Argumentarea unui text liric
Comentariul textului liric
I Introducere
A. Incadrarea scriitorului in contextual literaturii romane, al curentului literar.Cine e scriitorul?In ce perioada a activat?Ce genuri si specii literare a cultivat; prin ce se realizeaza deplin?La care current literar se inscrie?Rolul scriitorului in contextual literaturii romane?Se inscrie poetul in contextual literaturii universale?
Marile teme ale liricii argheziene
3.Poezia erotica argheziena se resimte de influenta eminesciana. Poezii de dragoste întâlnim în volumele Cuvinte potrivite [Melancolie, Toamna, Despartire, Creion (obrajii tai mi-s dragi), Creion (Trecînd pe puntea-ngusta)] si volumul Versuri de seara.
Genul liric - particularitati
1. Termenul liric isi are originea in cuvântul grecesc lira.
2. Genul liric cuprinde toate operele literare in care gândurile, ideile si sentimentele sunt exprimate direct.
3. Specii ale genului liric au apărut inca din antichitate.
Genul liric - doina
Prin genul literal se intelege totalitatea operelor literare asemanatoare prin structurarea continutului prin procedule estetice comune si prin modalitatea de exprimare. Operele care apartin unui gen se aseamana si prin atitudinea autorului adoptata si manifestata prin elementele de continut si forma Genul Liric cuprinde operele literale in care autorul isi expima direct,nemijlocit,gandurile,ideile si sentimentele.
Opera lirica
5)imagini artistice:auditive,vizuale,olfactive,sinestezia. 6)cadrul liric:coordonate spatiale si temporale subiective. 7)atmosfera lirica: romantica,melancolica,apasatoare,sumbra,so- lemna,plina de voie buna,optimista,pesimista. 8)modul de expunere:descrierea,monologul,confesiunea,meditatia. 9)elemente prozodice:strofe,masura versurilor,rima,ritm.Figuri de stil: Explicarea unei figuri de stil:
1)Ce figura de stil este 2)din ce este alcatuita 3)Ce imagine sugereaza 0x08 graphic 4)semnificatia ei in text idei,sentimente,insusiri ale unui perso- naj. 1)Aliteratia=repetarea aceleiasi litere,de obicei consoane(sau silabe),cu efect imitativ(onomatopeic).
Ex:"Si-i dardaie dintii si-i galben-pierit" arata groaza lui Pasa Hassan deoarece perspectiva mortii il inspaimanta foarte tare,aceasta aliteratie ...
Mihai Eminescu - Portret liric si romantismul eminescian - Bacalaureat
Supratema timpului
- din aceste motive/mituri lucruri supratema timpului – timpul există cu două valori (bivalent), însumând:
a) timpul universal (ilimitatul; veşnicia; eternul)
b) timpul cronologic (scurgerea ireversibilă a timpului)
Argumentarea pe strofe a poeziei Iarna de Vasile Alecsandri
Argumentarea pe strofe a poeziei Iarna de Vasile Alecsandri
Criticii literari au impartit ciclul pastelurilor in doua mari parti:o zona centrala,unitara si masiva, alcatuita din 30 de poezii inspirate din peisajul autohton si o zona marginala, alcatuita din 10 piese cu simbolism exotic: “Mandarinul”, “Pastel chinezesc” …O categorie aparte o formeaza pastelurile inspirate din peisajul iernii:”Sfarsit de toamna”, „Iarna”, „Miezul ierniei”, „Gerul”, „Viscolul”.
Argumentare basm - Praslea cel voinic si merele de aur
În general în basme eroii au nume generice ; în cazul acestui basm eroul nu are nume, ci o particularitate devine nume-Prâslea. Deşi este personaj real, el capătă însuşiri supranaturale. Prâslea se metamorfozează în flacără pentru a lupta cu zmeul şi îşi taie carne din pulpă pentru a o hrăni pe zgripţuroaică.
Balada culta - compunere argumentativa
„Paşa Hassan” are toate atributele specifice unei creaţii epice:acţiunea,personajele,narator. Deşi foarte scurtă,acţiunea operei se organizeazătotuşi sub formă de subiect.Momentele subiectului sunt dislocate însă faţă de dispunerea lor obişnuită din balada populară.
Analiza textului si discursului - modelul lui Plett
. Mai mult decit atit, constatarea ramine valabila si in cazul cind autorul si receptorul sint una si aceeasi persoana. Aici intervine factorul timp: de cite ori nu sintem surprinsi, intr-un fel sau altul, cind recitim lucruri pe care le-am scris cu ceva timp in urma? Uneori, trebuie sa facem un efort de recunoastere a propriei "paternitati" a textului. Aceasta distanta temporala intre momentul conceptiei si cel al receptarii textului genereaza ceea ce numeste Plett o diferenta comunicativa ("kommunikative Differenz" - cf. Plett, 1974).
Comunicare publica si argumentare
Conceptele esentiale ale modelului problematologic sunt: situatie
problematologica, diferenta problematologica, interogativitate radicala, criterii ale problematologicului. În acelasi timp, ele sunt grile de analiza a argumentarii din aceasta perspectiva.
Argumentarea ca pragmatica dialectica
Interpretarea argumentarii prin prisma modelului “pragmatico-dialectic” de solutionare a conflictelor de opinii apartine lui Frans H. van Eemeren si Rob Grootendorst, profesori la Universitatea din Amsterdam. Încercarea de pragmatica dialectica îti propune sa îmbine idealul normativitatii cu cel al descriptivitatii, astfel încât analiza argumentarii sa vizeze integralitatea modelului.
Argumentarea ca practica lingvistica
Directia preponderent descriptivista, criticata de Scoala din Amsterdam, este radical utilizata de catre francezii Oswald Ducrot si Jean-Claude Anscombre, chiar multiplicata de numerosi adepti în spatiul francofon. Asadar, argumentarea poate fi analizata si ...
Argumente privind condamnarea lui Saddam
Argumente privind condamnarea lui Saddam
Procurorul Jaafar al-Mausawi, cel care conduce echipa acuzarii, a declarat ca a ales, in deschidere, acest dosar pentru ca este cel mai usor de probat. Si, apoi, el mai are un avantaj: nu ii implica pe americani, totodata sperandu-se sa fie condamnat la moarte doar datorita acestui proces fara a mai fii nevoie sa se dezbata si celelalte capete de acuzare ,de unde americani puteau sa iasa cu “fata sifonata”,acestia si-au luat si unele masuri de precautie facand in asa fel incat procesul sa nu fie difuzat live ci cu aproximativ 20 minute intarziere astfel incat sa poata musamaliza unele informatii “daunatoare”.
Argumente privind condamnarea lui Saddam
Argumente inductive
Argumente inductive - Spre deosebire de argumentele deductive , in argumentele inductive concluzia spune mai mult decat premisele din care a fost obtinuta . Argumente inductive
Techniques argumentatives et mots du discors
À l’égard de ceux-ci, des magazines ou des chroniques spécialisées se livrent à des examens critiques qui font apparaître qualités ou faiblesses et incitent à les adopter ou les rejeter. Et même la description d'événements, voire la présentation d'images sont parfois des arguments implicites en faveur de thèses, que l'habileté de leurs défenseurs conduit ici à ne pas démasquer davantage.
Sifonarea materialelor textile
Metode si indici de testare ai sifonabilitatii - prin indoirea epruvetei
Sifonabilitatea se defineste prin indici specifici determinati in limitele unei solicitari de compresie la parametri standardizati:indici pentru determinarea sifonabilitatii: coeficientul de sifonare, S: defineste rezistenta materialului testat la solicitare si exprima, sub forma procentuala, deformatia permanenta dupa compresia exercitata in conditii standard asupra produsului testat; parametrii de compresie se stabilesc in functie de masa unitatii de suprafata (efectul de alunecare reciproca a formatiunilor structurale - fig. IX.6.74);indici pentru determinarea capacitatii de revenire din sifonare:
Medie note: 8.13 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!



