A cincea elegie de nichita stanescu comentariu

A unsprezecea elegie - de Nichita Stanescu

"A unsprezecea elegie"
Inimă mai mare decât trupul,/ sărind din toate părţile deodată / şi prăbuşindu-se din toate părţile-napoi,/ asupra lui,/ ca o dis¬trugătoare ploaie de lavă,// tu, conţinut mai mare decât forma, iată / cunoaşterea de sine, iată / de ce materia-n dureri ia naş¬tere din ea însăşi,/ ca să poată muri./ Moare numai cel care se ştie pe sine,/ se naşte numai cel care îşi este / sieşi martor.// Ar trebui să alerg, mi-am spus,/ dar pentru asta va trebui mai întâi / să-mi întorc sufletul / spre nemişcătorii mei strămoşi,/ retraşi în turnurile propriilor oase,/ asemenea măduvei,/ nemişcaţi / aidoma lucrurilor duse până la capăt.// Pot să alerg, pentru că ei sunt în mine./ Voi alerga, pentru că numai ceea ce este / ne¬mişcat în el însuşi / se poate mişca,/ numai cel care e singur în sine / e însoţit; şi ştie că, ne¬arătată, inima ...

Nivel: Liceu
Dimensiune: 13kb
Downloads: 397
Materia: Romana

A zecea elegie stanesciana

Dar eu sunt bolnav. Sunt bolnav / de ceva între auz şi vedere,/ de un fel de ochi, un fel de ureche / neinventată de ere./ Trupul ramură fără frunze,/ trupul cerbos / rărindu-se-n spaţiul liber / după le¬gile numai de os,/ neapărate mi-a lăsat / suave organele sferii / între văz şi auz, între gust şi miros / întinzând ziduri ale tăcerii./ Sunt bolnav de zid, de zid dărâmat / de ochi-timpan, de pildă-mirositoare./

Alte referate despre: a zecea elegie, a zecea elegie sunt versuri, a doua elegie stanesciana

A saptea elegie stanesciana

A trăi în numele frunzelor, al merelor, al păsărilor sugerează o fidelitate faţă de regnuri în raport cu semenii: Trăiesc. Sunt om. Nici acum şi nici într-o viaţă viitoare nu voi deveni pasăre de aur sau măr înflorit, dar mereu voi respecta şi voi iubi păsările, copacii şi pietrele. Din această pricină şi obsesie “n-am vreme să mă gândesc la propria mea viaţă”.

Alte referate despre: a saptea elegie, a saptea elegie de nichita stanescu, a saptea elegie comentariu

A doua elegie

A doua elegie
Asistăm la un spectacol cu o inflaţie de divinităţi. O operaţie con¬ştientă (şi ne¬ce¬sară) pentru a sublinia opoziţia cu monoteismul dus până la extrem în Ele¬gia a patra. În cazul de faţă, avem de-a face cu un po¬li¬teism dus până la extrem.

Alte referate despre: povestea elegiei, a cincea elegie, elegie pentru papusa cu tarate

A treia elegie

V. Contemplare
Se arată fulgerător o lume / mai repede chiar decât timpul literei A./ Eu ştiam atât: că ea există,/ deşi văzul dinapoia frunzelor nici n-o vedea.// Recădeam în starea de om / atât de iute, că mă loveam / de propriul meu trup, cu durere,/ mirându-mă foarte că-l am.// Îmi lungeam sufletul într-o parte, şi-ntr-alta,/ ca să-mi umplu ţevile braţelor cu el./ La fel şi globul de peste umeri / şi celelalte-nfăţişări, la fel.// Astfel mă încordam să-mi aduc aminte / lumea pe care-am înţeles-o fulgerător,/ şi care m-a pedepsit zvârlindu-mă-n trupul / acesta, lent vorbitor.// Dar nu-mi pu¬team aminti nimic./ Doar atât - că am atins / pe Altceva, pe Altcineva, pe Altunde,/ care, ştiindu-mă, m-au respins.// Gravitaţie a inimii mele,/ toate-nţelesurile rechemându-le / mereu înapoi. Chiar şi pe tine,/ rob al magneţilor, gândule.//

Alte referate despre: a treia elegie, a treia elegie de rieke, nichita stanescu a treia elegie volumul 11 capitolul 4

A patra elegie stanesciana

A patra elegie stanesciana
În elegia a patra suntem pe vremea catedralei „cu pereţi pul¬sând”, pe vremea invaziei creştine, a Inchiziţiei cu „ruguri în aş¬teptare şi ample, în¬tunecoase procesiuni cu o aură de durere”. Lu¬mea se rupe în două, e vremea răz¬boa¬ielor interconfesionale. El, Evul Mediu, azvârle şi ab¬soarbe credincioşii întruna, „într-un circuit absurd, printr-o zonă absurdă”.

Alte referate despre: a patra elegie, a patra elegie comentariu, a 8a elegie stanesciana

A cincea elegie stanesciana

Aflăm cine suntem prin simpla raportare la mere, la frunze şi la pă¬sări, iar răspunsul e înfăşurat în atâtea stra¬turi de iubire, încât, la un moment dat (în a şaptea elegie) ajun¬gem să trăim “în numele frunzelor”.

Alte referate despre: a cincea elegie comentariu, a cincea elegie nichita stanescu, a cincea elegie nichita stanescu comentariu

Elegii - referinte critice

"Elegii - referinte critice"
Nichita “se neagă pe sine” şi, cu toate acestea, generează “inflaţii epigonice”, iar tinerii, datorită lui, îşi construiesc din cerneală “idoli bizari”. Finalul exegezei e aproape indecent: “Autorul celor 11 Elegii, întocmai ca împăratul din basmul lui Andersen, umblă adesea gol printre noi şi ne decidem cu greu să rostim adevărul” (Gheorghe Grigurcu, vol. Teritoriu liric, Editura Eminescu, Bucureşti, 1972, p. 170-178, cf. Nichita Stănescu interpretat de…, 1983, p. 78-83).

"Elegii - referinte critice"
Nici Alex. Ştefănescu nu a fost un fan al elegiilor, în ciuda faptului că interpretările sale asupra liricii stănesciene în general sunt de un rafinament şi un bun simţ exemplar: “Cele 11 Elegii, departe de a forma un tot unitar, cum s-a spus, sunt ...

Alte referate despre: 11 elegii referinte critice, george calinescu-referinte critice, referinte critice mihai eminescu

11 Elegii, o poveste de dragoste si de moarte

11 Elegii, o poveste de dragoste si de moarte
În 1962 (6 iunie), Nichita Stă¬nescu şi Doina Ciurea îşi legalizau relaţia care dura de aproape zece ani, căsătorindu-se. Volumele Sensul iubirii (1960) şi O vi¬ziune a sen¬ti¬mentelor (1964) sunt martore ale acestei poveşti de dra¬goste. După nuntă, cei doi locuiesc pentru un timp cu părinţii Doinei, dar ulterior pri¬mesc o casă pe b-dul Dimitrie Cante¬mir. Idealist prin definiţie, Nichita acuză noul statut, noile obligaţii şi riscul de a renunţa la o viaţă boemă.
În 1964, “relaţiile matrimoniale sunt tot mai dificile, poetul su¬portând greu rigorile instituţiei fără intensitatea sen¬ti¬mentelor care îl robiseră iniţial. Spre sfârşitul anului, o cunoaşte pe Gabriela Melinescu, poetă în plină afirmare, în tensiunea relaţiei lor Nichita Stănescu creând cele mai explozive opere ale sale” (Alexandru Condeescu, Poezia Magna, în Album, 1984, p. 148). Nichita îşi părăseşte căminul conjugal ...

Alte referate despre: daca oameni s-ar gindi la dragoste si la moarte -, daca oameni s-ar gindi mai des la dragoste si la moarte, moartea in romanul ultima noapte de dragoste intaia

A sasea elegie stanesciana

Sunt crizele adolescentine specifice celor care nu au o ex¬pe¬ri¬enţă de viaţă sufi¬ci¬entă şi deci nu posedă ştiinţa de a delibera în frac¬ţiuni de secundă fără a fi în¬spăimântaţi de gândul că ar putea să gre¬şească.
E neclintirea şi neliniştea hormonală a bărbatului tânăr care are de ales între două femei, la fel de frumoase şi inteligente, capa¬bile, a¬mân¬două, să iu¬beas¬că cu pa¬siu¬ne şi devotament. La fel cum Nichita, în acel decembrie friguros, când a dictat Elegiile, avea de ales între soţia sa Doina şi iubita sa Gabriela, doi idoli dragi, dar in¬com¬pa¬tibili.

Alte referate despre: a sasea elegie, a sasea elegie comentariu, ce crezi tu despre a sasea elegie

Nichita Stanescu - Universul poetic

Nichita Stănescu este mai interesat, mai emoţionat de idee decât de sentiment. Calea care să-i satisfacă nevoia de siguranţă ducea spre disciplinele riguroase ale spiritului, spre geometrie şi fizică. Critica literară consideră că de la Ion Barbu, poezia românească nu a mai cunoscut o asemenea capacitate de abstractizare ca în cazul lui Nichita Stănescu.

Poetul s-a situat într-o ascendenţă “nobilă”: prin tendinţa de a ajunge până la esenţa liricului, el se apropie de Eminescu şi Blaga; prin forţa inovaţiei la nivelului limbajului artistic, se apropie de Arghezi; prin capacitatea de încifrare a mesajului în formule de maximă abstractizare, se apropie de Ion Barbu.

Criticul Eugen Simion defineşte poezia lui Nichita Stănescu “poezia ...

Alte referate despre: nichita stanescu universul poetic, nichita stanescu univers poetic, nichita stanescu-universul poetic

Varsta de aur a dragostei de Nichita Stanescu

Magia iubirii amplifica intensitatea sentimentelor care pot primi corporalitate poetica.Imaginea abstracta a zeilor devine perceptabila,iar poetul ii considera niste talismane aducatoare de noroc,navigatorilor corabiilor timpului,pentru a-i ocroti de furtuna.

Trairea iubirii este asemeni unui dans ametitor in jurul caruia sentimentele sunt ca niste fapturi ideale ,proiectate in maretia universului .Astfel,pentru ca iubirea sa capete proportii magice,poetul decurge la simbolul cuplului indestructibil.
Biografie: biografia lui este de fapt propria lui operă, mai bună sau mai rea, mai măreaţă sau mai puţin măreaţă."Nichita Stanescu s-a nascut la 31 martie 1933,la Ploiesti .A facut scoala primara(primele doua clase)in orasul natal,iar apoi in urma evacuarii populatiei Ploiestiului din cauza razboiului,la Busteni si Valenii de Munte.

Alte referate despre: varsta de aur a dragostei de nichita stanescu comentariu, varsta de aur a dragostei de nichita stanescu, comentariu varsta de aur a dragostei de nichita stanescu

Emotie de toamna de Nichita Stanescu

Forţa iubirii se manifestă acum asupra astrului ceresc: „luna”, a cărui strălucire tainică a luminat dintotdeauna pe îndrăgostiţi. Puterea dragostei a rămas în sufletul îndrăgostitului la fel de mare, încât el poate să facă luna să răsară, pentru a-i împărtăşi taina iubirii: „Şuier luna şi o răsar şi o prefac / Într-o dragoste mare”, deoarece inima lui tânjeşte necontenit după acest sentiment.

În poezia lui Nichita Stănescu, natura nu compune un „decor” exterior, ci unul interior, ca stare sufletească ce poate cuprinde întreg universul. Arzătoarea dorinţă de „a iubi” îi dă eului liric o forţă interioară nebănuită, o disponibilitate de a simţi, în permanenţă, sentimentul de dragoste. Puternica trăire a eului liric este exprimată prin verbe la prezent, al căror sens potenţează sentimentul de dragoste interiorizat: „mă apropii de pietre şi tac”, „iau cuvintele şi le-nec în mare”, „şuier luna ...

Alte referate despre: emotie de toamna de nichita stanescu comentariu, emotie de toamna de nichita stanescu, emotie de toamna de nichita stanescu opera lirica

De dragoste - Nichita Stanescu

De dragoste - Nichita Stanescu
Emotia vederii ei, a tresaririi interioare la remarcarea luminoasei maini poetul se simte uitat de mangaierea ei si de atentia frumoasei sale iubite. Aici se impleteste nostalgia cu iubirea si admiratia persoanei iubite intr-o maniera neomodernista. Lirismul abstract este transpus in poezie intr-un mod foarte fin conturat. “Ma inec in lumine” este o metafora ce simbolizeaza atmosfera tandra si plina de farmecul iubirii si al clipei ce este invaluita in lumina. Lumina aici semnifica dragostea, puritatea sentimentelor. Reflectia filozofica este cu precadere intalnita in acesta poezie a lui Nichita Stanescu.

Alte referate despre: de dragoste nichita stanescu comentariu, poezii de dragoste nichita stanescu, de dragoste nichita stanescu

Elegia I de Nichita Stanescu

Tot Nichita spune: „El începe cu sine şi se sfârşeşte cu sine”. Sub semnul acestei ciclicităţi cos¬mice are loc cur¬ge¬rea timpului. Materia se comprimă şi expandează după legi precise într-un spaţiu infinit, iar spiritul pur plu¬teşte peste aceste ape ale tăcerii. „Dar şi cosmosul nu este decât un punct. Trăim în interiorul unui punct. Istoria noastră nu este decât is¬toria punctului. Ceea ce este înlăuntru celui mai în¬lăuntru, şi e puţin” (Nichita Stănescu, Dues puerilis, Câr¬lo¬va, vol. Cartea de re¬citire, 1972).
El, unicul, afla şi omega, „începe prin a muri”. Iar „ca¬¬pa¬citatea de a reînvia aparţine nimicului, ispăşit prin punct” (Res¬pirări, 1982, p.104).

Alte referate despre: elegia 10 de nichita stanescu, elegia a zecea nichita stanescu, elegia 1 de nichita stanescu

Pipaitul , unul dintre cele cinci simturi

ROLUL PIPAITULUI
Toate celelalte sunt legate de un organ anume , - de Ochi, de nas, de gura- organul pipaitului se intinde asupra intregului organism, si pe cand cele patru organe reactioneaza doar la un singur tip de stimul, pipaitul sesizeaza atat informatii de temperatura, cat si durere. Poate cel mai simplu este daca privim pipaitul ca pe o sinteza a unui grup de simturi , printre care unora le corespund corpusculi speciali sau terminatiuni nervoase in piele. Acestea reactioneaza la diferite excitatii si semnalizarile receptionate sunt transmise creierului pentru a fi prelucrate.

Alte referate despre: mirosul unul dintre cele cinci simturi ale omului, cele cinci simturi ale omului, cele cinci simturi

Cea de-a cincea editie a Salonului National de Arta Fotografica

este mai buna decat cea de anul trecut", ne-a declarat d-l Stefan
Toth, director al Clubului fotografic "Nufarul" si membru al

Alte referate despre: muzeul national de arta, muzeul national de arta al romaniei referat, muzeul national de arta referat
Referate afisate : 17
Medie note: 8.14 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles