le fura pe Olguta si pe Monica, iar el le scapa
din mainile tiranului, dupa care cele doua fete ingenuncheaza si-i
pupa mainile. dimpotriva, la cele doua fete se contureaya armele
feminitatii. Monica e languroasa, plina de sentiment si se lasa trasa
de cozi in chipul cel mai ispititor. Olguta, dimpotriva, il distruge
pe salbaticul de Danut prin "buna crestere". Ea e corecta cu
ostentatie si are in conversatie indrazneala femeii, parand mai
inteligenta din cauya facultatii de adaaptare. Odata cu personalitatea
se naste simtul demnitatii si copiii vor sa fie crezuti "pe cuvantul
lor de onoare":

"-...sa te juri ca nu spui.

-Eu nu spun!-...

-Te juri?

-Nu ma jur; eu nu spun..."

Dandu-si seama ca reprezinta ceva pe aceasta lume, copiii cer sa fie
respectati pentru contributia lor la realitate. Olguta nu vine la masa
fara invitatii oficiale:

"-Fiindca nu m-a poftit pe mine..."

si chiar blanda Monica protesteaza contra expresiilor autoritare, care
incalca liberul ei arbitru:

"-Da tu ce vrei?

-Sa va duc la mos Gheorghe!

-Sa ma duci tu pe mine?"

Se iveste smtul proprietatii si cu el posesivul:

"-Ce cauti la mine in odaie?..."

Activitatea teoretica e in curs. Copiii incep sa disocieze notiunile
si sa experimenteze cuvintele. Lui Danut, nedumerit inca asupra tainei
facerii, ii e teama sa nu nasca, Olguta crede ca orice om poate sa se
marite ori sa se-nsoare. Investigatia duce la didacticism:

"-Vezi, Monica, ata se cheama fes..."

Odata cu inteligenta se dezvolta si viata etica. Olguta are un simt
viu al decentei si moralizeaza pe un pui de taran bataus:

"-Ce-l bati, mai, nu ti-i rusine?"

Ea are instinctul protectiei( aceste atitudini sunt mai compatibile cu
sufletul feminin,matern) si intreaba foarte serios pe unul din copiii
invrajbiti:

"-Cum iti zice tie?"

La Monica sentimentul de afectiune ia nuanta estetica, eugenica:

"Olguta, spune sa-i stearga nasul. Uite ce ochi frumosi are..."

Se delimiteaza simtul consanguinitatii, mandria familiala. Olguta
ponegreste pe Danut, dar nu ingaduie altuia sa-i critice fratele:

"-Asa-s baietii, prosti!...

-Cum? Danut ii prost?

-El nu-i prost... Da asa-s baietii."

Indeosebi fetele, mai precoce, anticipeaza prin mimetism viata adulta.
Olguta comanda senil:

"...-Mama draga, fa-mi si mie o cafea."

Ea are "insomnii" sau bune dispozitii:

"-Azi sunt bine dispusa, mama draga!"

E "atenta" fata de oameni, marturisindu-i lui mos Gheorghe ca dulceata
lui e un lucru foarte rar si e totodata lingusitoare:

"-Ce par frumos ai tu, papa.... Mama draga, tare te iubesc!"

Nu-i lipsesc experienta umana si viclenia. A bagat de seama ca mama-sa
nu citeste pedepsele in scris pe care i le da si numeroteaza fals
propozitiile. E incredintata ca ea are dreptate, insa ca sa faca un
hatar tatalui ei, joaca comedia supunerii, afirmand din gura si negand
cu gestul:

"-Ei, acuma, fiindca esti o fata cuminte, sa ne spui frumos si drept,
cine a avut dreptate: tu sau Danut?

Olguta privi adanc pe domnul Deleanu.

-Mata, mama draga."

Odata cu functiile sufletesti se dezvolta si trupul. Copiii au pofta
de mancare: "Mi-e foame...; mi-i pofta de castravete crud...; mi-i
pofta de cafea...". Ei mananca zahar de ghezta, roscov, dulceata
(furata) din gavanoasele din soba, pere de la Otaleanca, mere coapte,
socolata "Marquis", harbuz cu miezul gros, struguri de culoarea
diminetilor blonde etc. Si adultii se hranesc bine in opera
sensualista. Intoarsa de la Paris, Olguta mananca sarmalute,
"adevarata sarmaluta moldoveneasca" intr-un Stambul de "sidef de
purpura, de ametist, de roz sanghin, de mahon, de perla, de margean",
Vania mananca banane; Olguta colectand scrisorile iubitului ei
"mananca prune, mananca dulce si amarui miez de nuca si musca di
fagur". Copiii au si voluptate tactila si unele jocuri absurde sunt
indiciul unei cenestezii sporite. Olguta se suie pe divan si face
tumbe. Ea e vesela cand i se rupe ciorapul, fiindca poate sa miste
"degetul cel mare de la picior, prin spartura mereu largita de
inflorirea lui roz si ghidusa..." Se simte bine "in pantaloni". Cu
degetele de la picioare ea face acrobatii:

"-Tu poti sa misti degetul cel mare fara sa le misti pe celelalte?

-Nu pot.

-De ce razi?...

-Nu stiu... Is caraghioase degetele picioarelor!"

In sfarsitse bate la talpi:

"-Auzi, Monica?

-Ce s-aud?

-Ma bat la talpi...

-De ce?

-Stiu eu!... Fa si tu asa..."

Faptul ca Olguta inventeaza un joc al culorilor e o dovada ca si
celelalte simturi sunt in plina functiune. Totusi, delimitarea intre
subiect si obiect nu s-a terminat si copiii raman inca niste animisti,
atribuind membrelor o independenta proprie si insufletind lucrurile
inerte, pe care le lauda ori le pedepsesc. Olguta vorbeste cu trasura:

"-Tante Alice! Trasura n-are numar!

-Sigur ca n-are! Trasurile de casa n-au numar.

-N-ai numar! sopti Monica trasurii si-o batu cu manuta, bucuros."

Visele insesi marturisesc despre copiii ca inca nu au capatat ideea
limpede a limitarii lor. Ei au spaime surde, teroare de strigoi si de
balauri, vise cu aparitii de ingeri si metamorfoze. Mos Gheorghe
seamana cu Dumnezeu, Danut se teme, ca tras de zmeu, sa nu se inece in
vazduh, Olguta ar voi sa fie musca ca sa se plimbe cu capul in jos pe
plafon. De observat, iarasi, ca primitivi prin varsta ei au
mentalitatea magica a primitivilor si fac juraminte dupa ritual sever:

"-Stai! se-ncrunta Olguta. Mai spune dupa mine!... Si dac-oi spune...

-... si dac-oi spune... repeta Monica in sila, ridicand din umeri.

-... sa-mi moara papusa.

-... sa-mi moara papusa."

Daca, copiii au numai o existenta functionala, adultii traiesc in
umbra, printr-o consecventa oculta dar mereu prezenta, ca proiectii
ale sufletului infantil. Indeosebi scriitorul ii infatiseaza in acele
ipostaze ce ii coboara la copilarie. In fata darurilor aduse de Herr
Director, ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.