A sasea elegie

A sasea elegie stanesciana

Sunt crizele adolescentine specifice celor care nu au o ex¬pe¬ri¬enţă de viaţă sufi¬ci¬entă şi deci nu posedă ştiinţa de a delibera în frac¬ţiuni de secundă fără a fi în¬spăimântaţi de gândul că ar putea să gre¬şească.
E neclintirea şi neliniştea hormonală a bărbatului tânăr care are de ales între două femei, la fel de frumoase şi inteligente, capa¬bile, a¬mân¬două, să iu¬beas¬că cu pa¬siu¬ne şi devotament. La fel cum Nichita, în acel decembrie friguros, când a dictat Elegiile, avea de ales între soţia sa Doina şi iubita sa Gabriela, doi idoli dragi, dar in¬com¬pa¬tibili.

A sasea elegie stanesciana
Mai târziu, poetul a mărturisit: “Muream de frig şi nu mă puteam decide dacă să rămân cu ceea ce iubesc sau să mă întorc la ceea ce-am iubit” (Antimetafizica, 1985, p.104).
Cu cer¬ti¬tudine, această secvenţă bio¬gra¬fică a con¬tribuit, într-o oarecare mă¬sură, la naşterea elegiei a şasea. Îm¬pingând ...

Nivel: Liceu
Dimensiune: 10kb
Downloads: 102
Materia: Romana

A doua elegie

“Zeii greci şi cei latini, imaginaţi cu trupuri umane şi în¬vestiţi cu o biologie şi o psihologie semiumană - nu sunt altceva decât nişte simple pietre de hotar care despart men¬talitatea greco-latină de cea a întregului rest al lumii contemporane ei, lume de o natură cosmică, mistică…” (Ni¬chi¬ta Stănescu, Res¬pi¬rări, 1982, p. 137).
Spaţiul geto-dac era şi el populat cu zei, între care do¬minau Gebeleizis – “vechiul zeu celest, patronul clasei a¬ris¬tocrate şi mili¬tare, tarabostes” – şi Zalmoxis, zeul misterelor, “maestrul iniţierii, cel care conferă imortalitate”.

Alte referate despre: povestea elegiei, a cincea elegie, elegie pentru papusa cu tarate

A treia elegie

V. Contemplare
Se arată fulgerător o lume / mai repede chiar decât timpul literei A./ Eu ştiam atât: că ea există,/ deşi văzul dinapoia frunzelor nici n-o vedea.// Recădeam în starea de om / atât de iute, că mă loveam / de propriul meu trup, cu durere,/ mirându-mă foarte că-l am.// Îmi lungeam sufletul într-o parte, şi-ntr-alta,/ ca să-mi umplu ţevile braţelor cu el./ La fel şi globul de peste umeri / şi celelalte-nfăţişări, la fel.// Astfel mă încordam să-mi aduc aminte / lumea pe care-am înţeles-o fulgerător,/ şi care m-a pedepsit zvârlindu-mă-n trupul / acesta, lent vorbitor.// Dar nu-mi pu¬team aminti nimic./ Doar atât - că am atins / pe Altceva, pe Altcineva, pe Altunde,/ care, ştiindu-mă, m-au respins.// Gravitaţie a inimii mele,/ toate-nţelesurile rechemându-le / mereu înapoi. Chiar şi pe tine,/ rob al magneţilor, gândule.//

Alte referate despre: a treia elegie, nichita stanescu a treia elegie volumul 11 capitolul 4, a treia elegie de rieke

A patra elegie stanesciana

A patra elegie stanesciana
În realitate, (şi Nichita ştie prea bine după cum va dovedi ulte¬rior) tan¬de¬mul spirit / trup se supun principiului dualităţii, conform legii polarităţii: dărâ¬marea şi zidirea, plân¬sul şi râsul, bocitul şi ju¬ca¬tul, îm¬brăţişarea şi des¬păr¬ţirea, păstrarea şi le¬pădarea, iubitul şi urâ¬tul, pacea şi răz¬boiul se rotesc una faţă de cealaltă şi se împlinesc pe rând la nes¬fârşit.

Alte referate despre: a patra elegie, a doua elegie stanesciana, a patra elegie de nichita stanescu comentariu

A cincea elegie stanesciana

A cincea elegie stanesciana
Cert este că privind din această perspectivă, rea¬li¬zăm că toa¬te canoa¬nele şi dog¬mele se prăbuşesc. Nichita nu se grăbeşte să pună altceva în loc, astfel încât se mişcă li¬ber, fără stavile, într-un univers fără bariere, fără contururi, fără frontiere. El pare a îm¬pru¬muta necredinţa con¬structivă a lui Toma şi redescoperă lumea, ui¬min¬du-ne de toate ipos¬ta¬zele, obiectele şi sentimentele des¬crise.
În elegia a cincea, divinul Tomas e condamnat “pen¬¬tru ne¬ştiinţă, pentru plic¬tiseală…”. E judecat de impo¬zantul tribunal al frun¬zelor. În elegia a şasea, Tomas nu se poate decide, oscilând între rana lui Iisus şi mitul reînvierii. În a şaptea elegie exclamă cu dez¬nădejde: “Niciodată n-am să fiu sacru”, motiv pentru care e hotărât să trăiască în numele frunzelor. Rana nu l-a convins. E un divin care se auto¬exilează în lumea fizică, palpabilă. Toţi ceilalţi apostoli ...

Alte referate despre: a cincea elegie comentariu, a cincea elegie nichita stanescu, a cincea elegie nichita stanescu comentariu

Elegii - referinte critice

"Elegii - referinte critice"
Bunăoară, Gheorghe Grigurcu considera că autorul volumului 11 Elegii “e din ce în ce mai puţin interiorizat şi mai mult un ins ce se vrea (şi este) un produs al publicităţii”. Dincolo de această frontieră mediatică “pasul alunecă mereu în neant”. Criticul e de părere că elegiile nu fac decât să ne împresoare cu “nişte preţiozităţi de abstracţiuni, de o faună de hibrizi metaforici”.

Alte referate despre: 11 elegii referinte critice, george calinescu-referinte critice, referinte critice mihai eminescu

Elegia a noua

Pentru a marca acest eveniment cosmic, Nichita a¬pe¬¬lează la mi¬tul naşterii lumii dintr-un ou, mit comun mul¬tor civilizaţii an¬tice. După părerea lui Mircea Eliade, cen¬¬trul de difuziune al acestui mit trebuie căutat în India sau In¬donezia, deşi a fost atestat şi în Iran, Grecia, Fe¬nicia, Le¬to¬nia, Fin¬landa, Africa occi¬dent¬ală, America cen¬trală şi coas¬ta ves¬tică a Americii de Sud. Toate variantele se re¬fe¬ră la naşterea uni¬ver¬sului dintr-un ou embrionar.

Alte referate despre: elegia a noua, elegia a noua a oului, elegie a noua

A saptea elegie stanesciana

Nu trăiesc în numele meu şi nici în numele tatălui, renunţ la toate privilegiile pe care aş putea să le am; trăiesc în numele poeziei şi al formelor concrete ce mă înconjoară.
Versul “niciodată n-am să fiu sacru” a născut cele mai multe controverse între exegeţi. Unii s-au grăbit să-l eticheteze pe Nichita ca un “poet al opţiunii la real” şi să-l înregimenteze în tabăra materialiştilor, în timp ce alţii au socotit că această opţiune e absurdă, falsă şi utopică, de¬oarece presupune “să renunţi complet la viaţa spirituală” (vezi Ştefania Mincu, 1987, p.90-91) când, în rea¬litate, în a¬cest volum Nichita vor¬beşte despre spiritologie, o ştiinţă elevată, recuperată din sfere celeste.

Alte referate despre: a saptea elegie, a saptea elegie de nichita stanescu, a saptea elegie comentariu

Elegia I de Nichita Stanescu

Elegia I de Nichita Stanescu
Nichita zice: „Ar semăna întrucâtva cu sfera”, dar mai precis „el este (...) in¬te¬riorul punctului, mai înghesuit în sine decât însuşi punctul.” Altfel spus: uni¬versul co¬lap¬sat într-o boabă de sămânţă sau sămânţa născătoare de alt univers.

Alte referate despre: elegia 10 de nichita stanescu, elegia a zecea nichita stanescu, elegia 1 de nichita stanescu

Elegia a opta

A opta elegie
III.
Ea îşi ridică deodată capul:/ deasupra ei aleargă globuri albe / şi norii se destramă în fâşii verzui.// Se-arată-o sferă cu întunecimi ca munţii,/ pe care păsările stând înfipte-n ciocuri,/ cu pocnet greu de aripi, o rotesc.// De¬¬sigur, idealul de zbor s-a-ndeplinit aici./ Putem vedea mari berze-nfipte-n stânca / mişcându-se în¬cet. Putem vedea / vulturi imenşi, cu capul îngropat în pietre,/ bătând asurzitor din aripi, şi putem vedea / o pasăre mai mare decât toate,/ cu ciocul ca o osie al¬bas¬tră,/ în jurul că¬reia se-nvârte,/ cu patru anotimpuri, sfera.// Desigur, idealul de zbor s-a-ndeplinit aici,/ şi-o aură verzuie prevesteşte / un mult mai aprig ideal.//

Alte referate despre: elegia a opta rilke, elegia a opta, elegia a opta hiperboreeana

A zecea elegie stanesciana

Omul Fanta
M-au călcat aerian / abstractele animale,/ fugind speriate de abstracţii vânători / speriaţi de o foame abstractă,/ burţile lor ţipând i-au stârnit / dintr-o foame abstractă. / Şi au trecut peste organul ne-nveşmântat / în carne şi nervi, în timpan şi retină / şi la voia vidului cosmic lăsat / şi la voia divină./ Organ pieziş, organ întins,/ organ ascuns în idei, ca razele umile / în sferă, ca osul numit / calcaneu în călcâiul lui Achile / lovit de-o săgeată mortală; organ / fluturat în afară / de trupul strict marmorean / şi obişnuit doar să moară./ Iată-mă, îmbolnăvit de-o rană / închipuită între Steaua Polară / şi steaua Canopus şi steaua Arcturus / şi Casiopeea din cerul de seară./ Mor de-o rană ce n-a încăput / în trupul meu apt pentru răni / cheltuite-n cuvinte, dând vamă de raze / la vămi./ Iată-mă, stau întins peste pietre şi gem,/ organele-s sfărâmate, maestrul,/ ah, e nebun, căci el suferă / de-ntreg ...

Alte referate despre: a zecea elegie, a zecea elegie sunt versuri, comentariu poeziei a zecea elegie

Clopotnita de Ion Druta - Caracterizarea personajelor

Avea celebra tactică ţărăneasca-intr-un sfert de ora era în stare să-ţi freze şi să descifreze o viaţă de om.Era prea dur pentru a preda istorie la universitate,ar fi fost un bun brigadir. Era un savant cu planuri năstruşnice,fizic arăta ca un om de la ţară. Calităţile morale erau logice,era convingător,avea o relaţie bună cu Horia,se destăinuiau unu altuia şi de dragostte şi de viaţă.

Alte referate despre: clopotnita de ion druta caracterizarea personajului, clopotnita de ion druta - caracterizarea personajelor, clopotnita de ion druta caracterizarea personajelor

Genuri literare

Despre autor:
"Ape vor seca în albie scrie G. Calinescu în biografia lui Eminescu si peste locul îngroparii sale va rasari padure sau cetate, si câte-o stea va vesteji pe cer în departari, pâna ce acest pamânt sa-si strânga toate sevele si sa le ridice în teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale."
*****************************************
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai complet site cu referate

Alte referate despre: genurile literare, genuri literare, rolul genurilor literare

Sase manastiri oltene

Avand o valoare deosebit de importanta in ceea ce priveste activitatile umane sociale, culturale, dar si economice, manastirile beneficiaza de un loc important in cadrul turismului cultural-religios din tara noastra. De-a lungul timpului acestea au oferit lumii loc de inchinaciune si refugiu, iar mai nou, manastirile isi deschid portile in fata celor care doresc sa le viziteze in calitate de turisti, dezvoltandu-se astfel tot mai mult turismul religios.

Alte referate despre: manastiri oltenia, manastirile olteniei de nord, manastiri oltenia in stil bizantin

Negociere in afaceri

Totodată, elementele de comunicare non-verbală, precum fizionomia, mimica, gestica, postura, îmbrăcămintea, aspectul general etc. pot avea o importanţă care nu trebuie neglijată. Cultura partenerilor şi puterea de negociere a părţilor negociatoare sunt alte elemente de care trebuie să se ţină seama. Elementele de tactică şi strategie, capcanele şi trucurile retorice ca şi cunoştinţele de psihologie a percepţiei pot juca un rol decisiv în obţinerea de avantaje mari în schimbul unor concesii mici.

Alte referate despre: comunicare si negociere in afaceri, negocierea in afaceri, negocierea in afaceri referat
Referate afisate : 15
Medie note: 8.37 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles