11 elegii referinte critice

Elegii - referinte critice

"Elegii - referinte critice"
La apariţia, într-o primă formă, în 1966, a volumului 11 Elegii, cartea a derutat o parte a criticii de specialitate, care "a luat drept fortuite aserţiunile poetice stănesciene, atribuindu-le unei viziuni absurde şi gratuite” (Ştefania Mincu, vol. Nichita Stănescu: Poezii, Editura Albatros, Bucureşti, 1987, p. 54).
"Elegii - referinte critice"

Nivel: Liceu
Dimensiune: 10kb
Downloads: 523
Materia: Romana

A zecea elegie stanesciana

Omul Fanta
M-au călcat aerian / abstractele animale,/ fugind speriate de abstracţii vânători / speriaţi de o foame abstractă,/ burţile lor ţipând i-au stârnit / dintr-o foame abstractă. / Şi au trecut peste organul ne-nveşmântat / în carne şi nervi, în timpan şi retină / şi la voia vidului cosmic lăsat / şi la voia divină./ Organ pieziş, organ întins,/ organ ascuns în idei, ca razele umile / în sferă, ca osul numit / calcaneu în călcâiul lui Achile / lovit de-o săgeată mortală; organ / fluturat în afară / de trupul strict marmorean / şi obişnuit doar să moară./ Iată-mă, îmbolnăvit de-o rană / închipuită între Steaua Polară / şi steaua Canopus şi steaua Arcturus / şi Casiopeea din cerul de seară./ Mor de-o rană ce n-a încăput / în trupul meu apt pentru răni / cheltuite-n cuvinte, dând vamă de raze / la vămi./ Iată-mă, stau întins peste pietre şi gem,/ organele-s sfărâmate, maestrul,/ ah, e nebun, căci el suferă / de-ntreg ...

Alte referate despre: a zecea elegie, a zecea elegie sunt versuri, a doua elegie stanesciana

A unsprezecea elegie - de Nichita Stanescu

"A unsprezecea elegie"
Inimă mai mare decât trupul,/ sărind din toate părţile deodată / şi prăbuşindu-se din toate părţile-napoi,/ asupra lui,/ ca o dis¬trugătoare ploaie de lavă,// tu, conţinut mai mare decât forma, iată / cunoaşterea de sine, iată / de ce materia-n dureri ia naş¬tere din ea însăşi,/ ca să poată muri./ Moare numai cel care se ştie pe sine,/ se naşte numai cel care îşi este / sieşi martor.// Ar trebui să alerg, mi-am spus,/ dar pentru asta va trebui mai întâi / să-mi întorc sufletul / spre nemişcătorii mei strămoşi,/ retraşi în turnurile propriilor oase,/ asemenea măduvei,/ nemişcaţi / aidoma lucrurilor duse până la capăt.// Pot să alerg, pentru că ei sunt în mine./ Voi alerga, pentru că numai ceea ce este / ne¬mişcat în el însuşi / se poate mişca,/ numai cel care e singur în sine / e însoţit; şi ştie că, ne¬arătată, inima ...

Alte referate despre: a unsprezecea elegie - de nichita stanescu, 11 elegii de nichita stanescu, a saptea elegie de nichita stanescu

A saptea elegie stanesciana

A trăi în numele frunzelor, al merelor, al păsărilor sugerează o fidelitate faţă de regnuri în raport cu semenii: Trăiesc. Sunt om. Nici acum şi nici într-o viaţă viitoare nu voi deveni pasăre de aur sau măr înflorit, dar mereu voi respecta şi voi iubi păsările, copacii şi pietrele. Din această pricină şi obsesie “n-am vreme să mă gândesc la propria mea viaţă”.

Alte referate despre: a saptea elegie, a saptea elegie comentariu, a saptea elegie nichita stanescu comentariu

A treia elegie

A treia elegie
I. Contemplare
Dacă te trezeşti,/ iată până unde se poate ajunge:// Deodată ochiul devine gol pe dinlăuntru / ca un tunel, privirea / se face una cu tine.// Iată până unde poate ajunge / privirea, dacă se trezeşte:// Deodată devine goală, aidoma / unei ţevi de plumb prin care / numai albastrul că¬lă¬to¬reşte.// Iată până unde poate ajunge / albastrul treaz:// Deodată devine gol pe dinlăuntru / ca o arteră fără sânge / prin care peisajele curgătoare ale somnului / se văd.//
I. Contemplare
Dacă te trezeşti,/ iată până unde se poate ajunge:// Deodată ochiul de¬vine gol pe dinlăuntru / ca un tunel, privirea / se face una cu tine.// Iată până unde poate ajunge / privirea, dacă se trezeşte:// Deodată devine goală, aidoma / unei ţevi de plumb prin care / numai albastrul că¬lă¬to¬reşte.// Iată până unde poate ajunge / albastrul treaz:// Deodată devine gol pe dinlăuntru / ca o arteră fără sânge / prin care peisajele ...

Alte referate despre: a treia elegie, nichita stanescu a treia elegie volumul 11 capitolul 4, a treia elegie de rieke

A cincea elegie stanesciana

A cincea elegie stanesciana
Cert este că privind din această perspectivă, rea¬li¬zăm că toa¬te canoa¬nele şi dog¬mele se prăbuşesc. Nichita nu se grăbeşte să pună altceva în loc, astfel încât se mişcă li¬ber, fără stavile, într-un univers fără bariere, fără contururi, fără frontiere. El pare a îm¬pru¬muta necredinţa con¬structivă a lui Toma şi redescoperă lumea, ui¬min¬du-ne de toate ipos¬ta¬zele, obiectele şi sentimentele des¬crise.
În elegia a cincea, divinul Tomas e condamnat “pen¬¬tru ne¬ştiinţă, pentru plic¬tiseală…”. E judecat de impo¬zantul tribunal al frun¬zelor. În elegia a şasea, Tomas nu se poate decide, oscilând între rana lui Iisus şi mitul reînvierii. În a şaptea elegie exclamă cu dez¬nădejde: “Niciodată n-am să fiu sacru”, motiv pentru care e hotărât să trăiască în numele frunzelor. Rana nu l-a convins. E un divin care se auto¬exilează în lumea fizică, palpabilă. Toţi ceilalţi apostoli ...

Alte referate despre: a cincea elegie, a cincea elegie comentariu, a cincea elegie nichita stanescu

Cartea nuntii - referinte critice

„Cartea nuntii... este romanul a doua lumi, una ultraarhaica si alta ultramoderna... Iata un spectacol cu atat mai sesizant, cu cat si contrastul e mai artistic si mai minuntios studiat si care face din „Cartea nuntii” unul din valoroasele documente ale societatii noastre contamporane.

Alte referate despre: cartea nuntii referinte critice, cartea nuntii- referinte critice, cartea nuntii aprecieri critice

Ion Creanga referinte critice

In perioada 1855-1859 a urmat cursurile Seminarului Teologic de la Socola, dupa care s-a inscris la Facultatea de Teologie a Universitatii din Iasi, dar nu a frecventat-o. S-a casatorit cu Ileana Grigoriu, fiica preotului Ioan Grigoriu de la biserica Patruzeci de sfinti din Iasi si in 1959 devenea diacon la aceasta biserica. Peste 5 ani se inscria la Scoala preparandala vasiliana de la Trei Ierarhi (Scoala Normala) si in 1865 obtinea diploma de absolvire.

Alte referate despre: ion creanga referinte critice, ion creanga - referinte critice, ion creanga-referinte critice

A doua elegie

A doua elegie
Pe lângă precizarea lui Nichita, să mai notăm că poemul nu a fost scris în decembrie 1965, fiind adăugit an¬samblului nu doar din pricini sentimentale, ci şi din ra¬ţiuni de construcţie a vo¬lu¬mului.
Elegia a doua, a treia şi a patra alcătuiesc o mini-trilogie a is¬toriei ideilor reli¬gioase a umanităţii, în cele trei momente decisive: Pre¬istoria, Antichitatea şi Evul Mediu. Mai mult, ele împreună răs¬pund la prima întrebare a triadei ce al¬că¬tuiesc Marea Taină: de unde venim?, spulberând negura istoriei pentru a lăsa în lumină adevăruri doar intuite.

Alte referate despre: povestea elegiei, elegie pentru papusa cu tarate, elegie

11 Elegii, o poveste de dragoste si de moarte

11 Elegii, o poveste de dragoste si de moarte
Altă dată, în Antimetafizica, Nichita a reluat ideea că la baza cărţii a stat un eveniment dramatic: “Această carte, în ciuda tristeţii fundamentale care a stârnit-o şi a austerităţii ei aproape totale, mi-a adus cel mai mare noroc literar, încât, uneori, mă gândesc surâzând amar: uite, domnule, ce noroc poate să-ţi aducă un nenoroc bine exprimat!” (Nichita Stănescu, în Antimetafizica, 1985, p. 102-103).
De fapt, ce se întâmplase?

Alte referate despre: daca oameni s-ar gindi mai des la dragoste si la moarte, daca oameni s-ar gindi la dragoste si la moarte -, moartea in romanul ultima noapte de dragoste intaia

Elegia a noua

Elegia a noua
Mai mare mă aflu şi nez¬burat,/ lipit de acel încotro,/ cu o boltă de jur împrejur adăugat./ Scot ochi cu priviri nereale / la dreapta, la stânga, în sus şi-n jos,/ năs¬când şir de regi-animale,/ care ştiu cum se moare frumos./ Întind şi o pană de os, irizată / atinge negrul concav./ Sar cojile negre deodată / şi iată-mă, iarăşi, suav,/ închis într-un ou mult mai mare,/ clocit de-o idee mai mare,/ gălbenuş jumătate, pasăre jumătate,/ într-un joc cu paşi pe furate./

Alte referate despre: elegia a noua, elegie a noua, elegia a noua de nichita stanescu referat

A sasea elegie stanesciana

A sasea elegie stanesciana
Mai târziu, poetul a mărturisit: “Muream de frig şi nu mă puteam decide dacă să rămân cu ceea ce iubesc sau să mă întorc la ceea ce-am iubit” (Antimetafizica, 1985, p.104).
Cu cer¬ti¬tudine, această secvenţă bio¬gra¬fică a con¬tribuit, într-o oarecare mă¬sură, la naşterea elegiei a şasea. Îm¬pingând evenimentul spre o zo¬nă a generalizării (ori¬când, oricine, ori¬unde), semnificaţia primară se atrofiază şi dispare, astfel încât poli¬va¬lenţa me¬sajelor e nesfârşită.

Alte referate despre: a sasea elegie, a sasea elegie comentariu, ce crezi tu despre a sasea elegie

A patra elegie stanesciana

A patra elegie stanesciana
A patra elegie face joncţiunea dintre două tablouri. Pe de o parte su¬ge¬rează un moment din istoria omenirii - Evul Mediu, venit la festin cu tot alaiul Inchiziţiei apusene, cu toate actele de barbarie înfăptuite în numele creştinis¬mului, cu ruguri şi catedrale în flăcări, pentru a adăuga un răspuns la întrebarea „de unde venim?”
Pe de altă parte, poemul poate fi încadrat în cel de-al doilea ta¬blou al volumului care debutează cu lupta dintre vis¬ceral şi real (adică dintre trup şi spirit), continuă cu expe¬rimentarea profanului ca mod de exis¬tenţă, apoi naşterea dilemei: sacru sau profan? şi se încheie cu aşa-zisa „opţiune la real” (elegia a şaptea), răspunzând astfel la întrebarea „cine suntem?”

Alte referate despre: a patra elegie, poezia a patra elegie de ion pillat, a patra elegie comentariu

Elegia I de Nichita Stanescu

Elegia I de Nichita Stanescu
Dumnezeu moare şi renaşte o dată cu fiecare uni¬vers, pro¬¬cla¬mând de fiecare dată victoria vieţii. Dar nu nea¬¬părat viaţa de pe Terra, o planetă din constelaţia Calea Lac¬tee.
De aceea, Dumnezeu nu trebuie identificat cu fe¬no¬¬mene ale na¬turii sau cu efecte ale climei de pe Pământ.

Alte referate despre: elegia 10 de nichita stanescu, elegia a zecea nichita stanescu, elegia 1 de nichita stanescu

Scriitorii versus critici

Criticul este scriitor, in masura in care lucrarile de critica sunt opere, la fel ca operele din celelalte genuri literare. Este evident, faptul ca un critic nu este altceva decat un scriitor, si ca opera sa se supune criticii, cu acelasi titlu cu care i se supune orice opera literara.

Marile lucrari de critica sunt si ele analizate de critici, cum este de exemplu cartea ``Domeniul criticii`` de Valeriu Cristea, sau alte carti de Adrian Marino, Camil Petrescu, George Calinescu, in care se gasesc portrete de critici.

Asadar,competitia este inexistenta si absurda, deoarece si criticul, si scriitorul apartin culturii literare. Lucrarile de critica nu constituie valori artistice, ci au doar functia auxiliara ...

Alte referate despre: ion versus critici literari, george calinescu critic literar si scriitor, aprecieri critice pentru scriitorul bacovia

Sincronism european si cultura critica romaneasca

Mai exact succesul trecerii popoarelor prin istorie depinde de capacitatea acestora de a "prinde" fereastra geopolitica favorabila intr-un context de constanta presiune geopolitica si mai ales prin asumarea neamului ca punct nechestionabil de orientare a conduitei personale. Mai intelegem si altceva din cartea domniei sale, anume ca "succesul in istorie" al popoarelor inseamna parcugerea timpului cu structurile sociale intacte, adica prin "salvarea societatii".

Alte referate despre: cultura europeana si cultura romaneasca, referat cultura europeana si cultura romaneasca, cultura europeana in cultura romana

Tudor Arghezi - Critici

Zone importante ale operei sunt inca necercetate, iar in ce priveste simbolurile fundamentale ale poeziei, dintre acelea intoarse pe toate fetele, mai sunt inca multe de spus. Epoca noastra (critica mai noua) a adaugat alte prejudecati la cele deja existente despre acest mare poet pe care l-a urmarit, inca de la inceput, fatalitatea unei violente indecizii din partea comentatorilor.

Alte referate despre: tudor arghezi critici literare, tudor arghezi critici, tudor arghezi critica de nicolae balota

Aprecieri critice despre I.L.Caragiale

Mihail Dragomirescu
"Caragiale n-a găsit , nu l-a lăsat inima să vadă ridicolul în viata tărănimii - cum n-a găsit , n-a văzut , nu l-a lăsat inima să vadă ceva omenesc în viata claselor nouă."

Alte referate despre: aprecieri critice despre ion luca caragiale, aprecieri critice despre i l caragiale, aprecieri critice despre opera lui caragiale
Referate afisate : 18
Medie note: 8.24 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles