Apartenenta la gen si specie a morometii 3dd85
Lacul. Apartenenta la gen si specie
Aceasta creatie eminesciana este o opera lirica intrucat sentimentele poetului sunt exprimate direct, nemijlocit. Nu apare actiune, nu apar personaje ca in operele epice, nu exista un narator, iar elementele cadrului natural constituie doar decorul unei iubiri romantice, patimase, profunde.
Comentariu stilistic-Lacul-M. Eminescu
De o simplitate aparentă, poezia degajă un farmec aparte, o vrajă care-l cuprinde treptat pe cititor şi care se naşte din inegalabilul talent eminescian de a îmbina cuvinte simple si felurite procedee stilistice într-o ţesătura unică, prezentând un colţ din natură ca un colţ de rai.
Elementele cadrului natural sunt cele îndrăgite de poet: codrul, lacul, lumina lunii, vântul. Momentul ales este seara, când umbrele întunericului şi lumina lunii se întreţes, sporind misterul. Epitetele cromatice din prima strofă: „Lacul…albastru”, „Nuferi galbeni”, „cercuri albe” înviorează peisajul prin petele de culoare şi corespund stării sufleteşti, de încântare în faţa creaţiilor naturii, de plenitudine.
Cele două inversiuni întâlnite tot în prima strofă atrag atenţia asupra principalelor componente ale peisajului: lacul, codru, nuferii, ...
Lacul- Eminescu
Lacul- Mihai Eminescu a fost cel mai mare poet român aparţinând perioadei marilor clasici. A scris numeroase volume de poezii din care face parte şi poezia “Lacul”. Lacul- Mihai Eminescu
Lacul - opera lirica
Întrunind aceste trãsãturi –prezenta sentimentelor si exprimarea lor directã prin intermediul unor figuri de stil, prezenta eului liric –poezia “Lacul” are notele definitorii ale operelor lirice, încadrându-se genului literar respectiv datoritã lirismului, care “înseamnã tocmai dezvãluirea personalitãtii latente a lucrurilor”, deoarece “pentru poet, fiecare lucru are lui”, iar prin personaliatate se întelege “sufletul tainic din lucruri”. (Nicolae Manolescu, Aparente paradoxuri despre poezie)
Astfel, prin sinceritatea sentimentelor si prin simplitatea formei, Mihai Eminescu gaseste drumul cel mai scurt, dar si cel mai rapid si fascinant in acelasi timp de a ajunge la sufletul cititorului.
Lacul - demonstratie ca apartine genului liric
Adverbul “parca”, marca a incertitudinii, situeaza chipul feminin la granita dintre real si fabulos: “Ea din trestii sa rasara/ Si sa-mi cada lin pe piept”. Imaginea iubitei nu se caracterizeaza intr-un portret; ea este doar o proiectie imaginara a indragostitului, o prezenta luminoasa dupa cum sugereaza si verbul “sa rasara”.
Urmeaza o succesiune de verbe la modul conjunctiv: “sa rasara”, “sa sarim”, “sa cada”, “sa sarim”, “sa scap”, “sa plutim”, “fosneasca”, “sune” (ultimele doua verbe sunt la conjunctiv, eliptice de conjunctia “sa”). Ele sunt distribuite in a II-a, a III-a si a IV-a strofa, sugerand o actiune posibila , dar nerealizata.
Scenariul intalnirii indragostitilor releva gesturi sugereaza intimitata si inefabilul iubirii: “sa ...
Argumentare la liric - Lacul
Prezenta imaginilor artistice ofera densitate textului. Limbajul artistic conduce catre incifrare iar elementele prozodice definitiveaza textul si ofera de cele mai multe ori muzicalitate. Lirica romaneasca si-a gasit expresia absoluta in opera lui Eminescu supranumit regele sau “luceafarul” poeziei noastre. Printre opereke reprezentative se numara si textul intitulat “Lacul”.
Structura textului este consacrata in genul liric. Poezia se organizeaza in 5 stofe de tip catren. La nivelul structurii interne putem delimita patru tablouri. Primul tablou corespunde strofei intai si delimiteaza un cadru romanitic. Al doilea tablou se concreatizeaza in jurul strofei a doua si descrie asteptarea poetului. Al treilea tablou contine urmatoarele doua strofe si reda un posibil ritual al iubirii pe cand cel de-al patrulea tablou realizat in ultima strofa contine constientizarea tristei realitati.
Eul liric reprezinta in acest text o prezenta explicita, dar observam ...
Lacul.Mihai Eminescu
Poezia este structurata in cinci strofe, distribuite in do-ua secvente inegale ca intindere. Prima secventa cuprinde primele patru strofe, iar a doua secventa este restransa la o singura strofa, ultima. Motiuvul este iubirea neimplini-ta, la inceputul discursului liric, de tristete si de resemna-re, la sfarsit.
In prima secventa vom observa o lume a visului si a dorintei, reflectata in starea de asteptare infrigurata. Sen-timentele sunt distribuite intr-un cadru situate intre vis si realitate.
In a doua secventa se observa ca sentimental dezamagi-rii este mai profound si mai accentuat. Este de observat ca poezia se deschide si se inchide cu imaginea lacului.Din punct de vedere etimologic observam ca in afara de patru cuvinte care sunt de alte origini restul de 92 sunt cuvinte de origine Latina.
Morometii volumul 2
Balosu deveni chiar binevoitor fata de vecinul sau, iar Guica si Parizianu le intrebau pe fete cand le intalneau pe drum daca alde Paraschiv nu le-a mai scris. De Nila si Achim nu ziceau numic, ca si cand din partea astora doi n-ar mai fi putut prididi sa citeasca atatea scrisori. Arata tacuta Guica, nu i se mai auzea deloc gura prin fata casei, pesemne ca nepotii aveau alte griji pe-acolo decat sa-i trimita scrisori. in acei ani muri parasita in bordeiul ei si fu dusa la cimitir de Parizianu. Moromete, cu toate ca era vorba de sora lui mai mare, nu veni nici macar s-o vada, dar asta nu mira pe nimeni, se cunosteau in sat altele de acest fel mult mai rele.
Comentariu Morometii
Marin Preda mediteaza asupra uneia din problemele ale mai importante ale vietii romanesti din ultima jumatate de secol, tema fundamentala a scrisului sau: disparitia taranimii traditionale.Experienta dramatica a satului (localizata in Silistea-Gumesti) trebuie interpretata pornind de la ideea "caracterului universal al experientei taranesti" adica tinand seama in primul rand valoarea acelui "modus vivendi" care a determinat trasaturi esentiale in structura etnica a poporului nostru.
Morometii - prima parte
Ilinca vine si-1 cheama acasa pe Ilie Moromete, care plateste, dupa tergiversari, 1000 de lei agentilor fiscali (Jupuitu) pentru impozit. Botoghina este bolnav si vrea sa vanda pamant lui Balosu. Birica o fura pe Polina, iar Tudor Balosu il ameninta ca nu va primi nici o zestre.In "partea a doua", Achim pleaca la Bucuresti cu oile, iar Ilie Moromete cere bani imprumut lui Aristide, primarul satului, care avea mori si carciumi, si mai plateste din impozit. La indemnul Guicai, Nila si Paraschiv incearca sa fuga cu caii, dar se razgandesc.
Demonstratie apartenenta la comedie - O scrisoare pierduta
Referat despre Demonstratie apartenenta la comedie - O scrisoare pierduta
O scrisoare pierduta este o comedie realista, de moravuri, in care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane scriitorului, fiind inspirata din farsa electorala a anului 1883.
Comedia este o specie a genului dramatic, care starneste rasul prin surprinderea unor moravuri, a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate, cu final fericit.
Incadrandu-se in categoria comediilor de moravuri, piesa este construita pe baza a doua teme centrale: viata politica si moravurile marii burghezii de provincie din epoca autorului. Actiunea piesei este astfel conceputa incat cele doua planuri - viata publica si cea privata, sa interfereze continuu.
Titlul pune in evidenta contrastul comic dintre aparenta si esenta. Pretinsa lupta pentru putere se realizeaza, de fapt, in culise, avand ca instrument al santajului politic "o scrisoare pierduta" - pretextul dramatic al comediei, "obiectul buclucas" constituindu-se intr-un ...
Baltagul apartenenta la roman
Subiectul romanului este coerent, logic, construit dupa momentele lui clasice, evenimentele desfasurandu-se in ordine cronologica. Secventele narative sunt legate prin inlantuire si alternanta. Naratiunea, preponderenta, este nuantata de pasajele descriptive si de secventele dialogate.
Morometii de Marin Preda
"Morometilor" consta in densitatea epica, in profunzimea psihologica si in problematica inedita a satului romanesc ante si postbelic, surprins la raspantia dintre doua oranduiri sociale.
Nuvela - argumentatie la specie
Referat despre Nuvela - argumentatie la specie
Actiunea nuvelei "Popa Tanda" se petrece in Butucani, satul natal al parintelui Trandafir, om bun, cu multe calitati,dar cu vorba aspra.
Imnul - argumentatie la specie
Strofele urmatoare amintesc romanilor despre asuprirea romanilor exprimata prin metafora:"N-ajunse iataganul barbarei Semilune".
Comedia - argumentatia la specie
Actiunea comediei se petrece intr-un oras al carui nume nu este precizat "capitala unui judet de munte".Acest amanunt sugereaza faptul ca intamplarile care au loc pe scena, pot fi plasate oriunde.
Cauza care declanseaza actiunea este pierderea unei scrisori de amor adresata de Stefan Tipatescu lui Zoe Trahanache, sotia presedintelui partidului local.
Paralela intre romanul lon de Liviu Rebeanu si Morometii de Marin Preda
L. Rebreanu ne ofera o creatie in care Ion este privit din exterior si este caracterizat prin gesturi (imbratisarea si sarutul pamantului ) si fapte (seducerea Anei ), la care se adauga referintele facute de autor "iute si harnic ca masa. Unde punea el mana punea si Dumnezeu mila, iar pamantul ii era drag ca ochii din cap." De asemenea contribuie la caracterizarea lui si alte persoane ca: Baciu, Doamna Herdelea, Preotul Belciug.
Medie note: 8.56 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?