Balada miorita apartine genului epic liric si dramatic
Balada Miorita apartine genului epic
Un alt element epic prezent in balada este existenta personajelor, unele dintre ele reale - cei trei ciobani, mama baciului moldovean -, altele, cu puteri fabuloase, atribuite de autorul anonim prin personificare sau/si hiperbola - oita nazdravana, celelalte oi.Acestea au rol determinant fie in gradarea actiunii, fie in reliefarea sensurilor profunde ale baladei, prin atitudinea pe care ele o adopta si o exprima.
Celelalte elemente - lirice si dramatice - se brodeaza pe firul epic, pe canavaua faptelor, evidentiind astfel atat tensionarea actiunii, cat si profunzimea sentimentelor personajelor aflate in situatii-limita, cand isi exprima o anumita atitudine, se zbuciuma sau se confeseaza.Avand in vedere acest raport dintre epic, liric si dramatic, se poate conchide ca MIORITA este o balada, care devine insa un adevarat poem filosofic, punand in discutie raportul omului cu lumea care-l inconjoara, conceptia si atitudinea omului fata de moarte.
Miorita - personajul principal
Trasaturile fizice ale tanarului sugereaza totodata trasaturile lui morale,atat in ceea ce priveste sensibilitatea,cat si in ceea ce priveste priceperea si pasiunea sa pentru meserie.
Portretul sau moral este conturat din felul in care actioneaza si vorbeste,din dialogul legat intre el si mioara nazdravana,adica din caracterizarea indirecta.
Acesta este bland,iubitor,prietenos si sensibil,deoarece daca ar muri,ar vrea sa ramana alaturi de cei dragi, “sa fiu tot cu voi”, “sa-mi aud canii” sis a fie ingropat “in strunga de oi”.
Ciobanasul se dovedeste a fi un om cu suflet bun si cu cele mai bune si frumoase ganduri si sentimente.In loc sa incerce sa scape de cei doi posibili ucigasi,el se resemneaza cu gandul ca moartea lui este un lucru posibil si incearca sa le ascunda tutror moartea sa tomai pentru a-i scapa pe cei la care tine de durere si de suferinta.
De asemenea,ciobanasul isi doreste la capatai trei fluiere,instrumente muzicla specific pastorale,parand ...
Balada Miorita - demonstratie
Din acest dialog reiese afecţiunea dintre cioban şi mioară, reciprocitatea sentimentelor, exprimate cu ajutorul dativului etic „vor să mi-l omoare”, a diminutivelor „mioriţă”, „drăguţă” şi a vocativului „stăpâne, stăpâne”. Momentul ales de cei doi ciobani pentru a-l ucide pe baciul moldovean este „apusul soarelui”. Deşi moartea este ipotetică, ciobănaşul îşi exprimă ultimele dorinţe în faţa morţii: împlinirea ritualului înmormântării chiar de posibili săi asasini. Locul îmormântării este în „strunga de oi”, în dosul stânii pentru a rămâne astfel, şi după moarte alături de oile şi de câini săi. Doreşte să i se aşeze la cap fluierele dragi; (însenm tradiţional al meseriei) fluierasul de fag, „fluieraşul de os”, şi „fluieraşul de soc”, care sunt capabile să transmită diferite sări şi sentimente. Dramatismul este astfel prezentat gradat. „Lacrimile de sânge”ale oierului înlocuiesc bocetul tradiţional ...
Balada Miorita - demonstratie
Balada este o opera epica, in versuri, in care se relateaza o legenda, un fapt istoric sau se evoca o puternica personalitate istorica sau legendara. Versurile baladei sunt cantate sau recitate, fiind acompaniate de un instrument muzical.
Balada populara - Miorita
Balada “Mioriţa” se caracterizează printr-o structură extrem de simplă, îmbinând trăsăturile lirice cu cele epice şi dramatice. Ca operă epică, acţiunea se structurează pe momentele subiectului: expoziţiunea se fixează încă din primele rânduri prin intermediul a două metafore, simbolizând locul acţiunii, un peisaj de o frumuseţe deosebită. Sunt prezentate personajele: trei ciobani tineri care provin din regiuni diferite ale ţării.
Miorita
Ciobanii sunt prezentati vag la inceput, fiind incadrati in coordonatele spatio-temporale carora apartin, pentru ca din primele versuri se deduce si timpul desfasurarii actiunii. E toamna, tarziu, cand turmele coboara la iernat, intr-o miscare mereu repetata numita transhumanta. In secventa urmatoare, epicul devine intunecat de gravitatea complotului. Echilibrul se strica. Se creaza un contrast puternic intre atmosfera paradisiaca din primul tablou si dramatismul situatiei, sugerat de complot-intriga. Hotararea de omor este determinata de cauze economice, de invidia determinata de averea mai mare a ciobanului moldovean, care e mai "ortoman". Faptele cu valoare informativa sunt enumerate cu o detasare obiectiva.
Miorita - balada
Capodopera absoluta a literaturii noastre populare, dovada geniului artistic al poporului roman, este rezultatul unui proces de creatie seculara, textul baladei armonizand un numar variabil de motive poetice cu existenta independenta in folclor."Miorita" sintetizeaza o experienta de viata milenara, pentru a o ridica, prin transfigurare artistica la rang de valoare general-umana. Datarea genezei baladei este de fapt imposibila, pentru ca ea este rezultatul unei contaminari succesive intre temele majore ale folclorului nostru.
Balada Miorita povestire pe momentele subiectului
Partea a treia a baladei cuprinde celelalte motive fiind cea mai ampla , cea mai bogata in semnificatii si caracterizata printr-un lirism profund. Ea contine celelalte momente ale desfasurarii actiunii si punctul culminant iar totul se transforma printr-un monolog liric prin care sunt exprimate dorintele legate de testamentul ciobanului :baciul moldovean o roaga pe miorita sa le transmita celor doi ciobani dorinta lui de a fi inmormantat ‘’ In strunga de oi / In dosul stanii.’’
Balada Miorita
Balada are personaje putine. Unele sunt reale: cei trei ciobani si
maicuta batrâna, altele sunt fabuloase: oita nazdravana.
Balada culta-Pasa Hassan
In volumul "Cantece de vitejie'' publicat in 1904,este publicata si balada Pasa Hassan.Ca in oricare balada culta,Pasa Hassan are o structura proprie in care cele doua personaje impresioneaza prin insusirile lor.In balada se povesteste de o intamplare din trecut, si anume, lupta de la Calugareni,din anul 1595, unde voievodul roman, reuseste sa-i inspaimante pe turci ,si pe unul dintre conducatori,acesta fiind Hassan,pe care-l provoca la o confruntare directa.
Perspectiva narativa intr-o opera epica
Pe langa aceste functii obligatorii, naratorul mai poate opta pentru functia de interpretare.Instantele narative ( vocile narative ) dintr-o opera epica identifica autorul, naratorul si distinctia / suprapunerea lor in naratiune sau releva relatarea prin personaj, pentru ca "Naratorul este fie un personaj in carne si oase, cu biografie si psihologie proprie, cu un punct de vedere clar definit asupra lucrurilor ( persoana I ca narator ); fie o voce neutra, asemanatoare cu aceea impersonala, dar care isi insuseste pana la identificare punctul de vedere al cate unui personaj." ( Nicolae Manolescu, Arca lui Noe )
Miorita- comentariu clasa VII
Referat despre Miorita- comentariu clasa VII
Operele lirice sunt acele cratii literale in care autorul isi exprima in mod direct ,prin intermediul eului liric , ganduri si pareri proprii. Lumea de astazi considera mostenirile din popor "demodate" asa ca trec cu vederea ceea ce omul simplu a cantat in versuri de o neasemuita frumusete dealungul timpului . Baladele populare sunt cantece pe care poetul anonim le-a creat si care constituie o adevarata bogatie pentru folclorul romanesc.
Miorita
„Mioriţa” este o baladă populară şi aparţine genului epic, în care, însă, se îmbină armonios elemente lirice, epice şi dramatice. În structura baladei se disting două mari planuri, unul epic în cadrul căruia autorul anonim narează faptele şi construieşte personajele reale sau fabuloase şi celălalt lirico-dramatic, ce se defineşte prin exprimarea gândurilor, sentimentelor şi prin atitudinea ciobănaşului în faţa morţii, într-un dramatism impresionant.
D-l Goe - demonstatie opera epica
Referat despre D-l Goe - demonstatie opera epica
Opera epica este creatia literara, in versuri sau in proza, in care autorul isi transmite in mod indirect sentimentele, prin intermediul personajelor si al actiunii. Un exemplu de astfel de opera este schita „D-l Goe...”, de Ion Luca Caragiale, publicata in volumul „Momente si schite”, schita fiind o specie a genului epic. Spatiul si timpul de desfasurare al actiunii sunt restranse, actiunea petrecandu-se pe data de zece mai, pe o durata de cateva ore (cat dureaza calatoria cu trenul), locul fiind reprezentat de peronul garii din urbea X si trenul.
Paralelea De-a v-ati ascuns si Miorita
Referat desore Paralelea De-a v-ati ascuns si Miorita
Tudor Arghezi este poetul in opera caruia "jocul si joaca" constituie o dimensiune importanta.Despre el,George Calinescu afirma ca a scris “cele mai frumoase versuri despre puterea creatoare a mainii omului.”Arghezi subliniaza ideea ca viata e o jucarie, un joc, iar noi putem ramane inocenti pentru totdeauna.Volume si cicluri intregi de poezii ale sale stau sub semnul jocului,al Ludicului,prin reducerea lumii inconjuratoare la un univers miniatural,la o articulare de spatii disponibile pentru joaca.Universul creat,numit si "al boabei si al faramei",devine o astfel de lume "de jucarie".
O astfel de valorificare inedita a temei jocului apare si in poezia "De-a v-ati ascuns...", aparuta in primul sau volum de versuri, „Cuvinte potrivite” (1927),in care jocul cu moartea, mai bine zis „de-a moartea”, este, ca si in „Miorita”, un joc al destinului uman, pornit din realitatea neiertatoare a lumii.In ...
Bivolul si cotofana text epic
Referat despre Bivolul si cotofana text epic
Ca in orice opera epica in “bivolul si cotofana” George Toparceanu transmite in mod direct ironia fata de greseala catelului de al consider ape bivol “prost” prin intermediul actiunii’ naratorului si personajelor.
Vom identifica in acest text trasaturi ale genului epic. Mai intai remarcam prezenta naratorului prin utilizare formelor verbale si pronominale de persoana a III-a:”se plimba, s-a oprit”. In acest text observam imbinarea naratiunii cu monologul, elementele specifice genului epic. Prezenta personajelor (bivolul, cotofana, catelul). Este de asemen specifica epicii. Observam ca actiunea se structureaza pe momentele subiectului.
Baltagul - opera epica
Desfasurarea actiunii o prezinta pe romanca in cautarea sotului sau, insotita de fiul lor, Gheorghita. Acestia parcurg acelasi drum pe care a mers si Nechifor Lipan si dau de urma trupului neinsufletit al munteanului, dar si de cei ce l-au ucis. In punctual culminant, Vitoria Lipan reuseste sa dovedeasca vinovatia criminalilor. Din deznodamant aflam ca munteanca este impacata cu idea mortii sotului sau si isi face planuri de viitor.
Tema si viziunea despre lume intr-un text poetic studiat care apartine lui George Bacovia - Rar
Lirica poetului simbolist se bazează pe sugestie şi muzicalitate. El nu exprimă stări şi trăiri comune ci ridică probleme existenţiale precum moartea şi conştientizarea ei, izolarea de social, zbuciumul interior al celui neînţeles. Trăirile sugerate sunt puternic individualizate, fiind desprinse din propria concepţie asupra vieţii şi din experienţele spirituale personale. În acest sens, poeziile lui Bacovia capătă, uneori, forma unei impresionante confesiuni a sentimentelor, o reflectare asupra universului interior ce intră deseori în conflict cu realitatea exterioară.
Eul liric in poeziile - Lacul, Izvorul noptii si Emotie de toamna
Fiindu-i teama de suferinta ce-l va coplesi, eul liric implora, printr-un verb folosit la imperativ („acopera-mi inima cu ceva”), sa-i fie protejata inima de durere, macar cu o iluzie a iubirii, sugerata prin utilizarea metaforele „umbra unui copac”, „sau mai bine cu umbra ta”. Sentimentul de teama resimtit de catre eul poetic, simbolul indragostitului, este accentuat de folosirea sintagmelor „Ma tem ca n-am sa te mai vad” si „ca ai sa te ascunzi intr-un ochi strain”.
Medie note: 7.73 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?