Alexandru macedonski noaptea de decemvrie

Alexandru Macedonski - Noapte de decemvrie

Poet, prozator, dramaturg, publicist, Macedonski a fost un promotor al
înnoirii poeziei: O literatura trebuie sa inoveze daca vrea sa
traiasca si sa fie puternica.

În activitatea literara a lui Alexandru Macedonski se pot distinge
doua etape: Prima etapa, pâna la 1890 - când scrie poeme ample, de
faptura romantica, cu versuri lungi, si cu un pronuntat caracter
satiric; acum scrie ciclul noptilor, caracterizat si printr-un
retorism romantic, rezultat din multimea interogatiilor si
exclamatiilor.

Nivel: Gimnaziu
Dimensiune: 15kb
Downloads: 23
Materia: Romana

Noaptea de decemvrie

Meka şi Meka conţine o parabolă dictată de inspiraţia “cu limbă de foc” într-o noapte de decembrie, cu ger şi zăpadă, a unui poet sărac şi în dezacord cu lumea guvernată de vanitate şi aur. Scrierea în proză valorifică o legendă orientată în care Mahomet Ben Hassan - Ben Ali lasă cu limbă de moarte fiului său Ali recomandarea de a nu se abate niciodată în viaţă de la calea cea dreaptă.

Îl sfătuieşte, totodată, să se ducă, aşa cum trebuie să facă orice credincios musulman, la cetatea sfântă Meka, pentru a putea obţine astfel iertarea păcatelor. Ascultând de îndemnul părintelui său Ali porneşte în pelerinaj la Meka, însoţit de un mare convoi de cămile şi servitori, cu multe provizii de drum, hotărât să străbată pustiul arab pe drumul cel drept.

În acelaşi timp, spre aceeaşi ţintă porneşte şi Pocitan-Ben-Pehlivan, un cerşetor respingător la înfăţişare. Deşi este invitat de Ali să meargă în fastnosul său ...

Alte referate despre: noapte de decemvrie, noapte de decemvrie comentariu, noaptea de decemvrie rezumat de alexandru macedonski

Noapte de decemvrie- comentariu

Deşi are totul, emirul din Bagdad trăieşte fascinaţia cetăţii sfinte din Meka; cetatea sfântă a musulmanilor devine simbolul aspiraţiei eterne spre absolut. Printr-o repetiţie enumerativă, poetul redă chemarea chinuitoare a cetăţii Meka, fascinaţia idealului:
Spre Meka-l răpeşte credinţa - voinţaCetatea preasfântă îl cheamă în ea,
Îi cere simţirea, îi cere fiinţa,Îi vrea frumuseţea - tot sufletu-i vrea -
Din tălpi până-n creştet îi cere fiinţa.

Alte referate despre: noapte de decemvrie de alexandru macedonski, noaptea de decemvrie comentariu, noaptea de decemvrie

Alexandru Macedonski - teoritician al simbolismului

“Belgienii, şi se poate zice aceasta cu mândrie şi despre mii din români - scrie el - dacă n-au fost tocmai ei precursorii mişcării, au avut meritul de a fi întrevăzut din vreme întinderea strălucită ce se deschidea glorioasă dinaintea poeziei viitorului, Maeterlinck, Rodenback, Verhaeren, Giraud, Franz Ell, Fernand Severin şi alţii încă - cei patru întâi citaţi, astăzi deja iluştri - au avut onoarea, împreună cu mine, să ia parte acum 12 ani, la mişcarea provocată din Liege de revista “La Wallonie”, al cărei energic şi valoros director era dl. Albert Hockel, unul dintre distinşii colaboratori actuali ai marii reviste pariziene “Mercure de France”. De altfel în numărul din august 1886, Macedonski publicase, într-adevăr, patru poezii în limba franceză: Volupté, Hystérie, Haine, Guzla.

Alte referate despre: alexandru macedonski teoritician al simbolismului, alexandru macedonski teoritician al simbolismului romanesc, alexandru macedonski teoretician al simbolismului

Noapte de decemvrie - Alexandru Macedonski

Poetul spune că succesul înţeles în chip vulgar este rezervat numai spiritelor inferioare, ca acel zdrenţăros care urmând drumul ocolit ajunge la Meka. Ca şi Luceafărul lui Eminescu, “Noaptea de decemvrie” se termină cu izolarea poetului de lumea ostilă, din jurul său, incapabilă de a înţelege avântul creator, efortul artistului de a se desăvârşi, de a atinge perfecţiunea.

Alte referate despre: noaptea de decemvrie alexandru macedonski, tema poeziei noaptea in decemvrie alexandru macedonski, noapte de decemvrie alexandru macedonski

Noapte de decembrie - Macedonski

În cadrul poeziei Macedonski foloseşte simbolul. Astfel arhanghelul de aur este simbolul inspiraţiei, “elementul hotărâtor pentru opera unui artist. Frământările creatorului în timpul elaborării unei opere de artă are ca simbol vântul, crivăţul, urletul lupilor. Emirul reprezintă credinţa nestrămutată într-un ideal, capacitatea omului de a rămâne fidel drumului ales. Meka este simbolul idealului. Omul pocit este simbolul omului comun, capabil de compromisuri. Drumul ocolit străbătut de omul pocit este simbolul eticii inferioare a omului comun. Poetul foloseşte epitete simple, duble şi triple, asociaţii noi pe baza principiului corespondenţelor, a întrepătrunderii senzaţiilor de văz, auz şi miros, vorbind, de exemplu de un viscol albastru. Alte elemente simboliste pe care le găsim în poezie sunt neologisme: tremol, monolit, solfi, blondeţe, nume de pietre scumpe, topaze, alabastru. În deosebi refrenul şi repetiţia dau poemului o cadenţa melodioasă, ...

Alte referate despre: noapte de decembrie macedonski, comentariu noapte de decembrie macedonski, noapte de decembrie macedonski comentariu

Alexandru Macedonski - poet al noptilor

“Şi el e emirul, şi are-n tezaur,
Movile înalte de-argint şi aur,
Şi jaruri de pietre cu flăcări de sori;
Hangiare-n tot locul, oţeluri cumplite —
În grajduri, cai repezi cu foc în copite,
Şi-ochi împrejuru-i — ori spuză cu flori”.

Alte referate despre: alexandru macedonski poet emir, alexandru macedonski poet simbolist, macedonski poet al noptii

Nopate de decemvrie - poem

Ascultând de îndemnul părintelui său Ali porneşte în pelerinaj la Meka, însoţit de un mare convoi de cămile şi servitori, cu multe provizii de drum, hotărât să străbată pustiul arab pe drumul cel drept. În acelaşi timp, spre aceeaşi ţintă porneşte şi Pocitan-Ben-Pehlivan, un cerşetor respingător la înfăţişare. Deşi este invitat de Ali să meargă în fastnosul său convoi, Pocitan refuză, alegând, spre a ajunge la Meka, nişte căi ocolite dar mai uşor de străbătut. Ali îşi continuă însă drumul prin pustiu; dar marile dificultăţi ale călătoriei nu pot fi învinse şi convoiul piere, oamenii şi cămilele murind rând pe rând, până când emirul, sleit de puteri şi rămas singur, moare şi el, înainte de a-şi fi putut vedea visul cu ochii, căci imaginea Mekăi rămâne o iluzie înşelătoare ca fata morgana. În schimb, hidosul Pocitan-Ben-Pehlivan ajunge la cetatea sfântă. În timp ce emirul trece pragul “Mekăi cereşti”, Pocitan ...

Alte referate despre: nopate de decemvrie, noapte de decemvrie poem simbolist, nopatea de decemvrie

Alexandru Macedonski - viata

Macedonski,care se scotea astfel retrogradat, izbugneste in presa impotriva acestei functii ``incalificabile``, enumerandu-si meritele de combatant liberal. Solicita lui M. Kogalniceanu postul de atasat de legatie, dar e numit director de prefectura la Silista Noua (noiembrie 1878), functie pe care poetul o accepta, desi, sigur, n-o socotea pe masura posibilitatilor sale. Administrator pentru o vreme al plasii Sulina, dupa 18 luni de serviciu ramanein afara, cu sentimentul ratarii carierei politice si intr-o precara situatie financiara.

Alte referate despre: alexandru macedonski viata si opera, alexandru macedonski-viata si opera, alexandru macedonski viata

Visul la Macedonski

Visul ca ecran pe care se desfăşoară proiecţia ficţiunii compensatorii este un semn, o realitate care ţine locul altei realităţi, substituire pe care Macedonski o acceptă doar până la un punct. El are nevoie de o realitate imediat şi complet perceptibilă, pe care nu doar s-o contemple, ci în primul rând, s-o ia în posesie. Noaptea de mai poate fi considerată un vis izbăvitor care uită un trecut al crizei. Visul acesta profilactic este antidotul nevrozei.

Alte referate despre: visul la macedonski, visul lui macedonski, meka din vis alexandru macedonski

Alexandru Lapusneanul - nuvela romantica

Conflictul nuvelei este complex si pune in lumina personalitatea puternica a personajului principal. Principalul conflict, exterior, este de ordin politic: lupta pt putere intre domnitor si boieri.

Alte referate despre: alexandru lapusneanul nuvela romantica, alexandru lapusneanul-nuvela romantica, alexandru lapusneanul nuvela romantica demonstratie

Alexandru Lapusneanu - rezumat

Alexandru Lapusneanu intriga:
Instalat pe tron, domnitorul se răzbună pe cei pe care îi consideră vinovaţi de eşecul lui din timpul primei domnii: le confiscă averile, îi ucide, comite numeroase atrocităţi.
Desfăşurarea acţiunii:

Alte referate despre: alexandru lapusneanu rezumat, alexandru lapusneanu, rezumat alexandru lapusneanu

Alexandru Lapusneanul - caracterizarea lui Motoc

Personajul este surprins in primul an de domnie al lui Alexandru
Lapusneanul (1564-1569) in mai multe locuri: dumbrava Tecuci, in
palatul domnesc de la Iasi, in sala de ospete si la poarta cetatii
cand este sfasiat de multime.

Alte referate despre: alexandru lapusneanul caracterizarea lui motoc, alexandru lapusneanul caracterizare lui motoc, alexandru lapusneanul capul lui motoc vrem

Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi

Prin dialog sunt dezvaluite unele dintre trasaturile personajelor: blandetea doamnei Ruxanda, viclenia lui Motoc, vointa lui Alexandru.
Pasajele descriptive sunt destul de rare aparand in capitolul al- II- lea si al- III- lea in care sunt prezentate vestimentatia domnitorului si a sotie sale sau ospatul.

Alte referate despre: alexandru lapusneanul de costache negruzzi, comentariu alexandru lapusneanul de costache negruzzi, caracterizarea lui alexandru lapusneanul de costache negruzzi

Alexandru Lapusneanul - comentariu literar

Cu o intuitie psihologica notabila, Negruzzi isi lasa personajul sa se delantuie intr-o furie si o manie galgaitoare, dezvaluin paroxismul momentului trait prin amanunte fizionomice: "Radea; muschii i se suceau in rasul acesta, si ochii lui hojma clipeau".

Alte referate despre: alexandru lapusneanul comentariu literar, alexandru lapusneanul - comentariu literar, alexandru lapusneanul critica literara

Noapte de decemvrie

Si nici o schinteie in ochiu-adormit.Pustie si alba e-ntinsa campie... Sub viscolu-albastru ea geme cumplit... Salbatica fiara -rastristea-l sfasie -Si luna-l priveste cu ochi otelit... E-n negura noptii un alb monolit...Si luna-l priveste cu ochi otelit" In cele doua strofe, epitetele ornante (..Pustie si alba e ca-mera moarta," "Pustie si alba e-ntinsa campie", "viscolu-albastru") personificarile (camera a murit, campia geme, luna are "ochi otelit") creaza impresia unui spatiu sublunar increAZmenit in noapte si in moarte.

Alte referate despre: alexandru macedonski noapte de decemvrie, noapte de decemvrie relatia poet-emir- pelerin, noapte de decemvrie de alexandru macedonski comentariu

Alexandru III cel Mare

Revenit la Pella, Alexandru preia la 20 de ani tronul dupa asasinarea tatalui sau(de care se pare ca Olimpia nu a fost chiar straina), sprijinit si de generalii Antipatros si Parmenion. In vederea asigurarii securitatii garnitei septrentionale a Macedoniei, Alexandru interprinde 335 campanii in Illyria si Tracia; cu aceasta ocazie are loc si traversarea Dunarii, urmata de demonstratia de forta de o zi impotriva getilor din Campia Muntea-na.

Alte referate despre: alexandru iii, alexandru iii 1845-1894 impat, romantismul in capitolul iii din alexandru lapusneanu

Alexandru cel Mare

Riscuri mari
Invazia a fost periculoasă - Imperiul Persan era vast, iar armata sa era mult mai mare decât cea a lui Alexandru. Imperiul era mai slab decât sugera suprafaţa sa, făcând mari eforturi de a se menţine unit. Mai mult decât atât, calităţile superioare de luptători ale grecilor erau recunoscute de perşi, care doreau întotdeauna să-i angajeze ca mercenari. Prin invadarea Persiei, Alexandru punea în aplicare un proiect mai vechi al grecilor. Viteza cu care se mişcau era esenţială, deoarece suportarea cheltuielilor pentru întreaga armată macedoneană era o adevărată povară. Filip murise, lăsând în urmă datorii şi, în ciuda împrumuturilor recente, Alexandru n-a putut menţine flota greacă în stare de funcţionare. Era nevoie disperată de victorie şi pradă de război. Alexandru a obţinut prima victorie asupra unei forţe persane, la Granicus. Oraşele greceşti din Asia Mică, subjugate până în acea dată de Persia, l- au întâmpinat. Continuându-şi ...

Alte referate despre: alexandru macedon, alexandru lapusneanu caracterizare, caracterizarea lui alexandru lapusneanu

Alexandru Cel Mare (Alexandru Macedon)

Alexandru cel Mare sau Alexandru al III-lea s-a nascut la Pella, capitala Macedoniei in anul 356 IHr in data de 21 iulie, fiind fiul lui Filip al II-lea si al unei bacante tebane numita Olimpia. Filip al II-lea este persoana ce a pus bazele imperiului construit de fiul sau. E a facut ca armata sa, organizata in falanga, formatia de lupta a macedonenilor sa ajunga sa dea un randament superior orcarei armate a epocii. In august 338 IHr. e reuseste sa castige o lupta impotriva unei aliante a statelor grecesti, cu ajutorul fiului sau care in fruntea cavaleriei a reusit sa distruga batalionul sacru teban.

Alte referate despre: referat alexandru cel mare alexandru macedon, referate alexandru cel mare alexandru macedon, fisa de personaj alexandru cel mare alexandru macedon
Referate afisate : 19
Medie note: 8.22 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles