Amidonul referat chimie
Amidonul
Amidonul.Izolare. Aspect.
Semintele plantelor contin pana la 70-80% amidon; continutul tuberculelor este, in general mai mic (16-19%, la cartofi cu 25% substanta uscata). Ca materie prima, la fabricarea amidonului servesc de obicei cartofii sau faina de porumb; procedeul consta in framantare in apa curgatoare, care antreneaza mai usor amidonul decat celalalte componente.
Aspectul amidonului este deosebit de al celulozei. In loc de fibre, amidonul se prezinta sub forma de granule, a caror forma si marime, caracteristica pentru fiecare specie vegetala (grau, porumb, orez, cartofi, tapioca etc.) permite o usoara identificare la microscop. Diametrul granulelor este de 20-100 m , dupa provenienta.
Ele sunt construite din straturi, vizibile la microscop, depuse concentric in jurul unui nucleu de condensare. Granulele de amidon, privite prin microscopul de polarizatie, intre nicoli incrucisati, arata fenomenul birefrigentii (cruce neagra). Cu ajutorul razelor X se constata semne de cristalizare ...
Amidonul
Izolare. Aspect.
Semintele plantelor contin pana la 70-80% amidon; continutul tuberculelor este, in general mai mic (16-19%, la cartofi cu 25% substanta uscata). Ca materie prima, la fabricarea amidonului servesc de obicei cartofii sau faina de porumb; procedeul consta in framantare in apa curgatoare, care antreneaza mai usor amidonul decat celalalte componente.
Degradarea microbiologica a compusilor organici macromoleculari
8.4 DEGRADAREA ACIZILOR NUCLEICI
Acizii nucleici continuti in toate celulele eucariote, procariote si in particolele virale pot fi degradati pe cale microbiana de catre microorganisme care pot sintetiza ribonucleaze si dezoxiribonucleaze. Pot produce degradarea acizilor nucleici cu formarea de 2,3 - ciclonucleotide si fosfati, bacterii ale genurilor: Staphilococcus, Bacillus, Clostridium.
Macromoleculele
Macromoleculele
După tipul reacţiei de formare a compusului macromolecular se deosebesc reacţii de polimerizare şi reacţii de policondensare. După proprietăţile termomecanice produşii macromoleculari se împart în:
- Elastomeri sau cauciucuri, care manifestă o mare elasticitate la temperatura obişnuită;
- materiale plastice, care pot fi prelucrate la formare la cald în vederea obţinerii pieselor rigide de forma dorită;
- fire sau fibre, adică compuşii macromoleculari ce pot fi filaţi în vederea obţinerii monofirelor sau fibrelor rezistente la tracţiune mecanică sau efecte termice.
După comportarea la încălzire materialele plastice pot fi grupate în:
- materiale termoplastice, care pot fi supuse la înmuieri sau topiri repetate, fără să fie transformate din punct de vedere chimic. De aceea pot fi prelucrate la cald prin diferite procedee (injectarea, presare, extrudere etc. ),
- materiale termoreactive care prin încălzire se înmoaie un timp, ...
Structura amidonului
In timp ce primele ( metoda presiunii osmotice, a viscozitatii solutiilor si a ultracentifugarii), duceau la valori foarte mari ( de ordinul 1000000), metoda grupelor marignale indica greutati moleculare mici. De fapt, toate aceste determinari se refereau la amilopectina din care erau constituite 4/5 din materialul cercetat.
Polizaharide
Sunt raspandite atat in regnul vegetal, cat si in cel animal, avand o mare importanta biologica. Dintre polizaharidele vegetale se mentioneaza amidonul si celuloza, iar dintre cele de origine animala se mentioneaza glicogenul. Polizaharidele se obtin prin eliminarea a ,,n” molecule de apa intre mai multe molecule de monozaharide.
Studii privind biosinteza unui complex multienzimatic utilizabil ca aditiv furajer
Consumul specific la loturile de purcei la care s-a utilizat preparat enzimatic este cu 1,52% - 4,04% mai mic faţă de martor, in funcţie de cantitatea de produs introdusă în raţia zilnică.Rezultatele obţinute sugerează eficienţa utilizării preparatelor enzimatice în recepturi de nutreţ combinat deficitare în principii nutritive.
Tehnologii in industria alimentara
Dintre glucide, amidonul ocupa proportia cea mai mare , cantitatea de amidon in faina descreste odata cu cresterea gradului de extractie al fainii, astfel faina alba (faina de extractie 30 %) contine amidon in proportie de 75 - 80 %, iar faina neagra (faina de extractie 85 %) contine amidon in proportie de 60 - 70 %. Monoglucidele si diglucidele - glucoza, fructoza, zaharoza, maltoza se gasesc in proportie mai redusa in faina.
Protidele - cantitatea si calitatea lor creste cu gradul de extractie (faina alba - extractie 30 %, continut 10 % proteine, faina neagra - extractie 85 %, continut 12 % proteine). Cele mai importante proteine sunt leucozina si gliadina, cele doua componente sunt generatoare de gluten. Principala prioritate a glutenului este aceea de a imprima elasticitatea si vascozitatea aluatului permitand tragerea lui in foi si modelarea.
Lipide - predomina in fainurile cu grad mare de extractie (85 %). Se gasesc in cantitati mici fiind reprezentate ...
Hidrogenul
Hidrogenul
Hidrogenul este o substanta simpla, pura care se afla in cantitati foarte mici in atmosfera. Sub forma de compusi este foarte rasp$ndit: apa, acid, baze. El este unul dintre cele sase elemente esentiale care constituie baza edificiului materiei organice vii (proteine, glicogen, amidon, lipide, acizi nucleici ). Mai face parte din cele unsprezece elemente care alcatuiesc 99.99% din atomii organismului uman. A fost descoperit de Cavendish in anul 1776.
Etanol
Dar nu numai glucoza poate fi transformata in alcool; industrial, alcoolul se obtine in cea mai mare parte din amidon, substanta cu compozitie mai complicata decat glucoza. Amidonul trebuie trecut mai intai intr-o forma mai simpla, si anume maltoza.
Enzimele
Enzimele
In organismele vii se petrec cu o uimitoare usurinta, la temperatura joasa si in solutie practic neutra, un numar mare de reactii pe care chimistul nu le poate efectua in laborator decat lucrand la temperaturi si presiuni ridicate, in prezenta de acizi sau de baze tari, de dizolvanti neaposi sau de catalizatori heterogeni metalici. Printre aceste reactii se numara atat degradari de molecule (hidrolize si oxidari) cat si sinteza de compusi cu structura complicata.
Aminoacizii, proteinele si monozaharidele
L (+)-Valina apare in cantitati mici in albusul de ou. In timpul fernmentatiei alcoolice trece in izobutanol.
Cultura Cartofului
Cultura Cartofului
Cartoful fiind considerat pe bună dreptate a doua pâine a omenirii, se cultivă pentru tuberculii săi, folosiţi într-o gamă largă de preparate culinare şi ca materie primă importantă pentru industria spirtului, amidonului, glucozei, dextrinei etc.
Painea alba la tava
Celuloza, zaharoza si maltoza sunt glucide care se gasesc in faina alaturi de amidon. Acesti compusi preexistenti in faina iau parte directa la procesul de fermentatie alcoolica din aluat, pentru care se numesc zaharuri fermentescibile. Protidele au insusiri coloidale deosebite, absorbind o mare cantitate de apa. In faina se gasesc gliadina si glutenina, ambele asimilabile, care in prezenta apei se umfla, formand o masa elastica, numita gluten.
Cerealele
Fata de bobul intreg, componentele structurale prezinta variatii in functie de specie, varietate si soi, ponderea principala detinand-o endospermul (85%). Invelisul are mai multe straturi de celule care contin celuloza, pigmenti si substante minerale cu rol de protectie a embrionului si endospermului. Stratul aleuronic are celule mari care contin proteine, lipide, substante minerale, enzime si vitamine.
Graul
Boabele de grau pot reprezenta si un furaj concentrat foarte apreciat, superior porumbului, sub aspectul valorii nutritive, al pretului si chiar ca productivitate. Folosirea boabelor de grau ca furaj este mai putin raspandita la noi, dar este mult extinsa in majoritatea tarilor mari producatoare de grau.Sub aspect agronomic, cultura graului ofera avantajul ca este integral mecanizata.
Enzime
Buchner (1897) a izolat din drojdia de bere un suc liber de orice celulă şi totuşi capabil să provoace fermentaţia. Acest suc conţine deci o enzimă pe care Buchner a numit-o zimază. Aceasta este de fapt un amestec de mai multe enzime, după cum s-a dovedit mai târziu. În urma acestor descoperiri, deosebirea dintre termenii ferment şi enzimă a pierdut semnificaţia sa. În cursul secolului al IXX-lea, au fost preparate multe extracte de enzime.
Produse zaharoase
Produsele obtinute pe baza de amidon, glucoza, miere, zahar se numesc produse zaharoase sau dulciuri. Acestea sunt mult apreciate de consumatori datorita valorii energetice ridicate si proprietatilor psiho-senzoriale de gust, aroma si culoare. Continutul ridicat de substanta uscata formata in special de glucide confera produselor zaharoase o valoare energetica ridicata. Pentru 100g halva corespund 500 calorii dezvoltate in organism, 100g de bomboane sticloase dezvolta in organism 384 calorii iar 100g de ciocolata intre 500-600 calorii.
Studiul calitatii produselor de panificatie
In prezent Vel Pitar detine centre de productie in 10 judete ale tarii (Valcea, Bucuresti, Arges, Brasov, Cluj, Galati, Iasi, Giurgiu, Gorj si Olt) si un partener de grup in Bucuresti (" Libertatea ") - acesta avand acelasi actionar majoritar ca si Vel Pitar SA.
Medie note: 9.01 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?