Barbu de la vrancea domnul vucea rezumat

Domnul Vucea

Veni timpul ca Barbu Stefanescu Delavrancea sa se mute la alta scoala.Mai sunt cinci zile dar in aceste cinci zile au aflat toate animaleleca acesta pleaca la alta scoal si ca acolo trebuie sa le zici profesorilor ,,domnule”.
Veni vremea aceea cand autorul trebuie sa mearga la scoala.De si speriat pleca cu fratis-o inspre scoala.

Ajunsi in fata scolii acesta se mira vazand mai multe case imbinate formand scoala,el credea ca are porti mari si ca este mult mai mare deoarece scoli de-astea a vazut si el.

Nivel: Liceu
Dimensiune: 31kb
Downloads: 6674
Materia: Romana

Barbu St. Delavrancea - Viata si opera

Satul Dela Nouă devenise cu timpul un fel de mahala a Bucureştiului unde se stabiliseră , alungaţi de sărăcie şi de diverse conflicte sociale , ţărani din mai multe localităţi ale ţării , cu precădere din părţile Vrancei . Aceştia fuseseră atraşi şi de perspectiva unor câştiguri mai bune prin practicarea cărăuşiei .
Printre familiile de cărăuşi stabilite în Dela Nouă se numără şi cea a lui Ştefan Tudor Albu , ai căror strămoşi se trăgeau de prin părţile Vrancei .

Alte referate despre: barbu stefanescu delavrancea viata si opera, barbu stefanescu delavrancea viata, barbu stefanescu delavrancea viata si activitatea literara

Barbu Stefanescu Delavrancea

Barbu Stefanescu DelavranceaBarbu Stefanescu Delavrancea
1866-1869 Dupa ce ia primele lectii de scris si citit de la dascalul Ion Pestreanu, Barbu Stefanescu urmeaza cursurile primare la Scoala sucursala de baieti nr. 4 (astazi Scoala, "Barbu Stefanescu Delavrancea") primele doua clase si la Scoala domneasca ultimile doua clase.

1869-1877 Barbu Stefanescu este elev la liceele "Gh. Lazar", prima clasa, si "Sf. Sava" celelalte sapte clase.
1877 debutul în literatura al lui Barbu Stefanescu, elev în ultima clasa de liceu.

1878 Barbu Stefanescu se înscrie la Facultatea de Drept din Bucuresti. Tot în acest an debuteaza cu volumul de poezii intitulat Poiana lunga, semnat Barbu. Începe sa tina prelegeri de literatura si filosofie la pensionul particular condus de Elena Miller - Verghy.

1880-1882 Barbu Stefanescu publica în ziarul "România Libera" mai multe foiletoane ...

Alte referate despre: hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea rezumat, hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea, neghinita de barbu stefanescu delavrancea

Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea

Dragostea de ţară presupune un devotament total, neglijarea propriei persoane, jertfa în numele unei idei. Autorul imaginează un Ştefan aflat la sfârşitul domniei, un Ştefan bătrân şi bolnav, dar care-şi domină slăbiciunile, mânat de înălţătoarea dorinţă de a-şi sluji ţara.

Alte referate despre: apus de soare de barbu stefanescu delavrancea rezumat, apus de soare de barbu stefanescu delavrancea, rezumat apus de soare de barbu stefanescu delavrancea

Razboiul si datoria noastra de Barbu Stefanescu Delavrancea

Razboiul si datoria noastra de Barbu Stefanescu Delavrancea:Opera lui Barbu Ştefănescu Delavrancea, “Razboiul şi datoria noastră”, este un discurs oratoric, deoarece se adresează publicului, a fost rostit la “sesiunea extraordinară a Academiei Române” din 1916. Tema acestei opere este necesitatea intrării României în război pentru întregirea ţării prin recuperarea teritoriilor pierdute şi realizarea visului tuturor românilor – unirea: “Istoria povesteşte izbânzile şi suferinţele, gloria şi urgia, pe cari le-a gustat şi le-a îndurat neamul nostru nefericit adeseori şi pururea cu acelaşi instinct şi cu acelaşi gând de unire.”Razboiul si datoria noastra de Barbu Stefanescu Delavrancea

Alte referate despre: razboiul si datoria noastra de barbu stefanescu delavrancea, razboiul si datoria noastra de barbu stefanescu delavrancea idei, opini despre razboiul si datoria noastra de barbu stefanescu

Mihail Sadoveanu, Domnu Trandafir (Caracterizarea)

Naraţiunea Domnu Trandafir, scrisă de Mihail Sadoveanu, a fost prima oară publicată în anul 1905, în revista Albina, apoi urmând să fie publicată din nou în anul 1907 în volumul scriitorului, La noi în Viişoara. Ajuns la maturitate, scriitorul se întoarce pe meleagurile natale şi evocă cu nostalgie întâmplările copilăriei, când se juca cu dracii de vârsta lui, şi îşi aminteşte chipul dascălului său, Mihai Busuioc, aici supranumit Domnu Trandafir. Opera are o scriere autobiografică, scrisă sub formă de scrisoare (epistolă) adresată unui prieten, unde scriitorul povesteşte despre primii ani de viaţă, petrecuţi în târguşorul Paşcani. Dar, mai ales îl aminteşte pe personajul principal al operei, dascălul Mihai Busuioc, căruia îi închină această operă.

Alte referate despre: mihail sadoveanu domnu trandafir, mihail sadoveanu-domnu trandafir, mihail sadoveanu domnu trandafir povestire

Caracterizarea lui Hagi Tudose

In lectura Hagi Tudose naratorul-personaj ne prezinta viata acestuia,punand permanent in evidenta trasatura de baza a acestuia,si anume zgarcenia.De mic hagiul tot strangea si strangea,si cand a crescut a fost luat de un negustor ca ucenic la o pravalie.Dupa moartea negustorului,pravalia ii ramase hagiului si desi si pana atunci strangea si strangea cu disperare bani,din acel punct el o ia razna,banii posedandu-l si devenind viata lui.

Alte referate despre: hagi tudose rezumat, hagi tudose, hagi tudose-rezumat

Joc secund de Ion Barbu

Reflectarea in oglinda magica a apei („grupurile apei"; „numai marea") permite transcenderea fondului biologic al lumii („cirezilor agreste"; „meduzele") si circumscrierea esentelor (,joc secund, mai pur"; „clopotele verzi"). Lumea e joc; oglindindu-se in spirit, se transforma intr-un alt fel de joc, mai aproape de idee. Se remarca rolul cromaticii barbiene, culoarea aducand sugestia unei lumi superioare (azurul pastreaza aceeasi imagine eminesciana a infinitului sacru, verdele este culoarea nemuririi, dar si a intelectului).

Alte referate despre: joc secund de ion barbu, joc secund de ion barbu comentariu, comentariu joc secund de ion barbu

Din ceas, dedus... - Ion Barbu

Din ceas, dedus... - Ion Barbu - In viziunea poetului, intre geometrie si poezie exista canale secrete prin care acesta comunica, astfel incat poezia devine o prelungire a geometriei. Arta teoremei din geometrie transpusa la actul liric constituie chiar hermetismul formal al poetului; de aici decurge dificultatea descifrarii mesajului poetic.

Alte referate despre: din ceas dedus ion barbu comentariu, din ceas dedus ion barbu, din ceas dedus - ion barbu

Ion Barbu - Etapele creatiei poetice

Peisajele , pasteluri exotice si imaginare, inchid in ele elanuri si incorsetari ale fiintei umane, aspiratii patetice si incrancenate refuzuri, ca in aceste solemne strofe din Copacul :Poezia Umanizare scoate in evidenta un conflict dramatic al fiintei umane, care, in aspiratia ei spre absolut, trebuie sa o pteze intre doua principii: intelectual si senzual, intre contemplatia " apolinica" si trairea "dionisiaca". Poezia, spune Barbu , le impaca pe amandoua intr-un proces unic, intr-o sinteza in care Gandirea se transfigureaza luand forme concrete de " sunet,

Alte referate despre: ion barbu etapele creatiei poetice, ion barbu-etapele creatiei poetice, ion barbu etapele creatiei poetice referat

Ion Barbu si etapele creatiei poetice

Aspiratia sa catre lirismul pur presupune o stare initiatica, ce nu poate fi exprimata decat intr-un limbaj incifrat, in care concizia este formula cea mai aleasa a lirismului barbian, concretizata in imagini-sinteza, propozitii eliptice, asocieri de cuvinte deseori socante. Versul lui Ion Barbu nu se supune nici unei reguli de logica intre cuvinte, facand ca limbajul sau sa fie criptic si ermetic.In creatia lirica a lui Ion Barbu, Tudor Vianu desprinde trei etape esentiale, pe care le evidentiaza in lucrarea "Introducere in poezia lui Ion Barbu" (1935):

Alte referate despre: ion barbu si etapele creatiei, etapele creatiei poetice ion barbu, etapele creatiei poetice la ion barbu

Marea domnie a lui Constantin Brancoveanu

,,...deci boierimea şi cu toţii făcură sfat şi aleseră dintre dînşii pe Constantin Brîncoveanu, marele logofăt, de-l ridicara să fie domn, că-l ştiau că este înţelept şi trăgea din odraslă domnească.
Şi îndată-l duseră în sfînta mitropolie cu mare cinste, luîndu-l de mînă părintele Theodosie mitropolitul, pînă l-au băgat în sfîntul altar...
După aceea merseră la curtea domnească, pînă l-au băgat în biserica domnească, de au sărutat sfintele icoane şi au şezut în scaunul domnesc.

Alte referate despre: marea domnie a lui constantin brancoveanu recenzie, domniile ale lui constantin brancoveanu, marea domnie a lui constantin brancoveanu

Oul dogmatic - Ion Barbu

Remarcând sensurile poeziei, într-un studiu, Eugen Simion subliniază că “Oul dogmatic este o laudă încântătoare a începutului, a nevinovatului, a purităţii aurorale, în fine, un imn despre marea arhitectură a creaţiei universale. Pentru a slăvi toate acestea, poetul alege un simbol care apare în toate mitologiile creaţiei, oul, prezentat aici într-o parafrază lirică de o mare graţiozitate, din care nu lipsesc, însă, notele de umor şi jocurile de cuvinte”.
Poezia debutează ca o baladă având un ritm narativizat prin care poetul sugerează cele două ipostaze în care e perceput oul: ca obiect profan (“oul sterp”), fără semnificaţii rituale şi obiect de cult (“viul ou”) revelaţie a unei nuntiri neîntâmplate, realitate cu sensuri ascunse, spiritualizate.

Alte referate despre: oul dogmatic ion barbu, oul dogmatic ion barbu comentariu, oul dogmatic-ion barbu

Domnia lui Vlad Tepes

Reocuparea tronului (1456)
Vladislav al II-lea a incercat sa duca o politica de echilibru intre Imperiul Otoman aflat in ofensiva si regatul Ungariei, a carei aparare o organiza cu secces romanul iancu de Hunedoara. Un moment important in relatiile externe ale Tarii Romanesti il constituiet tratatul de pace pe timpt de trei ani incheiat la 20 noiembrie 1451 intre Ungaria si sultan. In acest tratat se prevedea, printre altle, ca Vladislav trebuia sa plateasca mai departe tribut Imperiului Otoman, in timp ce fata de Iancu de Hunedoara era obligat la “ascultare, supunere si indatorire”.Dupa cucerirea Constantinopolului (20 mai 1453) presiunea otomana asupra tarilor romane avea sa se intareasca. Iancu de Hunedoara a facut o ultima tentativa de a scoate Tara Romaneasca din situatia primejdioasa in care se afla, organizand o expeditie la sud de Carpati, in cursul lunilor octombrie-noiembrie ...

Alte referate despre: domnia lui vlad tepes, domniile lui vlad tepes, viata si domnia lui vlad tepes

Moldova in timpul domniei lui Stefan cel Mare

Politica interna a noului domn s-a deosebit de la bun inceput de cea a predecesorilor sai, prin faptul ca el a chemat la colaborare boierii din anturajul fostului domn, inzestrandu-i cu proprietati funciare si acordandu-le inalte dregatorii. Boierii care urmase pe domnul pribeag Petru Aron in Polonia s-au intors in tara. O alta masura intreprinsa de domn a fost intarirea institutiilor centrale ale statului: Sfatul domnesc, administratia locala, oastea si sistemul de aparare a tarii.

Alte referate despre: moldova in timpul domniei lui stefan cel mare, wikipedia moldova in timpul domniei lui stefan cel mare, republica moldova in timpul domniei lui stefan cel mare

Craciunul - Sfanta sarbatoare a Nasterii Domnului

Desi au trecut de atunci doua mii de ani icoana Nasterii Domnului e pururea vie in sufletetul si viata noastra pentru ca,Iisus Hristos,Fiul lui Dumnezeu intrupat e vesnic viu si vine sa Se salasluiasca in sufletele noastre,pentru ca sa se umple de sfintenia Lui,de curatirea Lui,sa ne lumineze sufletul si inima.Iarasi ne imbracam in hainele de sarbatoare si dupa ce ne-am “’curatit simtirile”’prin taina spovedaniei si a Sfintei Impartasanii,mergem cu totii la Casa Parintelui Ceresc ca sa primim inauntrul nostru pe Fiul lui Dumnezeu,care vine la noi in chip de prunc ceresc nevinovat’sa se nasca si sa creasca,sa ne mantuiasca”.

Alte referate despre: craciunul-sfanta sarbatoare a nasterii domnului, sfanta sarbatoare a nasterii domnului, compunere despre craciun duhovniceste sarbatoarea nasterii domnului

Moldova in perioada domniei lui Stefan cel Mare

Marele domn a înţeles că adevărata putere nu o dă întinderea teritoriului sau abundenţa resurselor, ci munca, principiile morale şi seriozitatea cu care un popor îşi croieşte destinul. Pilda sa, de vitejie, hărnicie şi înţelepciune a impus un model etic.

Alte referate despre: tara moldovei in perioada domniei lui stefan cel mare, moldova si statele vecine in timpul domniei lui stefan cel mare, domnia lui stefan cel mare in moldova
Referate afisate : 17
Medie note: 8.10 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.