A sasea elegie comentariu

A sasea elegie stanesciana

A sasea elegie stanesciana
Stau între doi idoli şi nu pot s-aleg / pe nici unul, stau / între doi idoli şi plouă mărunt,/ şi nu pot să aleg pe nici unul / şi-n aşteptare-nlemnesc / idolii-n ploaia măruntă. Eu stau / şi nu pot să aleg între două / bucăţi de lemn, şi plouă mărunt şi nu pot / în putreda ploaie s-aleg. Stau,/ şi lemnele, cele două, şi-arată / coastele-albite de ploaia măruntă./ Stau între două schelete de cal / şi nu pot să aleg pe nici unul, stau / şi plouă mărunt, topind pământul / sub oasele albe, şi nu pot să aleg./ Stau între două gropi şi plouă mărunt / şi apa roade pământul cu dinţi / de şo¬bolan înfometat./ Stau cu o lopată în mână, între două gropi / şi nu pot, în ploaia măruntă,/ să aleg prima pe care voi astupa-o / cu pământul muşcat de ploaia măruntă.//
A sasea elegie stanesciana

Nivel: Liceu
Dimensiune: 10kb
Downloads: 102
Materia: Romana

A doua elegie

A doua elegie
“Dintre modelele mele existenţiale nicio¬dată nu a făcut parte şi Eminescu (…), după cum nu m-a atras ni¬cio¬dată tipul existenţial al lui Blaga, Arghezi sau Barbu. Modelul meu intim şi fer¬me¬cător l-a constituit întotdeauna destinul lui Vasile Pârvan, în care strălucirea, integritatea şi pate¬tis¬mul omului, indiferent de cât de bântuite ar fi de tragediile lui per¬sonale, mi-au apărut a fi de natură sublimă. (…) Nu putea să lipsească din 11 Elegii în nici un caz” (Nichita / Antimetafizica, 1985, p. 106).
A doua elegie

Alte referate despre: povestea elegiei, a cincea elegie, elegie pentru papusa cu tarate

A treia elegie

A treia elegie
I. Contemplare
Dacă te trezeşti,/ iată până unde se poate ajunge:// Deodată ochiul devine gol pe dinlăuntru / ca un tunel, privirea / se face una cu tine.// Iată până unde poate ajunge / privirea, dacă se trezeşte:// Deodată devine goală, aidoma / unei ţevi de plumb prin care / numai albastrul că¬lă¬to¬reşte.// Iată până unde poate ajunge / albastrul treaz:// Deodată devine gol pe dinlăuntru / ca o arteră fără sânge / prin care peisajele curgătoare ale somnului / se văd.//
I. Contemplare
Dacă te trezeşti,/ iată până unde se poate ajunge:// Deodată ochiul de¬vine gol pe dinlăuntru / ca un tunel, privirea / se face una cu tine.// Iată până unde poate ajunge / privirea, dacă se trezeşte:// Deodată devine goală, aidoma / unei ţevi de plumb prin care / numai albastrul că¬lă¬to¬reşte.// Iată până unde poate ajunge / albastrul treaz:// Deodată devine gol pe dinlăuntru / ca o arteră fără sânge / prin care peisajele ...

Alte referate despre: a treia elegie, nichita stanescu a treia elegie volumul 11 capitolul 4, a treia elegie de rieke

A patra elegie stanesciana

A patra elegie stanesciana
În realitate, (şi Nichita ştie prea bine după cum va dovedi ulte¬rior) tan¬de¬mul spirit / trup se supun principiului dualităţii, conform legii polarităţii: dărâ¬marea şi zidirea, plân¬sul şi râsul, bocitul şi ju¬ca¬tul, îm¬brăţişarea şi des¬păr¬ţirea, păstrarea şi le¬pădarea, iubitul şi urâ¬tul, pacea şi răz¬boiul se rotesc una faţă de cealaltă şi se împlinesc pe rând la nes¬fârşit.

Alte referate despre: a patra elegie, a doua elegie stanesciana, a patra elegie de nichita stanescu comentariu

A cincea elegie stanesciana

A cincea elegie stanesciana
Cu bună ştiinţă, ba chiar cu o neostenită râvnă, Nichita s-a învrednicit cu necredinţa lui Toma, apostolul, pen¬tru a recombina ele¬mentele constitutive ale lumii. “Necredinţa lui Toma” nu este definiţia ate¬ismului, ci a individului care îşi construieşte credinţa din iscodiri şi cer¬cetări ale lumii văzute şi nevăzute. O dată cu Toma ar fi trebuit să se depăşească era credincioşilor naivi şi creduli şi să se inaugureze o etapă a căutărilor febrile pe tărâmul manifestărilor spiritului; căci Toma a inventat o nouă ştiinţă - spiritologia, adică ştiinţa spiritului care, în linii mari, se aseamănă cu ştiinţa inventată de Nichita - hemografia, scrierea cu tine însuţi.
A cincea elegie stanesciana

Alte referate despre: a cincea elegie comentariu, a cincea elegie nichita stanescu, a cincea elegie nichita stanescu comentariu

A unsprezecea elegie - de Nichita Stanescu

"A unsprezecea elegie"
VII.
... trup ciudat, trup asimetric,/ mirat de el însuşi / în prezenţa sferelor./ mirat stând în faţa soarelui,/ aşteptând cu răbdare să-i crească luminii / un trup pe măsură.//

Alte referate despre: a unsprezecea elegie - de nichita stanescu, 11 elegii de nichita stanescu, a saptea elegie de nichita stanescu

Elegia a noua

Elegia a noua
Simbolistica oului nu se opreşte aici: perpetuarea spe¬¬ciilor, naş¬terea omului, re¬naşterea naturii, regenerarea regnurilor - toate de la ou pornesc. Mitul naşterii lumii dintr-un ou este cu mult mai poetic (şi chiar mai veridic) decât cel biblic, în care Marele Cre¬ator, dumnezeul evreilor, făureşte cu mâinile sale cerul şi pământul, toate alcătuirile şi vieţuitoarele, iar pe om îl face din ţărână după chipul şi asemănarea sa.

Alte referate despre: elegia a noua, elegia a noua-a oului-nichita stanescu, elegia a noua referat

A saptea elegie stanesciana

A saptea elegie stanesciana
Poemul trădează o concepţie filosofică de tip bu¬dist, potrivit căreia omul, individual, înţelege în mod pro¬fund apartenenţa la Marea Creaţie şi se identifică cu des¬tinul regnurilor “până la sânge”, într-un perpetuu efort em¬patic.
Este ultima poezie din ciclul dedicat auto¬cu¬noaş¬terii. Mesajul ar putea fi acesta: cel ce se va smeri se va înălţa; cel ce va iubi va învinge orice obstacol, chiar şi gra¬vitaţia.
A trăi în numele frunzelor, în numele pietrelor, al cailor, al pă¬sărilor nu înseamnă a te transforma în frunză, măr, cal sau pasăre, deci a involua.
A saptea elegie stanesciana

Alte referate despre: a saptea elegie, a saptea elegie comentariu, a saptea elegie nichita stanescu comentariu

Elegia oului

Mult mai poetici, chinezii isi imaginau ca omul primordial, dupa ce a dormit 18 milenii intr-un ou, a spart cu un ciocan gaoacea, a iesit afara si a provocat astfel nasterea spontana a universului. In Africa (Sudan) exista un mit al oului, care, scindat, da nastere din ambele jumatati, la doua fiinte universale care se urmaresc neincetat, constituind universul viu (vezi Victor Kernbach, Dictionar de mitologie generala, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti , 1989, p. 447). Totalizand aceste credinte, Mircea Eliade opineaza ca mitul androginului sferic (simbol al perfectiunii) se intalneste cu acela al oului cosmogonic.

Simbolistica oului nu se opreste aici: perpetuarea speciilor, nasterea omului, renasterea naturii, regenerarea regnurilor - toate de la ou pornesc. Mitul nasterii lumii dintr-un ou este cu mult mai poetic (si chiar mai veridic) decat cel biblic, in care Marele Creator, dumnezeul ...

Alte referate despre: elegia oului, nichita stanescu elegia oului, elegia oului a noua

Elegia a opta

A opta elegie
Ea mi-a spus atunci, văzând lucrurile fixe / ale alcătuirii mele:/ Aş vrea să fugim în Hiperboreea / şi să te nasc viu,/ asemenea cerboaicei, pe zăpadă,/ în timp ce aleargă şi urlă / cu sunete lungi atârnate de stelele nopţii.// La frig cu noi şi la gheaţă!/ Îmi voi dezbrăca trupul / şi voi plonja în ape, cu sufletul neapărat,/ luându-şi drept limită / animalele mării.// O¬cea¬nul va creşte, desigur, va creşte / până când fiecare moleculă a lui / cât un ochi de cerb va fi,/ sau / cu mult mai mare,/ cât un trup de ba¬lenă va fi.//
A opta elegie

Alte referate despre: elegia a opta rilke, elegia a opta, elegia a opta hiperboreeana

A zecea elegie stanesciana

Dar eu sunt bolnav. Sunt bolnav / de ceva între auz şi vedere,/ de un fel de ochi, un fel de ureche / neinventată de ere./ Trupul ramură fără frunze,/ trupul cerbos / rărindu-se-n spaţiul liber / după le¬gile numai de os,/ neapărate mi-a lăsat / suave organele sferii / între văz şi auz, între gust şi miros / întinzând ziduri ale tăcerii./ Sunt bolnav de zid, de zid dărâmat / de ochi-timpan, de pildă-mirositoare./

Alte referate despre: a zecea elegie, a zecea elegie sunt versuri, comentariu poeziei a zecea elegie

Clopotnita de Ion Druta - Caracterizarea personajelor

Turcul
El ocupa un rol secundar in operă.El e profesor de istorie şi un bun prieten a lui Horia. Numele semnifică salvarie,dorinţa de a munci. Autorul îl caracterizează fiind un bărbat înalt cu umeri mari. Hori ail caracterizează josuţ,smolit,rotunjor,semana cu o taciune fierbinte scos din vatră, pe care soarta îl aruncă dintr-o palmă în alta.Avea îndemnare şi preicepere cu nemiluita.La cei 30 de ani el ştia să are,să semene,ştia a curăţi via,a pune pătlagele la murat,putea fi zidar şi timplar la nevoie.

Alte referate despre: clopotnita de ion druta caracterizarea personajului, clopotnita de ion druta - caracterizarea personajelor, clopotnita de ion druta caracterizarea personajelor

Roma

Conform legendei, Romulus si Remus, fii razboiului, Marte, au intemeiat Roma in anul 753 i.Hr. De fapt, niste agricultori, asezati pe valea Tibrului, au invadat pamanturile vecinilor etrusci, trecandu-i prin foc si sabie, si apoi, cu o uimitoare pricepere in cultivarea pamantului si in irigatii, cu o administratie exemplara, au creat Imperiul Roman, a carui capitala magnifica era centrul lumii- ,,caput mundi’’. Ascensiunea orasului a continuat sub imparatii Augustus, Nero, Traian, Hadian si Marcus Aurelius.

Alte referate despre: roma antica, roma antica referat, referat roma antica

Negociere in afaceri

O marjă de câteva procente, la preţ, la salariu, la termenul de garanţie sau chiar o marjă de câteva promile, la comision şi dobândă, este întotdeauna negociabilă. În marile tranzacţii, pe piaţa industrială, unde se negociază contracte de miliarde, această marjă negociabilă poate atinge sume de zeci sau de sute de milioane. De pe poziţia fiecăreia dintre părţi, acestea pot fi pierdute sau câştigate.

În afaceri, dacă stăpâneşti arta negocierii, ai o şansă în plus să câştigi mai mult şi să mai şi păstrezi o relaţie bună cu partenerul. Când negociezi bine, poţi să orientezi, să influienţezi şi să manipulezi partenerul pentru a-l face să coopereze.

Secretul constă în a reuşi să-l antrenezi într-un joc de-a “Hai să câştigăm împreună!”.Oamenii rezonabili înţeleg repede că nu-şi pot impune voinţa în mod unilateral şi caută soluţii ...

Alte referate despre: comunicare si negociere in afaceri, negocierea in afaceri, negocierea in afaceri referat

Fred Astaire &Ginger Rogers

Astaire, Fred (1899-1987), American dancer and actor, known for his graceful, sophisticated dance style and for his musical comedy films. Born Fred Austerlitz in Omaha, Nebraska, Astaire appeared in vaudeville at the age of seven with his sister Adele. From 1917 to 1932 they were a noted Broadway dancing team, appearing in such musicals as Over the Top (1917), Lady Be Good (1925), and Funny Face (1927). After Adele Astaire retired from the stage, Fred Astaire began a career in films. His first film was Dancing Lady (1933). His films with the dancer Ginger Rogers, beginning with Flying Down to Rio (1933), include Roberta (1935), Top Hat (1935), Shall We Dance? (1937), and The Barkleys of Broadway (1949). Astaire and Rogers developed an elegant dance style, noted for its technical excellence and intimacy. Astaire's other films include Easter Parade (1948), with Judy Garland; Daddy Long Legs (1955), with Leslie Caron; Funny Face (1957), with Audrey Hepburn; and Silk Stockings (1957), with ...

Alte referate despre: fred astaire, caracterizarea lui fred vasilescu, fred vasilescu
Referate afisate : 15
Medie note: 8.22 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles