Blaga
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii Lucian Blaga
Aceste idei poetice le exprimase Blaga anterior in volumul "Pietre pentru templul meu" din 1919 ("Cateodata, datoria noastra in fata unui adevarat mister nu e sa-l lamurim, ci sa-l adancim asa da mult, incat sa-l prefacem intr-un miSter si mai mart-") si ulterior in "Cunoasterea luciferica" din 1933, volum ce a fost apoi integral in lucrarea "Trilogia cunoasterii", in esenta, atitudinea filozofului Lucian Blaga este exprimata intr-o alta cugetare:
"Veacuri de-a randul, filozofii au sperat ca vor putea odata patrunde secretele lumii. Astazi filozofii n-o mai cred, si ei se plang neputinta lor. Eu insa ma bucur ca nu stiu si nu pot sa stiu ce sunt eu si lucrurile din jurul meu, caci numai asa pot sa proiectez in misterul lumii un inteles, un rost si valori, care izvorasc din cele mai intime necesitati ale vietii si duhului meu. Omul trebuie sa fie un creator, de aceea renunt cu bucurie la cunoasterea absolutului."
Scoica de Lucian Blaga
Scoica de Lucian Blaga
Poezia “Scoica” continua intr-o oarecare masura acesta perspectiva a cunosterii. Blaga in opera sa propune teme filozofice bazate pe meditatie poetica. In poezia “Soica” reiese cu putere ideea de epuizare a vitalitatii patimase si dorinta de intoarcere la o liniste pierduta. “Cu-n zambet privesc in mine/ si inima mi-o prind in mine”.
Izvorul noptii de Lucian Blaga
Al doilea substantiv, se refera la ochii negri ai iubitei din care pare sa se nasca noaptea, ce acopera intregul pamant. Sub raport stilistic, titlul formeaza metafora ochilor iubitei atat de negri incat sugereaza misterul noptii cosmice, dar si al iubirii absolute. E o metafora ce concentreaza antregul continut de idei al versurilor.
Textul apartine genului liric, deoarece autorul isi exprima sentimentele de iubire an mod direct, prin vocea eului liric, marcat in text prin verbe si pronume la persoana 1 si a 2-a: stau,ti ,imi, la care se adauga adjectivele posesive: tai, ta, mea, care se desprind din invocatia retorica, realizata prin substantivele in cazul vocativ: "frumoaso"si "lumina mea", care redau intensitatea sentimentului prin imagini artistice si figuri de stil, ce contureaza un portret al iubitei, impletit cu frumusetea naturii. Este oglindirea acestei minunatii "vai, munti, sesuri", in portretul iubitei. Este ilustrarea sentimenului comuniuni omului cu natura.
...
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii Lucian Blaga
- "ochi" - simbol al sufletului omenesc ("ochii sunt oglinda sufletului"), al spiritualitatii omenirii in esenta ei;
- "buze" -- cu dubla semnificatie de sarut, iubire, dar si de rostire, cuvant, ca unic mijloc de comunicare;
- "morminte"- moartea ca o componenta structurala a existentei duale si ciclice (viata-moarte), care la Biaga nu este sfarsitul dramatic, ci constituie "marea trecere" intr-o lume superioara, dar si continuitatea omenirii prin aceea ca trecutul s-a savarsit in fiecare om ("Sangele meu se trage inapoi in parinti");
- "lumina altora" - cunoasterea paradisiaca, gandirea logica, ratiunea;
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga
Poetul a inceput prin a scrie o poezie care precede, intr-o parte insemnata a ei, filosofia cuprinsa in sistemul de Trilogii elaborat ulterior. In conceptia blagiana, atat poezia, cat si filosofia utilizeaza mijloace proprii de expresie si apar ca manifestari independente ale aceluiasi mod de a intelege universul de catre personalitatea creatoare a autorului.
Izvorul noptii - Lucian Blaga
Universul liric porneste din momentul semnificativ al anului 1919, an in care avea sa aduca debutul in volum, prin “Poemele luminii”Poemele din volumul “Poemele luminii” sugereaza liniste (Lumina, Linistea), tristete (Melancolie), frica de moarte (Fiorul, Liniste, Gorunul), dragoste (Frumoase maini, Izvorul noptii, Dorul).In “Poemele luminii”, fiecare clipa traita poarta o posibila revelatie.Dragostea, in viziunea lui Lucian Blaga, este calea fundamentala de patrundere in misterele luminii, asa cum declara in “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”
Vara de noiembrie de Lucian Blaga
Vara de noiembrie de Lucian Blaga
Poezia apartine genului liric deoarece eul liric isi exprima ideile si sentimentele in mod direct , imagini artistice si figuri de stil. Tema poeziei este dragostea de viata si aspiratia catre o iubire vesnica ce ar putea prelungi tineretea.
Vara de noiembrie de Lucian Blaga
Izvorul noptii de Lucian Blaga
“…când stau culcat cu capu-n poala tai imi pare ca ochii tãi, adâncii, sunt Izvorul…” expune un sentiment de liniste; poetul se pierde in adâncimea privirii si simte apa rece a izvorului “din care tainic curge noaptea…” trecând ca un fior prin inima sa.
Izvorul Noptii de Lucian Blaga - argumentare
Izvorul Noptii de Lucian Blaga - argumentare, personalitate marcanta a literaturii romane din secolul al douazecilea, a marcat literature romana prin originalitate si profunzime filozofica. Peozia “Izvorul noptii” a fost publicata in volumul de debut al autorului, intitulat “poemele iubirii”.
Lucian Blaga
Lanurile sunt contrapunctate de vii. Străbătând, „pe cal turnat în oţele", satele, „când numai umbră, când numai om", Sfântul Gheorghe „binecuvânta pâinea pe câmpuri, binecuvânta vinul pe dealuri". Toamna, când „se coace pelinul în boabe de struguri", brotăceii se adăpostesc în frunzele de viţă: „Viţele de vie ţin în palme brotăcei". Versurile sunt scrise, uneori, imaginativ, „pe frunze uscate de vie". Elementele primordiale de decor sunt iarba, fânul. „Răsărită din papură", o nimfă îşi „varsă", „ca dintr-o nevăzută amforă rotunda, trupul gol în iarbă". „Un târâit de greier cheamă luna-n fân". „Sufletul satului fâlfâie (...) ca un miros sfios de iarbă tăiată". „Noaptea, îngerii goi, zgribulind se culcă în fân".
Mesterul Manole - Blaga
Mesterul Manole - Blaga
În teatrul lui Blaga, ca şi în teatrul expresionist, personajele nu sunt decât simboluri pentru forţele stihiale ale vieţii. În consecinţă, la baza conflictului dramatic vor sta contradicţiile dintre aceste forţe, care acţionează în spatele personajelor, şi nu motive psihologice sau sociale, determinabile istoriceşte. Drama Meşterul Manole a fost publicată la Sibiu în 1927. Peste doi ani în 1929, la 6 aprilie, piesa vedea şi lumina rampei, în premieră absolută, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti.
Lucian Blaga - Universul dramaturgiei
Lucian Blaga - Universul dramaturgiei - Opera dramatica a lui Lucian Blaga este o prelungire a celei lirice.Ca si aceasta, exprima aspiratii si nelinisti ale poetului, poarta amprenta sensibilitatii lui metafizice.
Lucian Blaga-Scriitor canonic
Imaginea Blagiana se realizează intr-o comparaţie ce asociază elemente abstracte cu elemente concrete ale lumii materiale.
Autorul poemelor Luminii resemantizeaza cuvintele incarcandu-le cu puteri magice si cu o forţa mitica.
Lucian Blaga - gustul eternului
Această “notare albă” a vieţii va înflori ca vers la anii cărunţi, acordînd deocamdată prioritate altor momente, care se cereau purtate pe flaut. Pentru oamenii care caută ăn scrieri viaţa autentică, stilizată la modul artistic, opera lui Blaga constituie o satisfacţie profundă şi trainică.În acelaşi timp, ea pledează pentru sinceritate.
Blaga si crestinismul
Blaga si crestinismul - Pentru noi, “redescoperirea” ortodoxiei a echivalat cu o rodnica adîncire a traditiei nationale (la tendintele catolicismului catre un universalism abstract, ortodoxia a cautat sa raspunda printr-un universalism concretizat în forme nationale, cu un simt acut al firescului si al organicului). Blaga si crestinismul
Blaga
Blaga - Omul, spre deosebire de animal, este cel care creează cultura şi tocmai aceste creaţii de cultură sunt revelări ale misterului în care este situată existenţa umană. Revelarea presupune o iluminare şi o participare la această iluminare.
Medie note: 8.45 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!



