Muntii Carpati

Trimis la data: 2004-01-21 Materia: Geografie Nivel: Gimnaziu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 16352
Autor: Ligia Iurie Dimensiune: 10kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Muntii Carpati se desfasoara din Bazinul Vienei, pe teritoriul Slovaciei, Poloniei, Ucrainei, Romaniei si Serbiei si Muntenegru. Muntii Carpati incep la confluenta fluviului Dunarea cu raul Morava, urca spre nordul Slovaciei, patrunde in Ucraina de vest, cuprinde o mica parte din Ungaria de est, ca mai apoi sa patrunda pe teritoriul Romaniei prin partea de nord si sa formeze arcul carpatic romanesc. Lungimea Carpatilor o depaseste pe cea a Alpilor, inaltimea lor fiind insa mai mica. Au o lungime de 1600 km din care peste 800km se desfasoara pe teritoriul Romaniei.
Raporteaza o eroare

MUNTII CARPATI

Muntii Carpati se desfasoara din Bazinul Vienei, pe teritoriul
Slovaciei, Poloniei, Ucrainei, Romaniei si Serbiei si Muntenegru.
Muntii Carpati incep la confluenta fluviului Dunarea cu raul Morava,
urca spre nordul Slovaciei, patrunde in Ucraina de vest, cuprinde o
mica parte din Ungaria de est, ca mai apoi sa patrunda pe teritoriul
Romaniei prin partea de nord si sa formeze arcul carpatic romanesc.
Lungimea Carpatilor o depaseste pe cea a Alpilor, inaltimea lor fiind
insa mai mica. Au o lungime de 1600 km din care peste 800km se
desfasoara pe teritoriul Romaniei.

In Slovacia, Muntii Tatra, Tatra Mare si Tatra Mica, predomina cu
precadere in partea nordica a tarii, oferind prin aspectul lor natural
si aerul pur alpin, o gama larga de posibilitati de relaxare. Cele mai
renumite masive sunt Matra, Tatra si Fatra.

In Polonia, muntii Carpati sunt localizati la frontiera sudestica si
includ grupele Tatra si Beskizi.

Carpatii românesti fac parte din marele lant muntos
alpino-carpato-himalayan, aparut în urma orogenezelor alpine. Spre
deosebire de Muntii Alpi, în continuarea carora se afla, Carpatii
Românesti sunt munti de înaltime mijlocie, mentinându-se sub
altitudinea de 3000 de metri. Ei se impart in trei grupe:

- Carpatii Orientali : granita de N - Valea Prahovei;

- Carpatii Meridionali: Valea Prahovei - Culoarele Timis - Cerna -
Bistra;

- Carpatii Occidentali: Valea Dunarii - Valea Somesului.

Carpatii Romanesti inconjoara bazinul transilvanean dinspre nord, est,
sud si vest, asemenea unui zid ocrotitor, fiind numiti, pe buna
dreptate, "coloana vertebrala" a spatiului mioritic.

Lungimea Carpatilor Orientali si a celor Meridionali, de la granita
nordica a tarii si pana la defileul Dunarii - Portile de Fier, este de
cca 750 km, iar latimea lor variaza intre 40 km - in Muntii
Fagarasului - si 110 km. Cele mai inalte culmi se afla in Carpatii
Meridionali - Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m) care, datorita
configuratiei lor alpine, mai sunt numiti si "Alpii Transilvaniei".
Inaltimea medie a Carpatilor Orientali este de cca 950 m, mai mica
decat cea a Carpatilor Meridionali (1136 m). Limita dintre cele doua
grupe de munti este considerata de geografi Valea Prahovei.

Carpatii Orientali se desfasoara de la granita de N cu Ucraina pana la
Valea Prahovei. Altitudinea medie este de 1300 m, putine varfuri
depasesc 2000 m cum ar fi in muntii Rodnei, Vf. Pietrosu 2303 m si Vf.
Ineu 2279 m. In Carpatii Orientali se gaseste cel mai lung sir de
munti vulcanici din Europa: Mtii Oas, Mtii Gutai, Mtii Tibles, Mtii
Calimani, Mtii Gurghiului, Mtii Harghitei. Sunt usor de strabatut
dintr-o parte in alta datorita vailor apelor curgatoare, pasurilor si
a depresiunilor. Carpatii Orientali au numeroase resurse subsolice:
minereuri neferoase (mtii Tibles), si feroase, carbuni, sulf, ape
carbogazoase si resurse solice: paduri si fanete naturale.

Se impart in trei subgrupe:

* Grupa Nordica sau Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei
* Grupa Centrala sau Carpatii Moldo- Transilvani
* Grupa Sudica sau Carpatii Curburii

Carpatii Meridionali se desfasoara de la Valea Prahovei pana la
Culoarele Timis- Cerna -Bistra. Sunt situati in partea central- sudica
a Romaniei, la S de Depr. Colinara a Transilvaniei. Sunt cei mai
inalti din Carpatii romanesti, avand multe varfuri peste 2000 m.
Primele 3 ca altitudine sunt: Vf. Moldoveanu 2544m, Vf . Negoiu 2535 m
si Vf. Parangul Mare 2519m. Au putine depresiuni si trecatori.
Carpatii Meridionali sunt saraci in resurse naturale: carbuni
superiori in Bazinul Petrosani si roci pentru constructii.

Se impart in patru grupe:

* Grupa Muntilor Bucegi
* Gropa Muntilor Fagarasi
* Grupa Muntilor Parang
* Grupa Muntilor Retezat-Godeanu

Carpatii Occidentali ai Romaniei sunt formati din Muntii Apuseni si
Muntii Banatului, situati in vestul si, respectiv, sud-vestul tarii.
Culmile lor nu depasesc 1850 m, motiv pentru care sunt considerati
munti de inaltime medie. Carpatii Occidentali se intind la nord pana
la Valea Somesului, la sud pana la Valea Dunarii, la est pana la
depresiunea Colinara a Transilvaniei si Carpatii Meridionali, la vest
Campia de Vest. Se prezinta ca un "castel de ape", din care izvorasc
multe rauri cu un debit bogat datorita precipitatiilor mai abundente
decat in celelalte rauri.

Se impart in trei grupe principale:

* Grupa Muntilor Banatului
* Grupa Muntilor Poiana Rusca
* Grupa muntilor Apuseni

Orogeneza Carpatilor a inceput cu milioane de ani in urma, in
mezozoic, cand rocile din care acestia sunt formati s-au sedimentat pe
fundul Marii Tethys. La sfarsitul tertiarului superior, s-a format in
zona de margine a bazinului Transilvaniei cel mai lung lant vulcanic
din Europa, acestuia apartinandu-i si rocile vulcanice, bogate in aur
si argint, din Muntii Apuseni.

Glaciatiunea intervenita acum cca 1,5 milioane de ani a dus la
aparitia ghetarilor si la formarea unor vai glaciare in forma de
albie. La altitudini de peste 2000 m, culmile muntilor s-au
transformat in coaste abrupte si accidentale, cu o configuratie
alpina.

Configuratia reliefului montan romanesc s-a conturat in functie de
rocile care-i servesc drept fundament. Astfel, faliile si cheile sunt
prezente mai ales in masivele calcaroase - Cheile Bicazului,
Rametilor, Intregalde. Carpatii Orientali si Meridionali pot fi
traversati cu usurinta printr-o serie de trecatori: Tulghes, Bicaz,
Oituz, Predeal, Turnu Rosu.

Clima in Carpati este umeda si racoroasa, cu amprenta continentala.
Temperatura si cantitatea de precipitatii se modifica in functie de
cresterea altitudinii. Temperatura anuala medie in muntii mijlocii
este de +2 grade C; +4 grade C, iar cantitatea de precipitatii este de
800-1200 mm/an. In zona alpina, temperatura medie anuala scade la +0,5
grade C; -2,5 grade C, iar precipitatiile anuale ating, mai ales pe
versantii nordici, 1400 mm si chiar mai mult

Flora. Podoaba muntilor este haina lor vegetala. Flora Carpatilor
cuprinde 1350 de specii In functie de altitudine si de conditiile
climaterice, se pot distinge mai multe etaje de vegetatie, extrem de
diversificata.

Pe versantii nordici ai Carpatilor Meridionali, de la cca 600 m,
incepe etajul fagului, pana la cca 900-1000 m. De la 1000-1200 m,
urmeasza o zona de tranzitie spre etajul cu molid, brad si mai putin
fag. Pana la 1400-1500 m, se pot intalni, alaturi de fagi izolati si
paltinul, plopul tremurator si mesteacanul. Mai sus de etajul
padurilor alpine, se intinde zona jnepenisurilor. Mai sus de etajul
jnepenisurilor, se afla cel al tufisurilor pitice: campii de smirdar,
afin si merisor

Fauna Carpatilor Romanesti este si ea deosebit de bogata si
diversificata. Insectele numara specii variate, prezente pretutindeni.
Pe infloritele pajisti alpine atrag atentia numerosi fluturi si
variate specii de gandaci. In raurile limpezi de munte traiesc
pastravul si lipanul. In gropile adanci si umede din padurile de fag
poate fi intalnita, ocazional, salamandra. In padurile de foioase
traieste sarpele, iar pe coastele insorite pot fi vazute
viperele-cu-cruce. Soparlele traiesc din zona de padure pana in zona
alpina.

In padurea de fag traiesc cca 100 de specii de pasari.Majoritatea
mamiferelor care traiesc in Carpatii Romanesti sunt locuitori ai
padurilor, intre acestea fiind: cerbul carpatin, ursul brun, rasul,
jderul, bursucul, vulpea etc. Regiunile stancoase constituie imparatia
caprelor negre, unde traieste si salamandra de munte.

Bibliografie

- Manual de geografie, cl. a VI-a, editura Teora

- Manual de geografie, cl. a IV-a, editura Teora

- Carpatii Romaniei


- Internet

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.