Praslea cel voinic si merele de aur

Trimis la data: 2004-10-31 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 2 Nota: / 10 Downloads: 5265
Autor: Ovidiu balaban Dimensiune: 6kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Basmul este o operă epică în proză sau în versuri în care realul se îmbină cu fantasticul. Personajele se împart în două categorii: pozitive şi negative. Din lupta lori triumfă binele.
Raporteaza o eroare

Eroul principal este ajutat în confruntările lui de fiinţe supranaturale sau obiecte magice. Textul orcărui basm începe cu formule iniţiale: ,,a fost odată …” şi se sfârşeşte cu formule finale: ,, şi am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa.” Întâljnim cifre simbolice precum trei (trei feciori, trei fete, trei încercări etc.), nouă (nouă mări şi nouă ţări) doisprezece şi altele.

Basmele pot fi populare şi culte. Basmele populare s-au transmis pe cale orală şi nu au un autor cunoscut, cum ar fi: ,,Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”. Basmele culte sunt creaţii originale ale unor autori cunoscuţi: Eminescu - ,,Făt-Frumos din lacrimă”, Creangă: „Harap-Alb”, Slavici: ,,Zâna Zorilor.”

În primul rând, „Prâslea cel voinic şi merele de aur” este un basm deoarece este o operă epică. Ca în toate operele epice, întâlnim şi aici un autor anonim care relatează la persoana a III-a. La acţiune participă o serie de personaje, cum ar fi : Prâslea, fraţii lui, fetele de împărat, împăratul, zmeii.

În relatarea acţiunii se pot observa momentele subiectului.
În expoziţie este prezetat timpul şi locul. Ele sunt vag conturate aşa cum se întâmplă în toate basmele. Personajele pincipale sunt împăratul, în a cărui grădină exista un pom care făcea mere de aur, şi fiii lui.
Intriga ne spune că în fiecare an merele de aur erau furate şi împăratul nu a putut niciodată să mânănce din acel pom.

Desfăşurarea acţiunii povesteşte că nimeni nu a reuşit să prindă hoţul şi să salveze merele. Chiar şi fiii cei mari ai împăratului eşuează în prinderea hoţului, dar Prâslea, fiul cel mic al împăratului, reuşeşte să prindă hoţul şi să salveze merele. Fraţii pornesc în căutarea hoţului dar numai Prâslea îndrăz- neşte să coboare pe celălalt tărâm.

El îi învinge pe cei trei zmei şi le elibe- rează pe cele trei fete de împărat aflate în captivitate. Fraţii le scot din prăpastie pe cele trei fete dar pe Prâslea îl abandonează acolo. Cu ajutorul unei zgripsoroaice, căreia îi salvase puii, Prâslea revine pe tărâmul nostru. El devine ucenicul unui argintar şi reuşeşte să îndeplinească cerinţa prinţesei celei mici, scoţând din mărul său furca de aur şi cloşca cu puii de aur, motiv pentru care este invitat la palat.

În punctul culminant, fata cea mică îl recunoaşte pe Prâslea iar fraţii lui sunt pedepsiţi de Dumnezeu pentru fapta lor, iar deznodământul, ca în toate basmele, precizează că Prâslea se căsătoreşte cu fata şi moşteneşte tronul împărăţiei.

În al doilea rând, „Prâslea cel voinic şi merele de aur” este considerat basm deoarece îmbină elementele reale cu elementele fantastice. Din categoria fantasticului fac parte: merele de aur, existenţa zmeilor, călătoria lui Prâslea pe tărâmul celălalt, zgripsoroaica, balaurul care atacase puii zgripsoroaicei, transformarea palatelor în mere sau furca de aur care torcea singură.

De asemenea „Prâslea cel voinic şi merele de aur” este un basm pentru că personajele se împart în două categorii distincte: personaje pozitive care reprezintă binele şi personaje negative care reprezintă răul. Dintre personajele pozitive fac parte: Prâslea cel voinic, fetele de împărat care-l ajută pe Prâslea în lupta cu zmeii, împăratul care îi face dreptate lui Prâslea şi zgipsoroaica cu ajutorul căreia Prâslea revine pe tărâmul nostru.

Personajele negative în acest basm sunt: zmeii şi fraţii lui Prâslea care, din invidie, l-au abandonat pe Prâslea în prăpastie. Personajul cel mai bine conturat este Prâslea. Este un tânăr deosebit de viteaz deoarece îndrăzneşte să coboare singur pe tărâmul celălalt unde îi învinge pe cei trei zmei înfricoşători.

De asemenea, Prâslea se dovedeşte a fi un tânăr înţelept pregătindu-şi cu grijă noaptea în care urmeazî sî păzească merele şi punându-i la încercare pe fraţii lui deoarece bănuia intenţiile lor.

În al patrulea rând, „Prâslea cel voinic şi merele de aur” se dovedeşte a fi un basm deoarece textul utilizează formule specifice: „A fost odată ca niciodată” ca formulă iniţială şi în final expresia binecunoscută „Şi încălicai pe-o şa şi v-o spusei dumneavoastră aşa”.

În concluzie putem afirma că „Prâslea cel voinic şi merele de aur” este un basm deoarece îndeplineşte caracteristicile acestei specii literare alături de creaţii precum: „Tinereţe fără bătrânţe şi viaţă fără de moarte”, „Aleodor împărat” sau ,,Greuceanu”, şi face parte din categoria celor mai îndrăgite basme populare româneşti.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.