Argumentare pe strofe la poezia dimineata de vasile alecsandri
Argumentarea pe strofe a poeziei Iarna de Vasile Alecsandri
Poeziile autorului care se incadreaza in aceasta sfera tematica numita pastel au aparut mai intai in revista “Convorbiri literare” in anii 1868-1869.
Argumentarea pe strofe a poeziei Iarna de Vasile Alecsandri
Criticii literari au impartit ciclul pastelurilor in doua mari parti:o zona centrala,unitara si masiva, alcatuita din 30 de poezii inspirate din peisajul autohton si o zona marginala, alcatuita din 10 piese cu simbolism exotic: “Mandarinul”, “Pastel chinezesc” …O categorie aparte o formeaza pastelurile inspirate din peisajul iernii:”Sfarsit de toamna”, „Iarna”, „Miezul ierniei”, „Gerul”, „Viscolul”.
Argumentarea pe strofe a poeziei Iarna de Vasile Alecsandri
Realizarea artistica a poeziei „Iarna”
Strofele-catren cu versuri lungi, de 15-16 silabe dau trairilor respiratie, fiind croite parca pe masura spectacolului iernii. Rima imperecheata, ritmul trohaic impletit cu cel iambic confera muzicalitate poemului.
Argumentarea pe strofe a ...
Demonstrati ca Iarna este pastel
Poezia "Iarna" face parte din ciclul "Pastelurilor" publicat in 1868.Desi poetul Vasile Alecsandri, considerat creatorul pastelului, nu-i placea iarna, majoritatea pastelurilor sale sunt inspirate din anotimpul alb: "Miezul iernii", "Sania", "Gerul", "Viscolul".
Iarna de Vasile Alecsandri
Epitetul (simplu sau dublu, antepus sau postpus) are rolul de a da mai
multa forta detaliilor tabloului si nuantelor de alb: "fluturi albi",
"doritul soare", "anii trecatori", "soarele rotund si palid",
"întinderea pustie", "umeri dalbi", "fantasme albe", "lungi troiene
calatoare". Descoperim si un epitet al verbului "voios rasuna
clinchete" care prin notatia auditiva dinamizeaza întregul tablou. Se
observa predilectia pentru inversiunea epitetului, care accentueaza
notatiile tabloului.
Iarna de Vasile Alecsandri - pastel
Iarna de Vasile Alecsandri adica pastelul care este o poezie descriptivă, în care autorul îşi exprimă trăirile sufleteşti legate de un colţ de natură, un anotimp (V.Alecsndri-„Sfârşit de toamnă”) sau aspecte din viaţa plantelor şi a animalelor (V. Alecsandri-„Oaspeţii primăverii”).
Poezia este compusă din patru catrene cu măsura de 15-16 silabe. Ritmul este iambic. În această operă este descris anotimpul alb. Poezia poate fi structurată pe două părţi, prima cuprinzând primele trei strofe, unde ne este prezentat un peisaj în care gerul este cumplit şi satele sunt îngropate în nămeţi. Partea a doua, care este de fapt ultima strofă, tabloul este însufleţit de apariţia soarelui şi de oprirea ninsorii.
Prima strofă conturează tabloul unei ierni cumplite, dominată de ninsoare şi ger. Elementele din planul terestru se îmbină în această strofă cu cele din planul cosmic: „din văzduh”, „plutesc în aer”, ...
Iarna -Vasile Alecsandri
Epitetele : cumplita (iarna), (norii) de zapada, lungi (troiene) calatoare ; comparatia “ca un roi de fluturi albi” si personificarea tarii din versul “ raspandind fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi” dau impresia ca prima strofa este o poarta deschisa spre lumea amortita.
Modul de expunere este descrierea.
Verbele: cerne (norii), (fulgii) zbor, substantivul “troiene” sugereaza nesfarsitul zapezilor.
Feeria ninsorii care fascineaza cu stralucirea ei se infatiseaza prin repetitia de 3 ori a verbului “ninge”, prin enumeratia adverbelor de timp “ziua” , “noaptea” , “dimineata” prin metafora “o zale argintie” si personificarea “se imbraca mandra tara”.
Versurile: “Soarele rotund si palid se prevede printre nori
Ca un roi de tinerete printre anii trecatori.” Exprima ...
Iarna - demonstratie pastel
Ca în orice pastel, si în poezia ,,Iarna" un rol deosebit îl au
imaginile vizuale, auditive, motorii. Primul tablou se realizeaza cu
ajutorul imaginilor vizuale, care fixeaza dimensiunile spatiale ale
tabloului. ,,Din vazduh, fulgii zbor, tot e alb, ...ziua ninge,....".
Tabloul al doilea se realizeaza cu ajutorul imaginilor vizuale,
audutive si motorii.
Vasile Alecsandri - Iarna
Vasile Alecsandri este o personalitate marcantă a epocii paşoptiste. Compune primele pasteluri în 1867, el fiind cel care creează această specie şi o impune în literatura română. Pastelul „Iarna” a apărut la 1 aprilie 1868 în revista „Convorbiri literare”, printre alte pasteluri dedicate acestui anotimp.
Iarna de Vasile Alecsandri
Iarna de Vasile Alecsandri este structurat în douǎ pǎrţi.Partea întâi cuprinde primele trei strofe şi descrie o imagine de ansamblu a naturii copleşite de ravagiile iernii.Partea a doua cuprinde ultima strofǎ şi prezintǎ acelaşi peisaj însufleţit deodatǎ de apariţia soarelui.
În prima strofǎ a poeziei, autorul fixeazǎ dimensiunea spaţialǎ a iernii, care este personificatǎ într-o fiinţǎ supranaturalǎ care cerne din vǎzduh enorme cantitǎţi de zǎpadǎ.Planul terestru este înfǎţişat alǎturi de cel cosmic , iar localizarea imaginii nu este precisǎ realizându-se prin câteva imagini lexicale:”din vǎzduh”,”în cer”,
“în aer”,ai ţǎrii umeri dalbi” prin care se sugereazǎ amploarea cosmicǎ a fenomenului.Astfel norii devin “lungi troiene cǎlǎtoare” care sunt “adunate-n cer grǎmadǎ”, fulgii “zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi”, iar iarna rǎspândeşte frigul pretudindeni.
Imaginile sunt preponderent ...
Pastelul Iarna de Vasile Alecsandri
Partea intai e constituita din primele trei strofe si descrie o imagine de ansamblu a naturii revasite si coplesita de ravagiile iernii,iar cea de-a doua reprezentata de strofa finala,prezinta un peisaj insufletit de aparitia soarelui.
Testament de Tudor Arghezi - comentariu pe strofe
Din aceasta acceptie religioasa deriva si sensul conotativ al termenului pe care intalnim in poezie. Astfel creatia argheziana devine o mostenire spirituala adresata urmasilor-cititori sau viitorilor truditori ai condeiului.Textul poetic este structurat in sase strofe cu numar inegal de versuri, incalcarea regulilor prozodice fiind o particularitate a modernismului.
Comentariul poeziei dintre sute de catarge de M. Eminescu
Mihai Eminescu, cel mai mare scriitor roman ,Poet, prozator si jurnalist, socotit de cititorii romani si de critica literara drept cel mai important scriitor romantic din literartura romana, supranumit si Luceafarul poeziei romanesti.,,Dintre sute de catarge" face parte din volumul "Poezii", iar la prima vedere pare o poezie pesimista. Dar de fapt e cu-n inteles cu subintelesuri: nimeni nu stie cite catarge vor esua, cite pasari vor fi inecate de ape.
Balta Alba de Vasile Alecsandri
SusAZpansul este intretinut de contrastul dintre asteptarile calatorului strain si realitatile descoperite, dintre Orient si Occident. in poAZvestire, stransa relatie dintre narator si receptor presupune: ora-litate, ceremonial, atmosfera, aspecte realizate aici prin tehnica povestirii in rama (forma de incadrare/ insertia unei naratiuni de sine statatoare intr-o alta naratiune, care constituie rama acesAZteia), care face relatarea mai credibila.
Poezia lui Mihai Eminescu
Aproape toate viziunile sale isi au originea in osmozele romantice anterioare, se poate dar spune ca, in general, aceste viziuni s-au adancit spre straturi mai fertile, s-au cristalizat in laboratorul unei naturi mai perfecte, chiar daca tehnica sondarii n-a devenit si ea mai moderna, chiar daca nu o data s-a intamplat ca lirismul sa se dilueze si sa piara sub invazia "gandirii".
Pastel de George Bacovia - cromatica poeziei
Denumita,,PASTEL'',facand parte volumul,,Plumb'',poezia lui Bacovia ,care descrie anotimpul toamna,ar putea fi inscrisa ca specie a genului liric cu acelasi nume ,daca poetul ar folosi pentru conturarea imaginii epitete si comparatii.
Desi descrie anotimpul toamna,Bacovia se foloseste de simboluri pentru a contura,,imaginile''propriu-zise.
Venirea toamnei este intampinata de poet cu ratiune,trecerea timpului il deprima,pasarelele-simbolul vietii,-pleaca(Trec pasarele,/Si tainic s-ascund'').Toamna vine ca un bocet peste simtirea lui,il suceste.
Cromatica nu este decat sugerata,atmosfera este din ce in ce mai sumbra(,,Taraie ploaia.../Nu-i nimeni pe drum;/Pe-afara de stai/Te-nabusi de fum'').
Totul evoca atmosfera unui peisaj care are tendinte,,horror''.
De-a v-ati asuns de Tudor Arghezi - comentariul poeziei
Referat despre De-a v-ati asuns de Tudor Arghezi - comentariul poeziei
In prima strofa vocea tatalui esti si vocea eului liric. Averbul “o data” marcheaza eventualitatea mortii, iar eul liric ciudat. Prin repetitia adverbului “o data”, se accentueaze ideea ca moartea e un eveniment necircumscris temporal. Finalul strofei marcheaza posibila moarte in plan natural.
Iarna de Vasile Alecsandri
Eul liric,vazand o sanie trecand peste vai, ii atribuia acestuia niste sentimente de copil admirand de indepartare “clinchete de zurgalai”.
Definitii:Metafora este o figura de stil prin care se atribuie cuvintelor alte sensuri decat cele obisnuite.
In Gradina Ghetsemani (traditionalism-gandirism) de Vasile Voiculescu
Durerea, ce poate fi a oricărei fiinţe obişnuite, capătă proporţii cosmice prin hiperbola „Şi-amarnica-i strigare stărnea în slăvi furtuna”, dar ilustrează o forţă demiurgică ce reordonează lumea.
Catrenele al doilea şi al treilea conţin metafora potirului „grozava cupă”. Destinul este redat prin epitetul „mână ne-ndurată”, ce poate reda batjocorirea lui Iisus silit să bea oţet. Epitetele „mână ne-ndurată”, „grozava cupă”, „infama băutură” exprimă dramatismul situaţiei.
In gradina Ghetsemani de Vasile Voiculescu
Evanghelia după Matei consemnează toate cele trei momente ale rugăciunii: depărtându-se puţin de ucenici, Isus se roagă: „Părintele Meu, de este cu putinţă, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voieşti”. După un timp, rugăciunea se repetă într-o formulă puţin modificată, de două ori: „Părintele Meu, dacă nu este cu putinţă să treacă acest pahar, ca să nu-l beau, facă-se voia Ta”. După încheierea rugăciunilor a venit spre ucenicii săi zicându-le sentenţios: „Iată s-a apropiat ceasul şi Fiul Omului va fi dat în mâinile păcătoşilor” (Matei, 26, 36-46). Se observă că în cele trei invocaţii ale lui Dumnezeu, sensul evoluează de la încercarea de renunţare spre acceptarea a ceea ce îi era predestinat.
Expresionismul in poezia Eu nu strivesc Corola de minuni a lumii - bacalaureat
(1) Teoria Marelui Anonim – este o forţă sieşi suficientă care din prea-plinul energiei sale, periodic, devine creatoare (este o formă de a înţelege mitul cosmogonic)
Medie note: 8.24 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!