Argumentare o ramai de mihai eminescu - opera lirica
Mihai Eminescu - Portret liric si romantismul eminescian - Bacalaureat
Mihai Eminescu - Portret liric si romantismul eminescian - Bacalaureat - Caracteristici principale - romanticul percepe realitatea subiectiv: singura realitate acceptată este clipa prezentă; - trecutul e amintire, iar evadarea se face în căutarea gloriei demult apuse – paseism – iar viitorul este ipoteză, vis, reverie (motivul oniric)Mihai Eminescu - Portret liric si romantismul eminescian
Motivul lunii in opera eminesciana
"Lui Eminescu i se cuvin toate lacrimile noastre." (Tudor Arghezi)
Mihai Eminescu, "sfantu preacurat al ghiersului romanesc"(T.Arghezi), este poetul nostru national exprimand si intruchipand in opera sa geniala, intr-o sinteza de mare profunzime, trasaturile poporului roman. El este cel mai mare poet din literatura noastra si ultimul poet romantic din literatura universala. Numele sau sta alaturi de marii romantici: Hugo, Lamartine, Musset, Vigny, Goethe, Schiller, Heine, Byron.
Chiar daca in creatia lui Eminescu se pot intalni multe poezii care au inclinatii spre meditatie, spre moarte, spre prezentul decazut in care traieste poetul, totusi majoritatea poeziilor lui se refera la iubire .
Natura si iubirea sunt temele preferate ale poeziei eminesciene, ele gasindu-se mereu alaturate: unde este iubire, intotdeauna va fi o padure care sa ofere iubitilor intimitate, ...
Opera eminesciana
Luceafarul calatoreste in spatiu pentru a comunic acu tatal sau ceresc. Demiurgul si Hyperion isi expun argumentele distincte despre nemurire, cunoastere si sensul vietii omenesti. Finalul releva fericirea cuplului omenesc datorita iubirii implinite si retragerea Luceafarului in lumea careia ii apartine. „Se vede simpatia poetului pentru Luceafar, si poate intre Luceafar si poet est esi ceva comun”. „Noua insa, simpli muritori, ne pare ca in acest raspuns, afara de mandrie, este si multa amaraciune si invidie: Luceafarul desigur ar fi vrut s afie in locul lui Catalin, in mandria lui ne pare ca este ceva al vulpei care, neputand sa ajunga la struguri, se mangaie cu ideea ca-s acri, necopti, stricati”(C.Dobrogeanu)
„Daca soarta ar voi ca in noianul vremurilor viitoare intreaga opera poetica a lui Eminescu s ase piarda, dupa cum lucrul s-a intamplat cu atatea opere ale antichitatii, si numai Luceafarul s ase pastreze, stranepotii nostri ar putea culege din ...
Genul liric - Mihai Eminescu
Marele nostru poet Mihai Eminescu a fost un mare iubitor al naturii inca din copilarie.In multe din poeziile sale intalnim tema naturii ingemanata cu tema iubirii. O astfel de poezie este si “ La mijloc de codru… .”
Mihai Eminescu - poezia iubirii si a naturii
O specie, e un mic poem pãstoral, în genul idilei clasice, complicat în spirit romantic prin intensitatea visului de dragoste. Poetul aspirã spre o iubire implinitã, proiectînd pe fundalul unei naturi feerice o poveste de dragoste idealã, în care gesturile se implinesc într-un ritual al întelegerii si al armonicii depline.
Nimic nu-i tulburã pe îngrãgostiti, nici o conventie nu-i indepãrteazã, dragostea lor e mutã, reprefãcutã si inscentã, e un foc de initiere solemn. În Dorinta, dragostea nu e realiatate, ci aspiratie spre împlinire prin iubire.
Genul liric si creatia eminesciana
Elemente specifice genului liric :În operele lirice gândurile , ideile , sentimentele , atitudinile , convingerile , emoţiile sunt exprimate direct , fiind prezent eul liric .
Se caracterizează prin :
-subiectivism;
-prezenţa directă a autorului (a eului liric);
-prezenţa sentimentelor intime şi a confesiunii;
-transmit o stare emoţională şi creează o anumită atmosferă;
Un loc aparte în operele lirice îl ocupă personificările , epitetele , comparaţiile , metaforele , enumeraţiile , hiperbolele , alegoriile , interogaţiile retorice , aliteraţiile , asonanţele care ajută la conturarea unor imagini auditive , vizuale integrate perfect atmosferei lirice .
Alte elemente specifice creaţiei sunt :
-lirica este o poezie a prezentului , are în centrul ei viaţa oamenilor şi urmăreşte succesiunea unei varietăţi de sentimente;
-poetul îşi exprimă sentimentele în strânsă legătură cu diferitele aspecte din realitate;
-creaţiile ...
Luceafarul - geniu eminescian
'Luceafarul' este expresia desavarsita a geniului eminescian, aparand ca o sinteza a gandirii sale poetice. Poemul are ca sursa principala de inspiratie basmul popular romanesc 'Fata in gradina de aur', cules de germanul Kunisch, valorificat mai intai intr-un basm si apoi prelucrat in cinci variante succesive. Un alt izvor, in afara de cel folcloric, care a penetrat benefic in poemul deplinei sale maturitati artistice, este vasta si profunda cultura eminesciana. 'Luceafarul' devine astfel un poem filozofic in care tema romantica a conditiei omului de geniu capata stralucire desavarsita.
Femeia in creatia eminesciana
Femeia in creatia eminesciana - La inceput, cand negura vremurilor arhaice inca nu parasise spatiul ce va lua intr-un final forma pamantului, miturile cosmogonice scot la lumina aceasi proces de nastere a vietii: crearea femeii si a barbatului, ca personaje primordiale ce vor trebui sa duca mai departe nepretuitul dar al vietii.
O ramai de Mihai Eminescu
Partea intai a poeziei in care personificarea este figura de stil cea mai evidenta,sunt folosite ca moduride expunere si monologul liric adresat baiatului pe cale sa o paraseasca,padurea isi marturiseste dragostea sa fierbinte pentru copil.Prin repetitia verbului,"ramai"isi exprima rugamintea staruitoare("O,ramai,ramai la mine").In al umbrii intuneric,Te asaman unui print,Ce sa uita-adanc in ape,Cu ochi negri si fierbinti"
Aici el admira frumusetea naturii:apele(lacul),luna,iarba,etc.
Caracterizarea lui Mihai Viteazul in antiteza cu Pasa Hassan
Aceluias scop servesc si hiperbolele A"carare facandA", A"se-ndeasa, cu vuiet curgandA", A"cade-n mocirla, un val dupa valA".Cand este provocat la lupta, Hassan, este cuprins de teama, de groaza, deoarece stie ca Mihai este inversunat impotriva celor care i-au calcat tara si ca mobilul actiunilor sale este dorinta de liberatate a neamului, subordonata unui profund sentiment patriotic.
Mihai Eminescu - Romantismul
Privita de sus, aceasta panorama scoate la iveala mai multe ipostaze ale existentei umane, dintre care se retin doua:
" Vezi pe-un rege ce-mpanzeste globu-n planuri pe un veac, Cand la ziua cea de mane abia cuget-un sarac... Desi trepte osebite le-au iesit din urna sortii, Deopotriva-i stapaneste raza ta si geniul mortii".
"Umbre pe panza vremii" (cum ii numeste altundeva poetul), oamenii se transforma in "mii de coji" si in "nume trecaAZtoare" duse de raul heraclitic5.
Floarea albastra de Mihai Eminescu - varianta bac
Primele trei strofe - un monolog al iubitei cu caracter adresativ - contin reprosul acestuia adus atitudinii de detasare a barbatului fata de manifestarile vietii cotidiene: "Iar te-ai cufundat in stele si in nori si-n ceruri nalte?". Prin metafore plastice este sugerat spatial spiritului in aspiratia lui spre cunoastere: de la elementele genezei ("intunecata mare") pana la timpul istoric ("piramidele-nvechite"). Termeni precum: "ceruri inalte", "campii Asire", "intunecata mare" sugereaza "departele" spre care aspira omul de geniu.
Luceafarul de Mihai Eminescu - muzicalitatea
In finalul poemului, versurile "Traind in cercul vostru stramt / Norocul va petrece, / Ci eu in lumea mea ma simt / Nemuritor si rece" sugereaza superioritatea glaciala a lui Hyperion care contempla din inalt aventura exitentei umane efemere.
Revedere - M. Eminescu
Secventa lirica urmatoare este o interogatie retorica a poetului, in care conceptul filozofic al timpului este sugerat deosebit de expresiv: "Vreme trece, vreme vine", trecerea ireversibila a timpului insemnand pentru natura o regenerare permanenta, o continua intinerire: "Tu din tanar precum esti/ Tot mereu intineresti". Poezia capata aici sensuri filozofice profunde, iar codrul, ca simbol pentru natura, devine un simbol al intregului Univers.
Povestea codrului de Mihai Eminescu
In poezia ,,povestea codrului'' eul liric numai pe codru il gaseste sa-i fie partas ale sale iubiri visatoare ce s edesprind prin versurile: ,,amindoi vom merge-n lume'', ,,ne-om culca linga izvorul'' ce exprimaprin vrebele la timpul voiitor,,vom'', ,,ne-om'' un viitor plin de vise si iluzii caci in zadar suspina si sufera caci nu v-a veni,numai codrul fiind partas al acestei iubir fara de un final al dragostei ce este contemlata in sinul naturii. Poezia eminesciana prin farmecul codrului exprima dorinta eului liric de ezprimare a visului de iubire ce ii este necrutator.
Mihai Eminescu - Pe langa plopii fara sot
Iar personificarea “plopi fără soţ” inconcomitent cu titlul poeziei abordează imaginea plopului asociată cu jalea şi singurătatea, şi aceşti copaci fără soţ formează fundalul suferinţei poetului.
În funcţie de aceste elemente, de prezenţa sau absenţa lor, de totalitatea sentimentelor şi de imaginea iubitei, poezia de dragoste “Pe lângă plopii fără soţ” capătă o tonalitate tristă şi se apropie de elegia erotică, romanţă, cântec.
Lacul - demonstratie opera lirica
Opera lirica „Lacul” impresioneaza prin multitudinea de figuri de stil si sentimente prezente, prin muzicalitatea unica a versurilor si plasticitatea imaginilor artistice, Mihai Eminescu creand astfel o opera unica, de basm, care impresioneaza cititorul.
Mihai Eminescu - reactionarismul
„Reacţiune! Reacţiune! Iată cuvintele magice ce trebuie să ne spulbere în ochii ţării, iată acuzarea, pururi reînnoită”1.„Noi declarăm, şi aceasta din toată puterea convicţiunii noastre, că suntem liberali în toată puterea
cuvântului şi în tot adevărul său. Toate libertăţile înscrise în Constituţia noastră le iubim şi le sprijinim; departe de-a urmări răsturnarea lor, leam apăra, din contra, împotriva acelor ce ar voi să se atingă de ele”2.„Aceea ce nu voim(;) sunt(;) despotismul şi opresiunea prin mulţime, radicalismul şi demagogia. Este incapacitatea erijată în titlu de merit, prostia şi neştiinţa brevetate ca titluri de recomandare.
ibidem
Mihai Viteazu
A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea celor trei tari romane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat - un simbol al luptei pentru independenta si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii. Acesta a fost Mihai Viteazul, fiul lui Patrascu cel Bun (si el domnitor al Tarii Romanesti intre 1554 si 1557).
Medie note: 8.40 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?