Anatomia si fiziologia creierului 5060d
Anatomia si fiziologia aparatului genital feminin
Anatomia si fiziologia aparatului genital feminin:Organele genitale interne sunt reprezentate prin: ovare, trompe uterine, uter şi vagin.
OVARUL este glanda sexuală feminină, este un organ pereche situat în bazin, are forma ovoidă şi este unit prin ligamente cu peretele posterior al bazinului, cu uterul şi cu trompa uterină.
OVULUL (gametul feminin) este o celulă sferică, cea mai mare din organism, cu diametrul de 0,2 mm, având în citoplasmă rezerve nutritive care hrănesc embrionul în primele stadii de dezvoltare.
TROMPA UTERINĂ este un conduct pereche ce se întinde între ovar şi uter, lung de 10-12 cm. Capătul său, în contact cu ovarul are o formă de pâlnie cu marginile franjurate şi serveşte pentru captarea ovulului ce a fost expulzat din foliculul matur.
Aparatul genital masculin
Aparatul genital mascul are in componenta sa organe esentiale sau gonadele, reprezentate de testicule, cai spermatice intratesticulcare: tubii drepti, reteaua testiculara, canalele eferente, cai sperrmatice extratesticulare: conuri eferente, epididim, canal deferent, canal ejaculator si uretra; glande annexe: glandele seminale, prostata si glandele bulbo-uretrale; organul copulator. Aparatul genital mascul produce, transportsporta spermatozoizii si sperma, pe care le depune in tractusul genital femel.
Malformatiile congenitale
În mod curent este folosită în acest cadru şi noţiunea de ANOMALIE CONGENITALĂ care repărezintă o abatere de la dezvoltarea embrionară normală, care nu afectează semnificativ funcţia unui organ. Ea se referă, de regulă, la defecte de un grad mai redus decât malformaţia. Mutaţiile genice sunt considerate şi ele anomalii produse în molecula de AND, cu urmări în dezvoltare sau indiferente.
Dezvoltarea acetabulara dupa reducerea inchisa luxatiei congenitale de sold
Diagnosticul şi tratamentul precoce al luxaţiei congenitale de şold (LCS) este foarte important pentru dezvoltarea normală a şoldului. Utilizarea screeningului ultrasonografic s-a dovedit utilă în detectarea precoce a LCS la nou-născuţi. Cu toate acestea, incidenţa displaziei de şold după tratamentul LCS rămâne un subiect controversat. Displazia acetabulară după tratamentul LCS se consideră a fi o tulburare proto-tipică a copilăriei, care conduce la osteoartrită secundară la adultul tânăr, cu o prevalenţă a osteoartritei în cadrul acestei populaţii între 43% şi 50%, până la vârsta de 50 de ani.
Creierul animalelor
Creierul, ca organ separat , a crescut din sistemul nervos al primelor animale . Prima viaţă consta din organisme unicelulare , dar când s-au dezvoltat cu mai mult de o celulă , cele care au avut cel mai mare succes au fost cele cu un sistem intern de comunicaţii, un sistem nervos. Un asemenea sistem permitea celulelor să facă schimb de informaţii . Nu toate formele de viaţă au acest sistem intern de comunicaţii : spongierii de exemplu nu au deloc aşa ceva . Cele care au celule nervoase (neuroni) au putut să adopte o varietate largă de forme şi să se adapteze la o gamă mai largă de medii.
Cea mai veche şi mai simplă formă de sistem nervos este reţeaua nervoasă . A ceasta constă din celulele nervoase răspândite în întregul corp al animalului , făcând posibil schimbul de informaţii . Dar reţelele nervoase nu au structuri centrale pentru coordonarea informaţiilor . Cnidarii, precum hidra , şi echinodermele , precum castravetele de ...
Intelegerea creierului uman
Intelegerea creierului uman - Apoi...încet-încet... gândirea umană s-a dezvoltat, dând naştere unei noi lumi – lumea modernă, cu oameni moderni. Astfel, creierul uman s-a aflat şi încă se mai află în continuă dezvoltare, începând a construi bărci din lemne şi până la a descoperi cu ajutorul sateliţilor alte planete.
Tot datorită creierului, putem vedea, vorbi şi avea memorie. Acesta funcţionează cu ajutorul celulelor nervoase. Comunicarea între neuroni este electrică şi chimică; călătoreşte întotdeauna de la dendritele unui neuron, prin somă, prin axon, către dendritele unui alt neuron. Aceste dendrite primesc semnale de la axonii altor neuroni, prin chimicale numite neurotransmiţători.
Creierul - modul in care functioneaza
A Vederea Sistemul vizual al omului este unul dintre cele mai avansate sisteme senzoriale .Vizual pot fi acumulate mai multe imagini de cat prin oricare alta metoda.Pe langa structura ochiului propriu zis, numeroase regiuni ale creierului, numite impreuna cortexuri asociative vizuale , cat si mijlocul creierului sunt implicate in sistemul vizual.Constient, procesarea imaginilor se petrece in cortex, dar reflexiv, imediat si inconstient , raspunsul are loc in partea superioara a colliculus, in partea mijlocie a creierului. Regiunile corticale asociative, regiuni specializate care asociaza sau integreaza imputuri duferit in lobul frontal, cat si in parti ale lobului temporal sunt deasemenea implicate in procesul colectarii informatiilor vizuale si a stabilirii amintirilor vizuale.
Anatomia aparatului genital feminin
Organizarea morfofunctionala a sistemului reproducator la ambele sexe este extrem de complexa, gonadele avand atat functia de a produce gameti (ovule si spermatozoizi) cat si pe cea de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor activitati asupra organelor genitale si asupra intregului organism, asigura conditii optime pentru reproducere.
Creierul uman
Emisferele cerebrale au rol in procesarea mesajelor ce provin de la organele de simt. Trunchiul cerebral este compus in special din fibre nervoase ce leaga celelalte doua unitati. Cerebelul prezinta portiuni destinate echilibrului si coordonarii activitatii musculare, dar este prevazut si cu cai nervoase spre si de la sira spinarii, precum si nervi conducatori de mesaje spre organele majore ale organismului.
Creierul
I La nivelul celular
Creierul uman este alcatuit din peste 10 000 milioane de neuroni microscopici sau celule nervoase. Fiecare din acestea are un corp celular ce contine nucleul, din care radiaza numeroase proeminente subtiri. Corpurile celulare sunt grupate in ciorchini sau centre, fiecare cu o functie specifica, cum ar fi vederea, vorbirea sau controlul muscular. Ele formeaza "materia cenusie a creierului", denumita astfel deoarece se inchide la culoare cand este tratata cu anumite substante. Proeminentele celulare se unesc si formeaza un sistem de retele complex, ce include fibre nervoase cuprinzand "materia alba" ( care nu isi schimba culoarea ).
Activitati ale creierului
Creierul este principalul coordonator si centrul de comanda al organismului. Asemenea unei centrale telefonice, preia mesaje provenite de la ochi, urechi, nas, limba, si piele si trimite semnale spre muşchi si glande. Creierul functioneaza ca un computer, procesând si înmagazinând informaţii. In interiorul sau se afla un sistem poştal care trimite informaţii despre acea regiune a creierului , unde acestea trebuie sa fie descifrate .
Creierul animalelor
Creierul animalelor este cea mai complexa structura cunoscuta şi este diferita chiar şi de creierul celor mai apropiate rude animale . Însă a evoluat din aceste structuri şi are o legătură strânsă cu ele. Creierul, ca organ separat , a crescut din sistemul nervos al primelor animale . Prima viaţă consta din organisme unicelulare , dar când s-au dezvoltat cu mai mult de o celulă , cele care au avut cel mai mare succes au fost cele cu un sistem intern de comunicaţii, un sistem nervos.
Creierul-modul in care functioneaza
C Memoria este considerata de obicei ca o mentinatoare de procese associatice, adica informatii din diferite surse pune la ol alta. Desi cercetarile nu au reusit sa identifice regiuni specifice in creier ca locatii a unor memorii individualem anumite regiuni ale creierului sunt crriticale pentru functiile creierului. Amintirea imediata, abilitatea de a repeta serii scurte de cuvinte sau numere imediat dupa ce au fost auzite este persupusa a se afla in cortexul associativ auditiv.Memoria pe termen scurt, abilitatea de a retine o cantitate limitata de informatie pana la o ora este aflata adanc in lobul tempora. Memoria pe termen lung, pare a implica schimburi intre regiunea mijlocie a lobului tempora, regiuni corrticale variate, si regiune mijlocie a creierului
Creierul - modul in care functioneaza
Oamenii de stiinta au 2 directii in studiul modalitatii in care functioneaza creierul. O directie este studierea functiilor creierului dupa ce o parte din creier a fost distrusa. Functiile care dispar , sau care nu mai sunt normale dupa ranirea anumitor regiuni ale creierului pot fi deseori asociate cu regiunile lezate. Cea de-a doua directie este studierea raspunsului creierului la stimulare directa sau stimularea anumitor organe de simt.
Neuronii sunt grupati dupa functii in grupari de celule numite nuclee. Aceste nuclee sunt conectate la senzori motori si alte sisteme. Oamenii de siinta pot studia functiile sometosenzorilor(durerea si atingerea), motor, olfactiv, vizual, auditiv, cat si a altor sisteme care masoara schimbarile fiziologice(fizice si chimice) care apar in creier cand aceste simturi sunt activate. De exemplu electroencefalograma (EEG) masoara ...
Epifiza - fiziologie
In multe credinte orientale, acest organ neobisnuit este o trasatura obligatorie a zeilor. Acest ochi le permitea zeilor sa vada toata preistoria Universului, viitorul, sa priveasca fara nici o piedica in orice colt al lumii. Zugravirea celui de-al treilea ochi in fruntea zeilor poate fi intilnita in picturile murale si in sculpturile din templele budiste.
Medie note: 8.82 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?