Oceanul Arctic

Trimis la data: 2005-06-24 Materia: Geografie Nivel: Liceu Pagini: 44 Nota: / 10 Downloads: 19
Autor: Eusebiu Dimensiune: 5156kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Cel mai mic ocean al Terrei, ce abia ocupa 4,1 % din suprafaţa Oceanul Planetar, se află situat în zona polară şi subpolară a emisferei boreale, scăldând ţărmurile nordice ale Europei, Asiei şi Americii de Nord, precum şi a numeroaselor insule din jurul acestora. Oceanul Îngheţat, numit şi Arctic, cuprinde cea mai mare întindere de apă îngheţată de la suprafaţa oceanelor Terrei (circa 11.000.000km2 în timpul iernii şi aproape 8.000 km2) deci cam ¾ din suprafaţa sa, iarna, şi mai mult de ½, vara, este acoperită cu o imensă calotă de gheaţă (banchiză polară) centrată în zona polului nord dar a cărei limită sudică nu depăşeste, decât în mările din nord-estul Asiei şi în nord-vestul Americii la nord paralela de 77 lat N.
Raporteaza o eroare

Condiţii fizico-geografice, hidrometeorologice şi de navigaţie în Oceanul Arctic


1.Intoducere

Cel mai mic ocean al Terrei, ce abia ocupa 4,1 % din suprafaţa Oceanul Planetar, se află situat în zona polară şi subpolară a emisferei boreale, scăldând ţărmurile nordice ale Europei, Asiei şi Americii de Nord, precum şi a numeroaselor insule din jurul acestora. Oceanul Îngheţat, numit şi Arctic, cuprinde cea mai mare întindere de apă îngheţată de la suprafaţa oceanelor Terrei (circa 11.000.000km2 în timpul iernii şi aproape 8.000 km2) deci cam ľ din suprafaţa sa, iarna, şi mai mult de ˝, vara, este acoperită cu o imensă calotă de gheaţă (banchiză polară) centrată în zona polului nord dar a cărei limită sudică nu depăşeste, decât în mările din nord-estul Asiei şi în nord-vestul Americii la nord paralela de 77( lat N.
Suprafaţa: 14.788.000 km2 Adâncimea medie: 1.939 m
Adâncimea maximă: 5499m (la nord de insulele Spitsbergen)
Volumul apelor: 16.700.000 km cubice
Vânturile dominante ce se rotesc în zona circumpolară în sens invers acelor unui ceasornic, cât şi miscarea de rotaţie a pământului imprimă banchizei o deplasare continua numită derivă a cărei direcţie generală este dinspre ţărmul de nord-est al Asiei spre regiunea Polului nord şi apoi spre nordul mării Groelandei şi insulele Spitsbergen. Antrenate de această mişcare a cărei viteză este de 4-10 km pe zi, blocurile de gheaţă se unesc unele cu altele, ori se încalecă, dând întregii suprafeţe un aspect haotic şi formând deseori adevărate platouri de gheaţă de circa 600-800 km2, groase de 50-60m.
Cercetările oceanologice şi glaciologice din zona oceanului Îngheţat încep înca din 1879 de Erik Norderânskjold şi continuate apoi de Fredtjofnansen, Roald Amontsen, robert Peary, şi de alţi exploratori polari.
Oceanul Arctic cuprinde toate marile din jurul Polului Nord, si este mărginit de continente, aflandu-se la nord de tărmurile nordice ale Canadei,


Groenlandei, Norvegiei, Rusiei si ale Alaskăi. De asemenea, Oceanul Arctic include si Arhipelagul Arctic Canadian, Golful Baffin, Marea Lincoln, Marea Groenlandei, Marea Albă, Marea Norvegiană, Marea Barents,Marea Kara,Marea Siberiei de Est, Marea Chukchi si Marea Beaufort.
La Polul Nord adancimea este de 4.312 metri. În jurul bazinului polar se afla o platforma continentala, frânta doar in zona dintre Groenlanda si Svalbard (Spitsbergen). Insulele din Arhipelagul Canadian se afla pe acest platou continental. Marea Groenlandei, Estul Groenlandei, Golful Baffin si Vestul Groenlandei, toate au cate un bazin independent. Întru-un fel, Oceanul Arctic este un brat al Atlanticului.
Zona Oceanului Arctic este caracterizată prin temperaturi foarte scăzute, favorizand formarea gheţurilor.
Riscurile pe care le comportă navigaţia în asemenea regiuni determină ca nici o măsură de prevedere luată la bordul navei să nu apară excesivă. Navele care navigă in mod regulat în zone cu latitudini mari, sunt de o constructie specială, având prova mai robustă iar elementele de osatură si bordajul supradimensionate.
Navigaţia în zone cu sloiuri în derivă, cu gheţuri compacte şi cu gheţari, prezinta un pericol mare pentru siguranţa navigaţiei. Având in vedere pericolele la care sunt expuse navele sau zonele de uscat adiacente, în regiunile bântuite de furtunile polare au fost organizate servicii si staţii meteorologice speciale destinate să urmareasca formarea şi evolutia acestor fenomene şi să avertizeze pe cei interesati (nave, autoritaţi) asupra traiectoriei, vitezei vântului, înalţimii valurilor. Aceste servicii dispun de nave, aeronave, sateliţi care urmaresc în permanenţă regiunile respective.
Datorită noilor informaţii obţinute de la sateliţi în ultimii ani, s-a ajuns la concluzia ca extinderea gheţii şi a gheţarilor este mult mai mare decât s-a crezut în trecut.
“Five-day Ice Charts” – Hărţi cu gheţuri pentru 5 zile – trebuiesc studiate şi ele. De asemenea, trebuiesc studiate rapoartele obţinute prin radio-faxuri.
Detecţia Iceberg-urilor şi a pachetelor de gheaţă numai cu radarul nu este în totdeauna foarte precisă. Radarul este un mijloc bun şi necesar spre a fi folosit în detectarea lor, dar navigatorii trebuie să aibă în vedere asigurarea şi altor mijloace de detectare atunci când navigă în zone cu gheţari; Veghea vizuală trebuie luată serios în considerare.
Navigaţia în zone cu sloiuri în derivă, cu gheţuri compacte şi cu gheţari, prezinta un pericol mare pentru siguranţa navigaţiei.
Zonele cu pericol de gheaţă se întalnesc la latitudini mari, peste 45 - 50°, dar s-au întalnit sloiuri si gheţari şi la latitudini mai mici, până la 35°.

Ca prima masură pentru evitarea pericolelor determinate de gheţuri, se impune o informare profundă prin studiul unor documente ce conţin informaţii privind regimul gheţurilor, şi anume :
- Carţile Pilot ale zonei;
- Harţi lunare cu regimul gheţurilor;
- Harţi pilot;
- Rutele maritime recomandate (Ocean Passages for the World);
- Rapoartele privind gheţurile , transmise de serviciile de cercetare a gheţii în diferite zone, transmise prin radio (programul de lucru al staţiilor respective - vol. 3 din Radio Signals);
- Navele dotate cu radio-faximil pot inregistra harţile cu poziţia gheţurilor, grosimea acestora, dimensiuni, traiectorie, etc. Drumul navei va fi astfel ales încât sa evite aceste pericole chiar dacă este mai lung.
La latitudini mari direcţiile se schimbă rapid o dată cu mişcarea observatorului; lângă poli, meridianele convergente şi curba longitudinală excesivă fac ca meridianele şi paralelele să fie de nefolosit ca repere de navigaţie. Toate fusurile orare întâlnite la poli şi timpul local au relevanţă mică. Răsăritul şi apusul, noaptea şi ziua aşa cum sunt ele cunoscute sunt destul de diferite în regiunile polare.
Navigatorul nu se poate baza în obţinerea observaţiilor pe corpurile cereşti precise. În cea mai mare parte a sezonului navigabil, norii ascund soarele iar zilele lungi şi nopţile scurte din timpul verii împiedică folosirea stelelor pentru observaţii. Vara, când în afară de lună, câteodată doar soarele poate fi utilizat pentru observaţii, şi, cum recunoaşterea precisă în gheaţă este imposibilă, precizia poziţiilor rezultate trebuie întotdeauna pusă sub semnul întrebării.
Poziţiile cele mai bune sunt de obicei obţinute prin observarea stelei în amurg. Odată cu mărirea latitudinii amurgul creşte, dar odată cu această creştere vin şi periode mai lungi când soarele este chiar sub orizont şi stelele încă nu au apărut.
Radarul va fi un instrument foarte valoros pentru navigaţia în siguranţă dacă este utilizat judicios. Totusi, navigaţia nu ar trebui să se bazeze complet pe el.
Sisiteme electronice de fixare a poziţiei, când există (sunt disponibile), sunt la fel de bune în regiunile polare ca şi în alte părţi ale lumii.

Resurse mari
Apele hidrosferei în ansamblu
Apele dulci


Volumul
Volumul


Mil km3
%
mil km3
%

Oceanul Planetar
1340
97,1
______________________

Gheţari
24
1,7
24
60,0

Apă subterană
16
1,19
16
40,0

Apă de suprafaţă
0,176
0,01
0,090
0,2

Apă atmosferică
0,013
0,001
0,013
0,03

Apă biologică
0,00112
0,0001
0,00112
0,003

Total
1380
100
40
100

Apele subterane indicate aici se raportează numai la cele din apropierea nemijlocită a suprafeţei terestre, la ape freatice.




2. Mari cuprinse in Oceanul Arctic

Marea Nord Polara
Marea Nord Polara este partial acoperita de gheata tot timpul anului in proportie de 10-900/0 in functie de sezon si localizare.

Marea Barents
Marea Barents este marginita la Sud de coastele Nordice ale Norvegiei si ale Rusiei, la Vest si Nord de de Arhipelagurile Svalbard si Zemlya Frantsa Iosifa si, spre Est, de Novaya Zemlya si Ostrov Vaygach. Partea de Sud Vest a marii este retinuta de

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.