Barbu stefanescu de la vrancea domnul vucea rezumat
Domnul Vucea
Veni timpul ca Barbu Stefanescu Delavrancea sa se mute la alta scoala.Mai sunt cinci zile dar in aceste cinci zile au aflat toate animaleleca acesta pleaca la alta scoal si ca acolo trebuie sa le zici profesorilor ,,domnule”.
Veni vremea aceea cand autorul trebuie sa mearga la scoala.De si speriat pleca cu fratis-o inspre scoala.
Ajunsi in fata scolii acesta se mira vazand mai multe case imbinate formand scoala,el credea ca are porti mari si ca este mult mai mare deoarece scoli de-astea a vazut si el.
Barbu St. Delavrancea - Viata si opera
Tot în mahalaua Dela Noua îsi duceau viata si bunicii scriitorului
,Tudor si Musa Albu . Portretele realizate de Delavrancea celor doi
bunici sunt o marturie dintre cele mai luminoase a dragostei
scriitorului fata de întreaga taranime româna . Chipurile celor doi
bunici l-au urmarit toata viata , oferindu-i subiecte literare tratate
cu o duiosie unica în literatura noastra .
Barbu Stefanescu Delavrancea
Barbu Stefanescu Delavrancea - 1858, 11 aprilie S-a nascut Barbu Stefanescu Delavrancea din parintii Stefan Tudor (Tudorica) Albu si "mama Iana", în satul Delea Noua, din apropierea capitalei, devenit cu timpul o mahala a Bucurestiului.
Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea
El însuşi un politician carismatic, Delavrancea proiectează în Ştefan cel Mare imaginea ideală a unei personalităţi electrizante, definite prin patriotism, înţeles într-un mod aproape religios.
Razboiul si datoria noastra de Barbu Stefanescu Delavrancea
În acest sens publicul este convins şi de faptul că românii au o limbă comună, “aşa ca moţul din Ardeal să înţeleagă pe munteanul de la Dunăre şi pe plăieşul din Moldova”, dar au şi “acelaşi dor, aceleaşi dureri, aceleaşi aspiraţiuni, aceeaşi doină”, “dureri şi bucurii” comune; până şi duşmanii, adică “tâlharii care îi pradă şi îi ucid” sunt aceeaşi pentru toată ţara.
Mihail Sadoveanu, Domnu Trandafir (Caracterizarea)
Naraţiunea Domnu Trandafir, scrisă de Mihail Sadoveanu, a fost prima oară publicată în anul 1905, în revista Albina, apoi urmând să fie publicată din nou în anul 1907 în volumul scriitorului, La noi în Viişoara. Ajuns la maturitate, scriitorul se întoarce pe meleagurile natale şi evocă cu nostalgie întâmplările copilăriei, când se juca cu dracii de vârsta lui, şi îşi aminteşte chipul dascălului său, Mihai Busuioc, aici supranumit Domnu Trandafir. Opera are o scriere autobiografică, scrisă sub formă de scrisoare (epistolă) adresată unui prieten, unde scriitorul povesteşte despre primii ani de viaţă, petrecuţi în târguşorul Paşcani. Dar, mai ales îl aminteşte pe personajul principal al operei, dascălul Mihai Busuioc, căruia îi închină această operă.
Caracterizarea lui Hagi Tudose
Dar tot povestitorul ne pune-n evidenta ca catre sfarsitul vietii sale,jupanul incepuse sa traiasca pt bani,acestia dezumanizandu-l"Da,dar jumatate din acei banoi aruncati era munca lui,erau banii lui,erau mangaierea si fericirea lui","il ducea de guler la biserica...dar cutia bisericii,de care ii era spaima","Asa petrecu viata hagiul la batranete.Un sir necurmat de chinuri fericite,nebagand nimic in el,nepunand nimic pe el.Fara foc,fara fiertura,neiubind pe nimeni".
Joc secund de Ion Barbu
Eul poetic apare in ipostaza unui homo ludens, parte a jocului creator, el fiind cel care delimiteaza rasaritul unei noi metode de creatie ce se deschide spre o lume a spiritului („nadir latent"). Punct simetric al zenitului, nadirul ascuns vederii, dar accesibil prin gandire si calcul matematic, este locul in care se situeaza constiinta poetica pentru a ridica imaginea sintetizata a lumii si a capta muzica ei secreta, risipita, fragmentara.
Dupa melci de Ion Barbu
Lumea creata de un demiurg fals, fara puterea de a o stapani, este diforma, un bestiar al formelor izvorate dintr-o imaginatie terifianta, amplificand spaimele existentiale ale copilului neexperimentat. Sunetele sunt, la randul lor, aspre, impresionand neplacut timpanele, intr-un tremur al fiintei care scapa in cele din urma cu fuga: "- Plans prelung cum scoate fiara./ Plans dogit,/ Cand un sarpe-i musca gheara,/ Muget aspru si largit/ De vuia din funduri seara.../ Mi-a fost frica si-am fugit!"
Oul dogmatic - Ion Barbu
“E dat acestui trist norod/ Şi oul sterp ca de mâncare,/ Dar viul ou, la vârf cu plod,/ Făcut e să-l privim la soare !”. Există o serie simetrică simbolică sterp/viu, plod/soare care pornesc chiar din antinomiile din alcătuirea condiţiei umane ( viată/moarte, înalt/adânc).
“Oul viu”, “oul cu plod” este echivalent al Duhului Sfânt înainte de împlinire, de manifestare în lumea creată.
Făcând trecerea între viată şi moarte, oul poartă în sine germenele vieţii, dar nu-l actualizează e latenţă pură, veşnic început şi în acelaşi timp “cavou” moarte simbolică, nenuntire. Structura sa e desăvârsită, o structură circulară suficientă sieşi iar destinul şau e unul complet închis.
Timbru de Ion Barbu
În poezia Timbru , privirea poetului e fixatã pe suprafaþa lumii, nu dincolo de ea fascinat într-atât de lucruri (de piatrã, de humã, de unda mãrii ) , încât le atribuie o viaþã sufleteascã. Cum ele sunt mute, poezia este aceea care ar trebui sã le exprime, ceea ce presupune, pentru poet, o comunicare simpateticã cu ele, identificarea (atitudinea e diametral opusã aceleia din Joc secund).
Poezia postulatã acum nu mai e concentrare de esenþe ci "un cântec încãpãtor", capabil sã cuprindã diversitatea infinitã a lucrurilor, un imn de laudã a creaþiei cosmice asemãnãtor aceluia pe care conform tradiþiei biblice, l-ar fi intonat în paradis îngerii, când Dumnezeu a creat-o pe Eva din coasta lui Adam.
Din ceas, dedus... - Ion Barbu
Strofa a doua se deschide cu o exclamatie retorica, nu cu valoare emfatica sau afectiva, ci avand valoarea unei constatari definitive: “Nadir latent!”. Primul termen metaforic defineste spatiul real, celalalt universul artistic. Nadirul este o reflectare a zenitului, este opus acestuia (cel mai inalt punct de pe bolta cereasca, deasupra locului de observatie).
Domnia lui Stefan cel Mare
Domnia lui Stefan cel Mare, de aproape o jumatate de veac, este cel mai frumos timp din istoria Moldovei. Niciodata tara n-a fost mai intinsa, mai bogata si mai respectata; niciodata faima domnului ei n-a strabatut atat de departe, provocand admiratia prietenilor si a dusmanilor; niciodata nu s-au ridicat atatea lacasuri civile si bisericesti. Evident, nu a fost numai lumina in cei patruzeci si sapte de ani de domnie. Pana sa-si asigure tronul ravnit de atatia, Stefan a trebuit sa faca si compromisuri.
Moldova in timpul domniei lui Stefan cel Mare
Cand relatiile cu aceste tari aduceau la razboaie, Stefan a stiut sa utilizeze pe deplin metode specifice de lupta (pusteirea teritoriului in calea dusmanului, hartuirea in continuu pe masura inaintarii lui in interiorul tarii, folosirea cu iscusinta a avantajului reliefului etc.), care minimalizau superioritatea numerica a inamicului. Disproportia sau asimetria dintre fortele moldovene si dusmane nu numai ca nu asigura victoria invadatorilor, ci dimpotriva, darorita iscusintei domnitorului se termina aproape intotdeauna cu infrangerea lor.
Craciunul - Sfanta sarbatoare a Nasterii Domnului
Craciunul - Sfanta sarbatoare a Nasterii Domnului pretutindeni in lume,popoarele crestine,intre care si poporul roman,celebreaza de secole la rand Nasterea Domnului,a Craciunului,la 25 Decembrie,sarbatoare marcata de manifestari religioase,de colinde,obiceiuri si traditii specifice fiecarui popor.Craciunul - Sfanta sarbatoare a Nasterii Domnului
Domnul Alexandru Ioan Cuza
Alexandru Ioan Cuza provenea dintr-o veche familie moldoveana din partile Falciului, tinutul de dealuri si de vii si faneti care se intindea spre sud-est de tinutul IASILOR.Tatal lui Alexandru Cuza, Ioan a ocupat diferite dregatorii:spatar, ispravnic, de Covurlui si de Falciu in afara de mosia de bastina, Barboşii din tinutul Falciului, mai avea mosia Bujorul , o parte din mosia de Deleni si o casa in Galati.Domnul Alexandru Ioan Cuza
Oastea Domnului
Domnul a adus la biruinta Lucrarea Lui, Oastea Lui.Cei care de la inceput ar fi trebuit sa-i dea sprijin si ajutor s-au interesat de ea numai atunci cand deja era o Infaptuire puternica, care putea aduce glorie si marire personala.Fireste, prin afirmatia ca inspiratia si creatia Oastei au veit de la Domnul - nu neg legaturile ierarhice ale preotiei. Vreau insa sa spun ca in felul cum s-ainfiripat Oastea Domnului, n-am avut o incredintare si indrumare speciala de la superierii bisericesti.
Medie note: 8.66 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?