Biodiversitatea ecosistemului subteran
Biodiversitatea ecosistemului
Ce reprezinta biodiversitatea?
In totalitatea lor, organismele de pe Terra nu sint repartizate uniorm, dar nici la intimplare. Ele populeaza doar acele spatii terestre sau acvatice care sint favorabile vietii. De aceea in aceste medii ele se concentreaza in numar mai mare, formind anumite comunitati naturale.
Ecosistemul
1. substante de natura anorganica (elemente chimice sau substante minerale);
2. producatori primari (toate plantele si unele microorganisme fotosintetizatoare);
3. animalele consumatoare (consumatori primari si secundari de diferite ordine);
4. detritusul vegetal si animal (materie organica nevie);
5. microorganisme reducatoare sau descompunatoare (organisme ce reduc materia organica la componentii minerali).
Relatii trofice in ecosisteme
Producatorii,datorita fotosintezei ,produc substante organice din substante anorganice.Aceasta productie de substanta organica constituie elementul de baza in nutritia majoritatii organismelor;de aceea,plantele verzi se numesc producatori. Producatorii sunt consumati direct sau ajung indirect in hrana animalelor(in hrana omului ajung direct prin consumul de cereale,fructe,legume si indirect,prin consumul de lapte,carne etc. care provin de la animale ce s-au hranit cu producatorii).
Consumatorii sunt animalele heterotrofe;acestia consuma substante organice produse de plante verzi pe care le transforma in substante proprii. Consumatorii influenteaza producatorii in mod diferit.De exemplu,unii consumatori pot simula raspandirea anumitor plante,care sunt greu consummate(urzica,cactusii etc.) sau pot limita raspandirea altora,mergand uneori pana la distrugerea lor; de exemplu,in unele regiuni din Grecia si Africa ,caprele sunt ,,responsabile” de distrugerea padurilor,respectiv extinderea ...
Biodiversitatea ecosistemului
Desigur ca padurile de pe vremuri au disparut demult, fiind inlocuite cu altele noi, de multe ori - plantate de om. Distrugerea padurrilor se datora taierilor in scopul obtinerii terenurilor fertile pentru agricultura, folosirii lemnului pentru foc sau ca material de constructie, iar uneori si pentru a alunga fiarele de care omul avea frica.
Clima si fertilitatea solului sint factorii principali care determina in padurea de foioase ce plante si unde sa creasca.In Europa, de exemplu, cel mai frecvent creste stejarul si fagul, alaturi de ei cresc alte esente de arbori si arbusti. Padurea adaposteste o gama larga de plante si animale, care constituie biodiversitatea ei.
Evaluarea modificarilor de biodiversitate
Omul a folosit mult timp aceasta diversitate biologica obtinand un surplus alimentatie facilitand aparitia civilizatiei moderne. Facand selectia animalelor si plantelor omul din neolitic pana azi, a imprimat particularitatile dorite si a creat plante de o mare productivitate, de pilda: graul, orzul, porumbul hibrid care asigura hrana oamenilor. Cele cateva specii cultivate pe imense suprafete, cat si marea varietate genetica, conditie sine qua non necesara mentinerii supletei si variabilitatii acestor toxine in agricultura.
Ecosistemul
Biocenoza este alcatuita din totalitatea populatiilor din specii diferite de plante si animale dintr-un biotop. Substratul biotopului poate fi de trei feluri, dupa natura sa: solid (solul), lichid (apa) si gazos (atmosfera) ; deci si biotopurile sunt de trei feluri: terestru (de exemplu parcul, avand ca substrat solul), acvatic (de exemplu balta, avand ca substrat masa apei si substratul solid de pe fundul apei) si biotopul aerian, avand ca substrat atmosfera.
Biocenozele terestre si cele acvatice au o structura verticala si una orizontala. Intre biotop si biocenoza exista o stransa legatura si influente reciproce; ele nu pot exista decat impreuna. Biotopul si biocenoza formeaza impreuna ecosistemul.
In tara noastra, ecosistemele prezinta sase aspecte sezoniere: ...
Ecosisteme terestre
Prevenirea colmatarii albiilor si bazinelor lacustre Padurea participa activ si la conservarea formelor de relief prin diminuarea eroziunii de suprafata si de adâncime, evitarea alunecarilor de teren, fixarea solurilor nisipoase si asanarea terenurilor cu umiditate în exces. Defrisare eroziune, procese torentiale, alunecari de teren.Absenta padurii releva importanta acestui efect moderator asupra agentilor fizici de modelare actuala a reliefului.
Ecosisteme acvatice
Printre plantele insotitoare se numara papura, pipirigul, rogozul, sageata apei, stanjeneii, macrisul-de-apa etc. Prezenta lor depinde de durata si intensitatea inundatiilor de primavara, fiind invers proportionala cu acestea. Consumatorii micro- si macroscopici sunt mai mult sau mai putin, comuni cu cei din ecosistemele acvatice descrise anterior.
Echilibrul dinamic in ecosistem
Echilibrul dinamic in ecosistem:Stabilitatea si armonia interioară a biocenozei presupune un echi¬libru între diversele sale componente şi procese. După o părere larg răspîndită, stabilitatea ecosistemului este întemeiată pe echilibrarea forţelor antagoniste, pe armonizarea contradicţiilor interioare. Se ştie că forţele antagoniste din ecosistem se ţin reciproc în şah, de exemplu, omizile de lepidoptere miniere şi himenopterele parazitoide, şoarecii şi bufniţele, bacteriile şi protozoarele din sol.Echilibrul dinamic in ecosistem
Conservarea si protectia biodiversitatii in mediul marin
Fata de uscat, marile si oceanele au doua trasaturi importante: continuitatea si uniformitatea relativa a conditiilor de mediu, mai ales in privinta temperaturii. Prima trasatura a fost cea care a dat nastere sintagmei “Ocean planetar”, iar cea de-a doua isi gaseste justificarea in faptul ca, in mediul oceanic, temperatura nu depaseste 30°C. Cu toate acestea, apele marine n-au aceleasi proprietati fizice sau chimice in diferite parti ale globului pamantesc. Cu alte cuvinte, continuitatea si uniformitatea sunt mai mult aparente decat reale, deoarece organismele marine cunosc anumite frontiere, care le delimiteaza arealele de raspandire.
Economia subterana
Realitatea s-a dovedit mult mai complexă, mai dură, demonstrând că introducerea mecanismului pieţei este posibil numai paralel cu construcţia unui context socio-economic favorabil.
Estimarea dimensiunilor economiei subterane
b) O alta directie o reprezinta emiterea unor cifre a caror fundamentare este exclusiv un rationament logic, o buna cunoastere a activitatii economice (atat formale, cat si informale), acest gen de analiza oferind, deseori, cifre pertinente, cel putin in situatia in care autorul este un bun cunoscator al realitatii din tara sa, si nu numai, avand o buna pregatire de specialitate si intuitia necesara unui astfel de demers.
Economia subterana in Romania
La fel, posesorii de bani generati de bacsisuri, diverse onorarii necuvenite etc. cautau in multe cazuri metode de "spalare" :este cunoscuta tranzactionarea lozurilor castigatoare, in dorinta de a justifica averile acumulate. Cunoscuta Lege 18 , care ii urmarea pe cei cu venituri mari nejustificate este o varianta simplificata si adaptata la conditiile de atunci ale viitoarelor legi de combatere a evaziunii, coruptiei etc. de dupa 1989.Evaziunea si frauda fiscala au capatat, in ultimii 13-14 ani, dimensiuni alarmante atat prin cazurile numeroase, cat mai ales prin sumele mari de bani cu care este prejudiciat bugetul de stat.
Constructia bransamentelor electrice subteran
Bransamentele electrice subterane pot fi considerate ca fiind compuse din doua parti:
- parte de bransament din exteriorul cladirii, formata din legatura de la linia de distributie de joasa tensiune pana la cladirea abonatului, realizata cu cablu subteran;
- parte de bransament interioara montata in cladire cuprinzand echipamentul nisei de bransament si coloanele interioare de la nisa la contorul de decontare.
In cautarea regatului subteran al Agarthei
Nu numai Pamintul este gol. Gardner a adus in sprijinul teoriei sale si o serie de argumente de ordin astronomic, potrivit carora nu numai Pamintul este gol, ci chiar toate planetele sistemului nostru solar. Acestea, spunea el, au interiorul gol si cite un mic soare in centru, lucru atribuit formarii lor initiale, dintr-o nebuloasa. Forta de rotatie a provocat deplasarea elementelor grele spre exterior, care au format o crusta solida la suprafata fiecareia dintre planete, lasind interiorul gol, dar cu focul initial in mijloc, ca un fel de soare central.
Ecosistemul unei paduri de stejar
Lumina soarelui se poate infiltra printre ramurile stejarului pana la
solul padurii, unde ierburile, ferigile si murii ofera substante
nutritive pentru animalele care pasc si care se hranesc cu plante, de
le soareci de camp, chitcani si iepuri pana la caprioare. Bine
camuflati de frunze se gasesc sitarul de padure, o pasare terestra.
Radacinile ramificate pot ascunde vizuina unei vulpi. O vulpe
infometata nu se fereste sa manance viermi si larve -si in jurul unui
stejar acestea exista din abundenta.
Medie note: 8.57 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?