Aleodor imparat-petre ispirescu
Aleodor imparat - Petre Ispirescu
Opera epica in proza in care se povestesc intamplari fantastice puse
pe seama unor personaje sau forte supranaturale in lupta cu fortele
raului pe care le inving se numeste basm.
In proza populara, basmul ocupa un rol deosebit prin faptul ca
zugraveste o lume pusa sul semnul fantasticului, in care dorinta umana
poate fi implinita.
Basmul "Aleodor-Imparat" , a fost cules de Petre Ispirescu in anul
1875, de la un "scolar de gimnaziu" din Bucuresti.
Naratiunea respecta schema traditionala a basmului si debuteaza cu
formula "A fost odata ca niciodata". Fiind o opera narativa,
intamplarile se desfasoara intr-o anumita ordine iar elementele
reale(dorinta de a avea un copil, comportarea lui Aledor ca imparat si
casatoria cu fiica lui Verdes) se vor impletii cu elementele
fantastice (existenta Pocitaniei, intelegerea graiurilor
necuvantatoare) pe durata ...
Aleodor Imparat - basm popular
Intriga este declanşată de neatenţia tânărului care, plecat la vânătoare, a călcat pe „pământul pocitului om”. În zadar i-a explicat Aleodor că fusese o greşeală şi că nu avea intenţii rele, iar pentru a scăpa cu viaţă l-a trimis să i-o aducă pe fata lui Verdeş Împărat.
Fat Frumos cel ratacit de Petre Ispirescu
- Stapane, am facut o greseala care nu se mai poate intoarce. Da-mi voie sa ma duc sa caut vreun mijloc ca sa ne capatuim.
- Asta nu se poate, odata cu capul, raspunse baiatul. Dupa ce am ajuns pe aste taramuri neumblate, prin pustietati fara locuitori, sa ma lasi si tu? Singur nu pot sta, uite, nici olecuta.
- Incinge-te cu fraul meu, si, cand ve vedea vro nevoie, scutura-l si intr-o clipa sunt la tine. Eu ma duc sa caut pe unde sa iesim la lume, si cum sa ne chivernisim.
Aleodor Imparat - apartenenta la gen
Titlul este alcătuit din substantivul propriu “Aleodor”, reprezentând numele eroului, el fiind unul neobişnuit şi special, pecum şi eroul în sine, şi cel comun ”împărat”, care sugerează înţelepciunea sa.
Producţia artistcă în proză “Aleodor împărat” este o operă literară ce aparţine genului epic, deoarece pot fi regăsite elemente tipic genului epic.
Aleodor Imparat - argumentatie la basm
Aleodor Imparat este o specie apartinand genului epic in proza, deoarece autorul isi exprima gandurile si sentimentele in mod indirect prin intermediul actiunii si al personajelor, si apartine literaturii populare avand toate trasaturile acesteia : are caracter oral, anonim, colectiv, expresiv. Actiunea este mai complicata decat la alte specii apartinand folclorului literar, actiunea se petrece atat in plan real cat si in plan fantastic.
Aleodor imparat - basm
Apare lupta dintre bine si rău.
Cultiva optimismul având un final fericit,cu victoria binelui.
Are valenţe educative ,arătând ca binele invinge întotdeauna răul.
Naratorul este omniscient,deoarece povesteşte la persoana a treia.
Aleodor imparat - Petre Ispirescu
“Aleodor Imparat”are toate trasaturile specifice unui basm popular,fantastic.In primul rand,ca orice basm,este o opera epica in care se impletesc intamplarile reale cu cele fantastice.
Petre Ispirescu - date
Dintre snoavele sale- scurte povestiri folclorice cu continut
anecdotic avand o mare circulatie orala-amintim: "Lupul pârcalab" ,
"Ariciul si vulpea" , "Bucatele afumate" , "Astronomul ,doctorul si
taranul" .
Petre Ispirescu
1848 Se califica in meseria de tipograf. Devine serios, staruitor si solitar. Patronul ii mareste salariul insa si responsabilitatile, iar duminicile il invita sa-si petreaca timpul liber alaturi de familia sa, nadajduind ca-si va marita fiica cu Petre. 1849 Pentru a-si mai inveseli mama intristata de doliul recent, Petre invata sa cante la ghitara.
Paralela intre Povestea lui Harap Alb si Aleodor imparat
Basmul este specia epicii populare, in proza sau mai rar in versuri, de mare intindere si raspandire, in care se nareaza intamplari reale ce se impletesc cu cele fantastice. La actiune participa personaje imaginare, inzestrate cu puteri supranaturale, ce reprezinta binele si raul, iar in final acesta din urma este invins. basmul lui Ion Creanga este, asa cum s-a mai spus, un mic roman de avenuri, desi in linii generale respecta schema arhetipala a basmului popular. "Paralela intre Povestea lui Harap Alb si Aleodor imparat"
Tinerete fara batranete si viatra fara de moarte - Petre Ispirescu
Fat-Frumos isi alege calul "rapciugos si bubos si slab", dar si el nazdravan, care il invata ce trebuie sa faca pentru a deveni invincibil. Dupa ce respecta sfatul calului, si curata hainel si armele tatalui sau, calul "odata se scutura" si "toate bubele si rapciuga cazura de pe dansul si ramase intocmai cum il fatase ma-sa, un cal gras, trupes si cu patru aripi". Dupa trei zile cei doi pleaca in marea calatorie, ce ii va supune la numeroase probe de viata, cum au fost: invingerea Gheonoaiei si vindecarea ei, lupta cu Scorpia, sora cu Gheonoaia, ambele blestemate de parinti pentru rautatea lor si transformate din fete frumoase in "lighioi" si care "vor sa-si rapeasca una de la alta pamantul".
Praslea cel voinic si merele de aur - argument
Cifra magica prezenta, de obicei, in basmul popular romanesc si
implicit in "Praslea... ", este trei: trei fete de imparat, trei
feciori, trei zmei, trei mere.
Praslea cel voinic si merele de aur
Totodata, ca in orice basm, intamplarile s-au petrecut candva, demult pe taramul zmeilor. De aceea intamplarile sunt reale si fantastice.
Reale: imapratul, fii sai, fetele de imparat, dorinta de a prinde hotul, invidia fratilor, casatoria lui Praslea.
Intamplarile fabuloase domina: existenta marului care face mere de aur, furate de zmei. Praslea ajunge pe taramul celalalt se lupta, ucide zmeii. Tot fabuloase sunt si uciderea balaurului, discutia cu corbul, salvarea voinicului de catre zgripturoaica, transformarea palatelor in mere, pedepsirea celor doi frati.
Carcaterizarea lui Praslea
Dupa ce va transforma palatele in 3 mere , el le va duce pe fete in locul din care vor fi scoase pe taramul oamenilor de catre fratii sai.
Intentionand si intuitiv el isi da seama ca fratii lui sunt invidiosi si ca vor sa-l omoare.
Paralela intre Tinerete fara batranete si viata fara de moarte si Harap-Alb
Pornind de la definitia basmului (naratiune fantastica, cu personaje fabuloase, grupate dupa cele doua dimensiuni ale vietii: binele si raul), "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte" face parte din acele basme care au ca motiv imparatul fara urmas.
Basmul popular - Praslea cel voinic si merele de aur
Basmul este o creaţie epică orală în proză în care sunt prezentate fapte ale unor eroi fantastici, pe fondul luptei dintre bine şi rău, având o acţiune simplă în care elementele reale se îmbină cu cele imaginare.
Doina populara - Mai badita floare dulce
Intensitatea sentimentelor exprimate, gingăşia şi puritatea lor sunt exprimate în poezie prin câteva epitete al substantivelor sau ale verbelor:
"te-aţ secera cu milă", "floare dulce", "morişca de argint".
Tinerete fara batranete si viata fara de moarte
Basmul “Tinerete fara batranete si viata fara de moarte” se incadreaza in genul epic,iar ca specie literara este un basm popular cules si publicat de Petre Ispirescu.Impletirea elementelor reale cu cele fabuloase creeaza fantastical ca specific stravechi al basmelor,insa si in aceasta creatie populara se manifesta idei filosofice din mitologia romaneasca referitoare la conditia omului in univers,la viziunea despre viata si moarte. Basmul imbina supranaturalul popular cu profunde conceptii filosofice si mitologice,de unde reiese originalitatea unica a acestei creatii.
Medie note: 8.49 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!