Amintiri din copilarie specia literara
Amintiri din copilarie-comentariu literar
Acestei copilării ideale, Ion Creangă ii oferă un mediu real de existenta, un cadru uman şi geografic, care este satul Humuleşti, locul natal al prozatorului.
Amintirile se structurează pe doua planuri: unul urmăreşte procesul de formare al lui Nica şi evoluţia lui spirituala în contextul mediilor sociale pe care le străbate; celalalt plan surprinde universul vieţii ţărăneşti şi instituţiile sociale ale vremii.
Amintirile se deschid cu evocarea comunităţii humuleştene. Creangă se introduce pe sine, copilul de altădată, în lumea satului de atunci, evocând trecerea prin şcolile din Humuleşti şi din Broşteni şi opiniile părinţilor despre scoală.
Începutul celei de a doua părţi este un laitmotiv liric, izvorât din regretul pentru viata apusă. După ce insista asupra atmosferei din casa părinteasca, dominată de personalitatea Smarandei, naratorul reînvie întâmplările hazlii al căror erou a fost: furtul cireşelor de la mătuşa Mărioara, ...
Joc si joaca in Amintiri din copilarie
Joc şi joacă în “Amintiri din copilărie”
Literatura română a dat posterităţii câteva nume de seamă care au evocat în operele lor universul mirific al copilăriei: Ion Creangă, Ionel Teodoreanu, Tudor Arghezi, Mihai Eminescu, Ovidiu Verdeş.
Johan Huizinga consideră că “jocul nu poate însemna mai mult decât prilejul unei recunoaşteri sau regăsiri”. O astfel de definiţie o putem da operei lui Creangă “Amintiri din copilărie”, carte unică şi genială, un “bildungsroman” în care scriitorul evocă formarea unei personalităţi, procesul de maturizare a lui Nică. Scrise ...
Amintiri din copilarie - I.Creanga
Principala grija a autorului este insa evocarea varstei de aur pentru ca, daca prin amanunte Nica este propria sa ipostaza, asa cum i-o pastreaza amintirea, tipologic vorbind, eroul sau este “copilul universal” (G. Calinescu): “asa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta si pamantul”.
Ion Creanga - Amintiri din copilarie
Cartea este un “roman” al varstei inocente si al formarii, al modelarii umane. Proiectata in spatiul unui sat moldovenesc de munte de la mijlocul secolului trecut, copilaria nu reflecta numai dominantele varstei, ci si specificul mediului ambiant. De aceea, “Amintiri din copilarie” este si o evocare a satului traditional, un tablou fidel al unei lumi traind in spiritul obiceiurilor fixate printr-o existenta multimilenara.
Principala grija a autorului este insa evocarea varstei de aur pentru ca, daca prin amanunte Nica este propria sa ipostaza, asa cum i-o pastreaza amintirea, tipologic vorbind, eroul sau este “copilul universal” (G. Calinescu): “asa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta si pamantul”.
Izvoarele de inspiratie sunt autobiografice, iar evocarea se face din perspectiva indepartata ...
Umorul in Amintirile lui Creanga
Diferenţa dintre intenţie şi realitate, neconcordanţa dintre aparenţă şi esenţă, nepotrivirea dintre situaţii şi rezolvarea lor în mod neaşteptat sunt tot atâtea surse ale umorului care au ca urmare opoziţiile între diverse întâmplări, situaţii şi fapte.
Amintiri din copilarie - Umorul si oralitatea
Definindu-se ca o categorie estetica a comicului,umorul izvoraste in primul rand printr-o predispozitie a autorului,din harul cu care el povesteste intamplarile.Acest lucru este valabil si pentru Ion Creanga,deoarece el creeaza si istoriseste intamplari prin insasi natura lor hazlii:smotritul matelor,inventivitatea copiilor si permanenta “dracariilor”, in ciuda agitatiei si nemultumirii Smarandei.
Amintiri din copilarie-(sursele umorului)
De asemenea majoritatea frazelor se leagă între ele prin conjuc(ia coordonatoare copulativă "şi" "Şi cînd învă(am eu la şcoală, mama învă(a cu mine acasă. Şi citea la ceaslov, la psaltire şi Alexandria mai bine decît mine, şi se bucura grozav cînd vedea că mă trag la carte.
Compara(iile sunt din limbajul popular: "cum nu se dă scos ursul din bîrlog... aşa nu mă dam eu dus din Humuleşti"; "doi cai ca nişte zmei".
Epitetele sunt adesea regionalisme sau crea(ii lexicale proprii: călugării o adunatură de zamparagii "duglişi", "mîine, poimîine aveam să ne trezim nişte babalîci gubaci", — dac-ar şti el ghilhănosul şi ticăitul, de unde am pornit astă noapte".
Arta literară constă în "modul spunerii" în hazul povestirii. I. Creangă îmbină cu măiestrie modurile de expunere:Nara(iunea sau relatarea ...
Amintiri din copilarie - roman al copilariei
Partea I:
Ion Creangă, adult, incepe povestirea amintirilor din propria copilarie.
Incă de la inceput, naratorul fixseaza locul, satul Humulesti si timpul, varsta fericita a copilariei.
Incepe prin a prezenta scoala din Humulesti.
Copiii nu inteleg rostul scolii, sunt indaratnici si de aceea parintele Ioan “om vrednic si cu bunatate”, le aduce ca “dar de scoala noua” pentru a -i sili spre invatatura, “Calul Balan” si pe “Sf. Nicolai”. Preotul a instituit regula ca, in fiecare sambata sa fie ascultati la lectiile predate in saptamina respectiva apoi sa fie pedepsiti in functie de greselile facute. Prima pedepsita a fost chiar Smarandita, fiica preotului. Urmarea a fost ca toti scolarii au inceput sa invete.
Intr-una din zile primarul scoate oamenii la reparat drumul. Badita Vasile iese cu elevii sa dea o mana de ajutor. De fapt era un pretext pentru a –l lua pe Badita Vasile la armata. A fost prins cu arcanul, pus in catuse si dus la Piatra Neamt.
Pentru ...
Amintiri din copilarie - comentariu
În continuare scriitorul evocă imagini din viaţa de şcoală: dascălul Vasile, calul Bălan, luarea cu arcanul la oaste, plecarea cu bunicul David Creangă din Pipirig la şcoala din Broşteni, întîmplarea cu rostogolirea stîncii peste casa Irinucăi. Din întîmplările relatate remarcăm elogiul adus părintelui "Ioan de sub deal" în calitatea lui de întemeietor de şcoală, prin chilia "durată la poarta bisericii pentru şcoală".
Romanul copilariei-Amintiri din copilarie
Multe personaje se retin prin lapidarele si expresivele caracterizari pe care le face autorul: Smarandita e o “zgatie de fata”, badita Vasile - “harnic si rusinos ca o fata mare” etc. Altele seamana cu eroii din basme: Mogorogea e certaret ca Gerila, Nica Oslobanu pare o varianta a lui Chirica din povestea “Stan Patitul”.
Amintiri din copilarie - caracterizarea personajelor
Amintiri din copilarie - caracterizarea personajelor
Naratorul este personaj la faptele relatate shi deci realizezaza o caracterizare directa asupra personajelor. Relatarea intamplarilor se face la persoana a III-a, timpul trecut imperfect. Fiecare personaj este caracterizat intr-un anumit fel. Fiecare are o anumita conceptzie despre scoala.
Gatlan este caracterizat indirect prin comportament: „Gatlan se certa si prin somn cu urieshul Goliat” din care reiese ca acesta ii placea sa se ghionteasca cu altii. Conceptia sa despre scoala este aceea ca scoala nu este pentru a invata.
Davidica este caracterizat direct ralizindui-se astfel portretul fizic la care se implica afectiv naratorul: „de-a mai mare dragul sa-l vezi pe Davidica, flacau de munte, cu barba in furculitza shi favoritze frumoase, cu pletele cretze shi negre ca pana corbului, ...
Rezumat-Amintiri din copilarie
{ntr-una dintre cele mai frumoase scrieri ale sale, Amintiri din copil`rie, Ion Creang` ne poveste]te despre primii s`i ani de via` petrecui [n satul natal, Humule]ti. Cel mai mare dintre copiii Smarandei ]i al lui Ion al lui }tefan a Petrii Ciubotarul, Nic` a fost r`sf`atul mamei sale, mereu convins` c` feciorul ei e “b`iet de]tept”.
Primul an de ]coal` l-a urmat acas`, [n Humule]ti, la ]coala ridicat` de p`rintele Ioan, l@ng` biseric`, unde l-a avut dasc`l pe b`dia Vasile, “un holtei zdrav`n, frumos ]i voinic”. Acolo a [nv`at Nic` s` citeasc`, al`turi de o mulime de b`iei ]i fete din Humule]ti, dar mai ales al`turi de Sm`r`ndia, fata popii “o zg@tie de copil` ager` la minte ]i a]a de silitoare, de [ntrecea mai pe toi b`ieii ]i din carte, dar ]i din nebunii”. Ca orice ]coal` respectabil` din acele vremuri, ]i cea din Humule]ti avea un ...
D-l Goe (apartenenta la specia literara-Schita)
Schita este o opera epica in proza, de mici dimensiuni, in care se relateaza o singura intamplare semnificativa din viata unor personaje. Actiunea dintr-o schita se petrece untr-un interval de timp scurt, cel mult o zi, si intr-un timp restrans.Tema schitei 'D-l Goe...' este prezentarea efectelor unei educatii gresite primite in familie.
Ion Creanga Amintiri din copilarie
1853-1854 E la Scoala Domneasca de la Tg. Neamt, peste raul Ozana, profesorul său este preotul Isaia Teodorescu (eroul din Popa Duhu). În registrele de şcoală el este scris: Stefanescu Ion. 1854, toamna Mama Smaranda doreste sa-l faca preot, şi el va merge la "preotii fabrica": "scoala catihet" din Falticeni, director de N. Conta (unchiul filozofului Vasile Conta).
Amintiri din copilarie - Povestire partea I
Ei s-au dus la piatra, si din greseala aceasta s-a rostogolit. A rupt gardul Irinucai si a omorat o capra. Acestia de frica au fugit cu o pluta pe Borcea. In acea zi s-a pornit o vijelie de rupea brazii, o furtuna fioroasa si o ploaie cumplita. Din acel vant si acea ploaie, s-a pornit un viscol si o ninsoare,de nici nu mai vedeai drumul. Dupa un timp au gasit drumul spre Pirinei, iar cand bunica i-a vazut, nu a mai putut de fericire. I-a indopat cu cele mai bune mancaruri si i-a uns pe corp de mai multe ori pe zi, pana s-au facut bine.
Amintiri din copilarie - umorul
Umorul este o forma a risului, o manifestare a bunei dispozitii. La I. Creanga umorul este alaturi de oralitate trasatura dominanta a Amintirilor din copilarie. Umorul la Creanga este unul sanatos, de origine populara.Principalele categorii ale umorului sint: umor de situatie (izvorit din fapte, situatii, intimplari: prinderea mustelor cu ceaslovul, molipsirea de riie de la caprele Irinucai, aplicarea postei la talpi, bataia dintre Mogorogea si Paval, intimplarea de la scaldat, vinzarea pupazei etc); umor de caracter (izvorit din felul de a fi al unor personaje: Mogorogea, mos Chiorpec, Trasnea, popa Buliga - zis si Ciucalau etc).
Amintiri din copilarie
În cea de-a doua parte, care nu respectă cronologia, se revine la copilărie, la imaginea mamei şi-a tatălui, fiind mai apoi evocate diferite întâmplări haioase (smântânitul oalelor, cireşele, pupăza şi scăldatul), viaţa copilului amintind de fericirea edenică. Partea a treia prezintă şcoala de catiheţi de la Fălticeni, critica sistemului de învăţământ şi manualele greoaie. În ultima parte, este conturat drumul de la Humuleşti la Iaşi şi pregătirile pentru plecare, bun prilej de-a evoca satul şi copilăria, pe cale de-a fi definitiv pierdută.
Cunoasterea speciilor si varietatilor de arbori si arbusti ornamentali
După adâncimea de pătrundere în sol a pivotului şi după mărimea şi orientarea rădăcinilor secundare faţă de cea principală se disting următoarele tipuri de rădăcini (fig.1).
-pivotantă , la care se diferenţiază o rădăcină principală numită pivot , care pătrunde la mare adâncime în sol şi din care se desprind rădăcini laterale mai subţiri (Abies alba, Quercus robur);
-trasantă , cu numeroase rădăcini laterale , ce pătrund la adâncimi mai mici în stratul superficial al solului iar rădăcina principal(pivotul) rămâne scurtă şi slab diferenţiată(Picea abies);
-pivotant-trasantă , cu pivot distinct , scurt şi rădăcini laterale puternice , din care unele se întind la suprafaţa solului iar altele pătrund adânc în sol (Larix decidua, Fagus silvatica).
Medie note: 8.48 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!