Amintiri din copilarie - rezumatul operei lui creanga
Amintiri din copilarie - rezumatul operei lui Creanga
Amintiri din copilarie” reprezinta opera de maturitate artistica a lui Creanga, dovedind un scriitor pe deplin format, cu un stil rafinat si cu o exceptionala capacitate de fixare a unui univers uman necunoscut pana atunci in literatura romana. Cartea este un “roman” al varstei inocente si al formarii, al modelarii umane. Proiectata in spatiul unui sat moldovenesc de munte de la mijlocul secolului trecut, copilaria nu reflecta numai dominantele varstei, ci si specificul mediului ambiant.
Amintiri din copilarie
Amintiri din copilărie, opera de maturitate a marelui povestitor humuleşten, prezinta primele sale experieţe sufleteşti, evocă icoane scumpe legate de vârsta inocenţei, imortalizează oamenii şi locuri şi costituie o monografie a vieţii materiale şi spirituale a satului moldovenesc de la munte .
Ion Creanga - Amintiri din copilarie
“Amintiri din copilarie” reprezinta opera de maturitate artistica a lui Creanga, dovedind un scriitor pe deplin format, cu un stil rafinat si cu o exceptionala capacitate de fixare a unui univers uman necunoscut pana atunci in literatura romana.
Amintiri din copilarie - comentariu
Aşa cum Eminescu este Poetul nostru, Creangă este Povestitorul nostru naţional. “Amintirile din copilărie” reprezintă puterea unui popor vechi, vorbind o limbă dintre cele mai frumoase şi mai expresive.
Satul Humuleşti era o veche aşezare de răzeşi, cu oameni gospodari. Aşezat la poalele munţilor, lângă Ozana “cea frumos curgătoare”, satul prinde viaţă prin povestirile pline de umor ale lui Creangă.
În prima parte a “Amintirilor”, autorul ne invită să luăm parte la viaţa satului. Astfel, facem cunoştinţă cu părintele Ioan, cel care umbla din casă în casă pentru a aduce copiii la şcoală. Cu toate că părintele a adus în clasă Calul Bălan şi Sf. Nicolae, “făcătorul de vânătăi”, părintele Ioan era bunătatea întruchipată. Împreună cu bădiţa Vasile, dascălul şcolii, ei încercau să-i ...
Rezumatul operei - Amintiri din copilarie
Ca fire e moale, dar Creanga il lauda pentru placerea de a se juca cu cei mici si pentru munca depusa pentru a-si intretine familia. Smaranda este fiica de vornic si avand frati cu invatatura se socoteste superioara sotului ei ca putere de intelegere a lucrurilor. Tipologic, ea se inscrie in portretul clasic al mamei, ca o fiinta autoritara, dar si cu tact pedagogic, manuind cu abilitate rasplata si pedeapsa. Absenta portretului fizic concentreaza atentia spre cel caracteriologic. Creanga o evoca mai intai ca pe o fiinta cu daruri fantastice: "cu adevarat ca stia a face multe si mari minunatii: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru si abatea grindina in alte parti, infigand toporul in pamant, afara, dinaintea usii" etc. Apoi este vazuta prin modul in care isi manifesta grija fata de casa si de destinul copiilor. Smaranda este o fire mai aspra, cu vointa neclintita, care isi iubeste copiii fara sentimentalisme, dar cu un devotament ...
Amintiri din copilarie - rezumat
0x08 graphic
I.L.Caragiale ACTUL I: Scena I: In prima scena din actul 1 Caragiale
ni-i infatiseaza pe Stefan Tipatescu prefectul judetului zis si "conu
Fanica" si Ghita Pristanda politaiul orasului, care au o conversatie
foarte interesanta si foarte aprinsa despre alegeri. Domnul Tipatescu
este foarte agitat,plimbandu-se cu ziarul in mana si comentand anumite
fraze referitoare la dumnealui. Ion Pristanda rezemat in sabie ii
povesteste domnului prefect despre o discutie ce o auzise pe furis
intre Nae Catavencu si dascalimea orasului in timp ce acestia erau la
un joc de carti. Aceasta discutie avea ca sibiect pe domnul Tipatescu
(pe care din vampir nu-l scotea) si o anumita scrisoare pe care avea
de gand sa o citeasca. Scena II: Pristanda se plange de meseria lui de
politist si de faptul ca primeste prea putini bani ...
Creanga - Amintiri din copilarie
Rupt de vatra satului, Nica pleaca impreuna cu bunicul sau la scoala
din Brosteni. Aici, eroul va avea parte de o serie de peripetii:
caderea in Ozana, sederea in gazda la Irinuca, umplerea de raie
capreasca, fuga cu pluta pe Bistrita.
Amintiri din copilarie - rezumat - umorul
Ironia "Moş Luca de te-a întreba cineva, de-acum înainte, de ce trag caii aşa de greu, să-i spui că aduci nişte drobi de sare de la ocnă şi las' dacă nu tear crede fiecare"; autoironia "În sfîrşit, ce mai atîta vorbă pentru nimica toată? Ia, am fost şi eu, în lumea asta, un bot cu ochi, o bucată de humă însufleţită din Humuleşti care nici frumos pînă la douăzeci de ani, nici cuminte pînă la treizeci şi nici bogat pînă la patruzeci nu m-am făcut. Dar şi sărac ca anul acesta, ca în anul trecut şi ca de cînd sînt, niciodată n-am fost".
Amintiri din copilarie-povestire
Început în 1881, Amintiri din copilărie constituie, după aprecierea unanimă a criticilor şi istoricilor literari, opera de maturitate, capodopera marelui scriitor moldovean I. Creangă, fiind considerat "primul roman al copilăriei ărăneşti". Deşi operă autobiografică, faptele, ideile, personajele nu sînt între totul reale. Rezultă că personajul principal al Amintirilor nu este scriitorul, ci Nică al lui Ştefan al Petrii, surprins şi descris din perioada copilăriei, de cînd a făcut "ochi" şi pînă ajunge "holtei, din păcate!".
Amintiri din copilarie-comentariu literar
Acestei copilării ideale, Ion Creangă ii oferă un mediu real de existenta, un cadru uman şi geografic, care este satul Humuleşti, locul natal al prozatorului.
Amintiri din copilarie - sursele umorului
Umorul este o formă a rîsului, o manifestare a bunei dispozi(ii. La I. Creangă umorul este alături de oralitate trăsătura dominantă a Amintirilor din copilărie.
Principalele categorii ale umorului sînt: umor de situa(ie (izvorît din fapte, situa(ii, întîmplări: prinderea muştelor cu ceaslovul, molipsirea de rîie de la caprele Irinucăi, aplicarea poştei la tălpi, bătaia dintre Mogorogea şi Pavăl, întîmplarea de la scăldat, vînzarea pupăzei etc); umor de caracter (izvorît din felul de a fi al unor personaje: Mogorogea, moş Chiorpec, Trăsnea, popa Buligă - zis şi Ciucălău etc); umor de limbaj (izvorît din folosirea de locu(iuni, zicători şi proverbe, menite a provoca rîsul: "îs mai aproape din(ii decît părin(ii", "se (ine ca rîia de om", "au tunat şi i-au adunat", "milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima"; ori expresii ca: "va-i nevoie", "calea - valea", "bine - rău").
Sursele umorului le reprezintă întîmplările hazlii, buna dispozi(ie ...
Umorul in Amintiri din copilarie
În continuare scriitorul evocă imagini din viaa de şcoală: dascălul Vasile, calul Bălan, luarea cu arcanul la oaste, plecarea cu bunicul David Creangă din Pipirig la şcoala din Broşteni, întîmplarea cu rostogolirea stîncii peste casa Irinucăi. Din întîmplările relatate remarcăm elogiul adus părintelui "Ioan de sub deal" în calitatea lui de întemeietor de şcoală, prin chilia "durată la poarta bisericii pentru şcoală".
I. Creanga- Umorul din Amintiri din copilarie
Început în 1881, Amintiri din copilărie constituie, după aprecierea unanimă a criticilor şi istoricilor literari, opera de maturitate, capodopera marelui scriitor moldovean I. Creangă, fiind considerat "primul roman al copilăriei trăneşti". Deşi operă autobiografică, faptele, ideile, personajele nu sînt între totul reale. Rezultă că personajul principal al Amintirilor nu este scriitorul, ci Nică al lui Ştefan al Petrii, surprins şi descris din perioada copilăriei, de cînd a făcut "ochi" şi pînă ajunge "holtei, din păcate!".
Analiza textului - Ulita copilariei
Au fost folosite numeroase epitete, comparatii, descrieri artistice a tablourilor naturii in timpul primaverii si toamnei, atunci cind "ulita il invatase sa priveasca primavara " ; "ca toamna e o lumina blinda..." .
Opera impresioneaza prin precizia detaliilor, succesiunea evenimentelor prezentate prin descriere, epitete: venirea pe lume a baiatului ,mersul de-a buselea, intiiul avint, intiia darnicie, intiia pribegie,absolvirea liceului, plecarea in strainatate, pina la intoarcerea acasa, in cosciug. Dar toate aceste evenimente autorul le-a legat nemijlocit cu ulita copilariei lui Scincea-voievod. Naratorul s-a straduit sa evoce marea dependenta dintre aceste doua personaje.
Amintiri din copilarie
Partea a treia a "Amintirilor din copilarie" ni-l infatiseaza pe Creanga elev la "scoala de catiheti" de la Falticeni. Aici, Ion devine coleg cu Trasnea si cu Nica Oslobanu. La scoala de catiheti l-a avut ca profesor pe parintele Isaia Duhu. Acesta ducea o viata grea si, in plus, mai avea parte si de elevi ca Oslobanu, "mancai si hulpavi".
Ion Creanga repere critice si studii
Ibraileanu ( Note si impresii, 1920, 80):,, Creanga e mai mult citat si laudat decat citit si gustat: E taran- si apoi e si prea fin! Taraniile, cum isi numea el operele sale, repunga cititorilor delicate, deprinsi cu analizele lui Paul Bourget.
Aprecieri - Repere critice - Ion Creanga
Creator de tipuri, Creanga va aplica aceeasi observatie, calma si muscatoare , asupra colegilor, dascalilor, asupra popilor si catorva tipuri pitoresti, poetizandu- i numai in potenta imaginatiei tinzand spre epos. Amintirile sunt o epopee a satului si o atitudine a sensibilitatii, o acceptare a vietii, in ecourile ei profund umane, cu filozofia ei resemnata.
Povestea lui Harap Alb de Ion Creanga - Particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un basm cult
El apare în scenă după ce fraţii săi mai mari eşuează în încercarea de a-şi asuma un destin de excepţie. Niciunul nu este destul de vrednic pentru a îndeplini destinul de conducere propus de împăratul Verde, unchiul lor. Tristeţea şi ruşinea tatălui provoacă autoanaliza celui mic. Secvenţa conţine o caracterizare directă realizată de către narator: „începe a plânge în inima sa lovit fiind în adâncul sufletului de apăsătoarele cuvinte ale tatălui său [...] stă el pe gânduri şi nu se dumerea ce să facă pentru a scăpa de ruşine”.
Medie note: 8.45 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?