Barbu stefanescu de la vrancea -milogul

Razboiul si datoria noastra de Barbu Stefanescu Delavrancea

În diviziunea argumentării se prezintă ideea principală folosită ca argument, unde oratorul povesteşte că toate “izbânzile şi suferinţăle” îndurate de români de-a lungul istoriei au avut un singur scop: unirea naţională, care va putea fi înfâptuită doar intrând în război, după părerea lui Delavrancea.

Argumentarea sau demonstraţia este a patra parte din conţinutul discursului oratoric al lui Barbu Ştefănescu Delavrancea. Autorul crede că Unirea mult dorită se va realiza pentru că “moldovenii, ardelenii şi muntenii … sunt acelaşi neam din aceeaşi tulpină”, dar ei sunt “o fiinţă pe care Carpaţii nu o despart, ci o întregesc.”

În acest sens publicul este convins şi de faptul că românii au o limbă comună, “aşa ca moţul din Ardeal să înţeleagă pe munteanul de la Dunăre şi pe plăieşul din Moldova”, dar au şi “acelaşi dor, aceleaşi dureri, aceleaşi aspiraţiuni, aceeaşi doină”, “dureri şi bucurii” comune; ...

Nivel: Liceu
Dimensiune: 8kb
Downloads: 1770
Materia: Romana

B.St.Delavrancea - Apus de soare

Printr-un şir de enumeraţii metorice domnitorul proslăveşte ostaşii săi, evocă străbunii carfe au luptat pentru Moldova.”Ţineţi minte cuvintele lui Ştefan care v-a fost baci pînă la adînci bătrîneţe... că Moldova n-a fost amea şi nu e avoastră ci a urmaşilor voştri,în veacul vecilor...”.

Alte referate despre: barbu stefanescu delavrancea apus de soare rezumat, barbu stefanescu delavrancea apus de soare, bs delavrancea apus de soare rezumat

Barbu St. Delavrancea - Viata si opera

Tot în mahalaua Dela Noua îsi duceau viata si bunicii scriitorului
,Tudor si Musa Albu . Portretele realizate de Delavrancea celor doi
bunici sunt o marturie dintre cele mai luminoase a dragostei
scriitorului fata de întreaga taranime româna . Chipurile celor doi
bunici l-au urmarit toata viata , oferindu-i subiecte literare tratate
cu o duiosie unica în literatura noastra .

Alte referate despre: barbu stefanescu delavrancea viata si opera, barbu stefanescu delavrancea viata, barbu stefanescu delavrancea viata si activitatea literara

Apus de soare

Delavrancea aduce pe scena un erou coplesitor prin personalitatea lui grandioasa, Stefan cel Mare din Apus de soare.
Ajuns batran, purtandu-si tot mai anevoie piciorul ranit cu multi ani in urma, in luptele de Chilia, Stefan isi da seama ca trupul sau nu mai e al viteazului de la Razboieni si de la Podul Inalt. Dar i-a ramas tanar si cand e sa porneasca la batalie parca uita si de boala si de varsta covarsitoare. Omul a imbatranit, in timp ce domnul si-a pastrat intacta tineretea firii, a indemnurilor nobile, spre binele tarii. De aici, conflictul psihologic al dramei ``Apus de soare``, asa-zisul conflict intern.Drama Apus de soare este construita numai pe baza ciocnirii dintre marele domn si minuscului grup de conspiratori condus de paharnicul Ulea.
Stefan cel Mare, in piesa lui Delavrancea, ne apare ca tipul desavarsit al domnului cu dragoste de tara, drept, intelept ...

Alte referate despre: apus de soare, apus de soare rezumat, caracterizarea lui stefan cel mare din apus de soare

Apus de soare - Caracterizarea lui Stefan cel Mare

Stefan cel Mare face parte din familia musatinilor.Este urmasul lui Alexandru cel Bun.A fost domn al Moldovei intre anii 1457-1504.Stefan cel Mare precum si alti domnitori au fost temele literare ai unor scriitori romani de seama.

Alte referate despre: apus de soare caracterizarea lui stefan cel mare, apus de soare - caracterizarea lui stefan cel mare, apus de soare caracterizarea lui stefan

Caracterizarea lui Hagi Tudose

Dar tot povestitorul ne pune-n evidenta ca catre sfarsitul vietii sale,jupanul incepuse sa traiasca pt bani,acestia dezumanizandu-l"Da,dar jumatate din acei banoi aruncati era munca lui,erau banii lui,erau mangaierea si fericirea lui","il ducea de guler la biserica...dar cutia bisericii,de care ii era spaima","Asa petrecu viata hagiul la batranete.Un sir necurmat de chinuri fericite,nebagand nimic in el,nepunand nimic pe el.Fara foc,fara fiertura,neiubind pe nimeni".

Alte referate despre: hagi tudose rezumat, hagi tudose, hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea rezumat

Barbu Stefanescu Delavrancea

Barbu Stefanescu DelavranceaBarbu Stefanescu Delavrancea
1866-1869 Dupa ce ia primele lectii de scris si citit de la dascalul Ion Pestreanu, Barbu Stefanescu urmeaza cursurile primare la Scoala sucursala de baieti nr. 4 (astazi Scoala, "Barbu Stefanescu Delavrancea") primele doua clase si la Scoala domneasca ultimile doua clase.

1869-1877 Barbu Stefanescu este elev la liceele "Gh. Lazar", prima clasa, si "Sf. Sava" celelalte sapte clase.
1877 debutul în literatura al lui Barbu Stefanescu, elev în ultima clasa de liceu.

1878 Barbu Stefanescu se înscrie la Facultatea de Drept din Bucuresti. Tot în acest an debuteaza cu volumul de poezii intitulat Poiana lunga, semnat Barbu. Începe sa tina prelegeri de literatura si filosofie la pensionul particular condus de Elena Miller - Verghy.

1880-1882 Barbu Stefanescu publica în ziarul "România Libera" mai multe foiletoane ...

Alte referate despre: hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea, neghinita de barbu stefanescu delavrancea, rezumat hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea

Hagi Tudose de Barbu Stefanescu Delavrancea

In nuvela Hagi Tudose de Barbu Stefanescu Delavrancea se povesteşte despre biserica ,, Sfînta Troiţă” pomenita ca o biserica din vechime. Bătrînii troieţeni în dialogul lor ridică biserica în ,, slava cerurilor”.Dacă cineva nu este din împrejurimi, bătrînii cum îl zăresc că este străin şi nu ştie nimic despre lăcaşul lor sfînt caută prilejul de vorbă. Dacă te împinge păcatul să spui ceva de sfinţii ,,uscaţi şi drepţi” bătrînii pe loc îţi suflă cuvăntul din vîrful limbii şi îţi povestesc că mai sînt zugravi, dar ca la ei nu întîlneşti nicăieri.

Alte referate despre: referat hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea, nuvela hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea, caracterizarea lui hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea

Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea

Geniul oratoric al lui Delavrancea se recunoaşte în cadenţa şi strălucirea replicilor, culminând cu faimosul monolog al lui Ştefan din actul III, scena VIII. De aici se desprinde portretul moral al protagonistului, ce era hotărât, pentru că şi-a dus până la capăt planul de a-l încorona pe fiul său.

Alte referate despre: apus de soare de barbu stefanescu delavrancea rezumat, apus de soare de barbu stefanescu delavrancea, rezumat apus de soare de barbu stefanescu delavrancea

Dupa melci de Ion Barbu

Trecerea de la real la ireal se realizeaza prin intermediul unui totem, melcul, o fiinta cu o simbolistica profunda, aceea a Increatului ascuns in spirala cochiliei, simbol al temporalitatii proiectate spre infinit. Granitele realului se rup, in fata intruziunii legilor transcendente, puse in miscare, prin descantec, de copilul inocent, devenit ucenic vrajitor. Melcul apare ca un pretext de a reconstitui lumea vegetala perfecta, de a o transforma dupa dorinta copilului.

Alte referate despre: dupa melci de ion barbu, dupa melci de ion barbu comentariu, dupa melci de ion barbu rezumat

Joc secund de Ion Barbu

Textul care deschide volumul, preluandu-i si titlul, Joc secund, reprezinta un prim pas in procesul de initiere in tainele creatiei poetice. Titlul, sugestiv, pune in evidenta ideea centrala si crezul poetic: poezia reprezinta o demate¬rializare a lumii prin oglindire, o reprezentare purificata a lumii, creatia devenind „un joc secund, mai pur". Lumea vazuta ca o copie a „lumii perfecte" este salvata prin spatiul poeziei, spatiul jocului secund, atemporal „din ceas dedus", aspatial, teritoriu imaginat al experientelor spirituale pure. Poezia porneste de la viata, dar nu se confunda cu aceasta; ea se inalta pe „inecarea" universului real printr-un joc al oglindirii, devenind un sublimat, o copie geometrizata a lumii.

Alte referate despre: joc secund de ion barbu, joc secund de ion barbu comentariu, comentariu joc secund de ion barbu

Apus de soare - Barbu Stefanescu Delavrancea

Personajul central, cu o psihologie complexa (conducatorul, parintele, batranul fiind ipostazele sale alternative) se contureaza initial prin replicile celorlalte personaje; perspectiva este a unei colectivitati profund atasate domnitorului. Autocaracterizarile sunt numeroase, culminand cu acea prezentare a politicii sale interne si externe, subliniind permanent identitatea vointei tarii cu aceea a domnitorului. Pe alocuri, un umor discret converteste tonul grav.

Alte referate despre: apus de soare barbu stefanescu delavrancea rezumat, apus de soare barbu stefanescu delavrancea, rezumat apus de soare barbu stefanescu delavrancea

Ion Barbu si etapele creatiei poetice

Etapa parnasiana cuprinde creatia publicata intre 1919 - 1920 in revista "Sburatorul" a lui Eugen Lovinescu, din care fac parte poezii ca: "Lava", "Munfii", "Copacul", "Banchizele", "Panteism", "Area", "Pytagora", "Raul", "Umanizare" etc. si care exprima puternice trasaturi parnasiene. Curentul literar numit parnasianism (aparut in Franta la mijlocul secolului al XlX-lea) cultiva o poezie impersonala, obiectiva, un joc al formei si al imaginii, manifestandu-se ca reactie ferma impotriva romantismului, care suprasaturase lumea literara prin exces de sentimentalism si fantezie.

Alte referate despre: ion barbu si etapele creatiei, ion barbu etapele creatiei poetice, etapele creatiei poetice ion barbu

Oul dogmatic - Ion Barbu

Alături de Riga Crypto şi lapona Enigel şi Ritmuri pentru nunţile necesare, Oul dogmatic se înscrie în ciclul iniţiatic al operei barbiene, consacrat misterului nunţii cosmice.
Poemul Oul dogmatic face parte din ciclul Uvedenrode şi e configurat pe un topos central, acela al oului - reprezentare metaforic-simbolică a creaţiei.

Alte referate despre: oul dogmatic ion barbu, oul dogmatic ion barbu comentariu, oul dogmatic-ion barbu

Ion Barbu - Etapele creatiei poetice

Mai toate sunt lungi, datorita in mare masura pasajelor descriptive, consecinta imediata a preocuparii de concret; au un caracter narativ, "baladic" , pentru ca in ele "se zice" o poveste; in sfarsit evoca o lume pitoreasca, de inspiratie autohtona sau balcanica, asemanatoare cu cea din viziunea lui Anton Pann. Exceptionala este acum sugestia picturala. Expresia este proaspata si pregnanta dezvaluind in I. Barbu un poet al cuvantului , nu numai al ideii si viziunii, cum il cunoastem la inceput. Descriptia insa nu exista exclusiv pictural, ci fixeaza o atmosfera adecvata.

Alte referate despre: ion barbu-etapele creatiei poetice, ion barbu etapele creatiei poetice referat, ion barbu etapele creatiei

Ion Barbu - Etapele creatiei poetice

Evitând poezia - confesiune, exprimarea directă a năzuinţelor sufletului său, I. Barbu le transferă unor elemente ale naturii: copacul, banchizele, munţii, pământul ceea ce indică o tendinţă de a folosi simboluri ” obiective”. Peisajele , pasteluri exotice şi imaginare, închid în ele elanuri şi încorsetări ale fiinţei umane, aspiraţii patetice şi încrâncenate refuzuri, ca în aceste solemne strofe din Copacul :
“Hipnotizat de - adânca şi limpedea lumină
A bolţilor destinse deasupra lui, ar vrea
Să sfărâme zenitul şi - ncremenit să bea
Prin mii de crengi crispate, licoarea opalină”
sau din Banchizele:
“Din aspra contopire a gerului polar
Cu verzi şi stătătoare pustietăţi lichide,
Sinteze transparente , de străluciri avide,
Zbucnesc din somnorosul noian originar.”

Poezia Umanizare scoate în evidenţă un conflict dramatic al fiinţei umane, care, în aspiraţia ei spre absolut, trebuie să o ...

Alte referate despre: ion barbu-etapele creatiei, ion barbu etape creatiei, ioan barbu-etapele creatiei poetice

Poezia programatica modernista - Tudor Arghezi si Ion Barbu

3.Tudor Arghezi este considerat creatorul limbajului poetic modern. El se dezvaluie ca o entitate pluristatificata, de creator, calugar, mestesugar, copil. Ca si poetul francez Charles Baudelaire, care a impus estetica uratului in volumul "Les fleurs du mal", Arghezi considera ca orice aspect al realitatii, indiferent ca este grotesc sau sublim, poate constitui material poetic. Ion Barbu este, pe de alta parte, considerat in contextul literaturii romane un poet fara precursori si fara urmasi, intrucat a realizat o sinteza intre poezie si geometrie. Datorita viziunii matematice, limbajul poetic al lui Barbu este ermetic, incifrat.

Alte referate despre: paralela intre tudor arghezi si ion barbu poezi, comparatia dintre poeziile lui tudor arghezi si ion barbu, tudor arghezi si ion barbu

Didina - Eugen Barbu

- Asta-i ucenicul nostru! a rostit Bozoncea, si-a facut loc lautarilor cu care venisera.
- Paraschiv ii zice, a mai adaugat Gheorghe.Tiganca a ras scurt, si cel tanar i-a vazut dintii albi, puternici, de iapa. Cu o mana si-a asezat o suvita de par, si sanii ascutiti s-au ridicat sub matasea capotului.

Alte referate despre: eugen barbu groapa, eugen barbu groapa rezumat, eugen barbu principele

Vrancea

Acest fapt este pus în evidenţă atât de documentul din 1407, dat de Alexandru cel Bun în vederea reglementării exportului şi importului, cât şi de cel din 1460, dat de Ştefan cel Mare, prin care Bacăul este amintit ca centru de vamă.

Alte referate despre: bunica dupa barbu stefanescu de la vrancea, vulcanul din vrancea, barbu stefanescu de la vrancea
Referate afisate : 19
Medie note: 8.40 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.