Bunica de barbu stefanescu de la vrancea

Razboiul si datoria noastra de Barbu Stefanescu Delavrancea

Razboiul si datoria noastra de Barbu Stefanescu Delavrancea:Opera lui Barbu Ştefănescu Delavrancea, “Razboiul şi datoria noastră”, este un discurs oratoric, deoarece se adresează publicului, a fost rostit la “sesiunea extraordinară a Academiei Române” din 1916. Tema acestei opere este necesitatea intrării României în război pentru întregirea ţării prin recuperarea teritoriilor pierdute şi realizarea visului tuturor românilor – unirea: “Istoria povesteşte izbânzile şi suferinţele, gloria şi urgia, pe cari le-a gustat şi le-a îndurat neamul nostru nefericit adeseori şi pururea cu acelaşi instinct şi cu acelaşi gând de unire.”Razboiul si datoria noastra de Barbu Stefanescu Delavrancea

Nivel: Liceu
Dimensiune: 8kb
Downloads: 1770
Materia: Romana

B.St.Delavrancea - Apus de soare

Drama are un dublu conflict:unul intern psihologic,conflictul din conştiinţa şi sufletul lui Ştefan,dintre Ştefan ca om şi Ştefan ca domn.Bătrîn şi bolnaf îşi presimte sfîrşitul dar ca domn are o înaltă datorie daţă de ţarăşi el năzueşte să aşeze pe tron un urmaş al său,un urmaş demn capabil să asigure în continuare neatiruarea şi proppăşirea ţării.Conflictul extern îl intensifică pe cel intern,boierii copleşiţi în frunte cu paharnicul Ulea i se opun lui Ştefan urzînd să ridice în scaunul ţării pe un adept al lor.

Alte referate despre: barbu stefanescu delavrancea apus de soare rezumat, barbu stefanescu delavrancea apus de soare, bs delavrancea apus de soare rezumat

Barbu St. Delavrancea - Viata si opera

Sugestiv este portretul bunicului din povestirea Bunicul , care ramâne
peste ani adoima unei icoane dragi la care scriitorul se va închina
mereu ... "Pletele lui albe si crete parca sunt niste ciorchini de
flori albe ; sprâncenele , mustatile , barba ...peste toate au nins
ani multi si grei . Numai ochii bunicului au ramas ca odinioara :
Blânzi si mângâietori . "

Alte referate despre: barbu stefanescu delavrancea viata si opera, barbu stefanescu delavrancea viata, barbu stefanescu delavrancea viata si activitatea literara

Apus de soare

Premiera piesei “APUS DE SOARE” de Barbu Stefanescu Delavrancea a avut loc la 2 februarie 1909.

Alte referate despre: apus de soare, apus de soare rezumat, caracterizarea lui stefan cel mare din apus de soare

Apus de soare - Caracterizarea lui Stefan cel Mare

Personajul Stefan din drama “ Apus de soare”este o realizare aristica remarcabila:”Personaj complex,cu trasaturi bogate si variate,realizat prin procedee diverse,de la detaliul psihologic realist la protectia hiperbolica in mit, specifica romantismului,Stefan reprezinta o creatie unitara si viabila, una din figurile memorabile ale dramaturgiei romanesti. Insusirile sale rezulta din situatiile in care este pus de autor sa vorbeasca ori sa faptuiasca, ori din atitudinea pe care diverse personaje o adopta fat de el.

Barbu Stefanescu Delavrancea, proiecteaza in Stefan “imaginea unei personalitati electrizante, definite indeosebi prin patriotism. Stefan fiind foarte preocupat de tara si-a neglijat propia persoana. Delavrancea s-il imagineaza pe Stefan ca fiind batran, bolnav si aflat la sfarsitul domniei dar slujindu-si patria ca in tinerete. Stefan devine un mit romanesc.

Stefan in toata domnia sa de 47 de ani a avut doar doua batalii ...

Alte referate despre: apus de soare caracterizarea lui stefan cel mare, apus de soare - caracterizarea lui stefan cel mare, apus de soare caracterizarea lui stefan

Caracterizarea lui Hagi Tudose

In lectura Hagi Tudose naratorul-personaj ne prezinta viata acestuia,punand permanent in evidenta trasatura de baza a acestuia,si anume zgarcenia.De mic hagiul tot strangea si strangea,si cand a crescut a fost luat de un negustor ca ucenic la o pravalie.Dupa moartea negustorului,pravalia ii ramase hagiului si desi si pana atunci strangea si strangea cu disperare bani,din acel punct el o ia razna,banii posedandu-l si devenind viata lui.

Alte referate despre: hagi tudose rezumat, hagi tudose, hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea rezumat

Barbu Stefanescu Delavrancea

Barbu Stefanescu DelavranceaBarbu Stefanescu Delavrancea
1866-1869 Dupa ce ia primele lectii de scris si citit de la dascalul Ion Pestreanu, Barbu Stefanescu urmeaza cursurile primare la Scoala sucursala de baieti nr. 4 (astazi Scoala, "Barbu Stefanescu Delavrancea") primele doua clase si la Scoala domneasca ultimile doua clase.

1869-1877 Barbu Stefanescu este elev la liceele "Gh. Lazar", prima clasa, si "Sf. Sava" celelalte sapte clase.
1877 debutul în literatura al lui Barbu Stefanescu, elev în ultima clasa de liceu.

1878 Barbu Stefanescu se înscrie la Facultatea de Drept din Bucuresti. Tot în acest an debuteaza cu volumul de poezii intitulat Poiana lunga, semnat Barbu. Începe sa tina prelegeri de literatura si filosofie la pensionul particular condus de Elena Miller - Verghy.

1880-1882 Barbu Stefanescu publica în ziarul "România Libera" mai multe foiletoane ...

Alte referate despre: hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea, neghinita de barbu stefanescu delavrancea, rezumat hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea

Hagi Tudose de Barbu Stefanescu Delavrancea

Hagi-Tudose s-a pus în poară cu ctitorul acestei biserici.Ctitorul îi tălmăcea zugrăviile în mici amănunte cum în uşa amvonului sînt pictaţi oameni cu părul vîlvoi, îngeri slabi şi lungi şi, mai presus de toţi, bunul Dumnezeu pe nouri cenuşii rotocolat pe un curcubeu. Hagiul plecă capul jos. Ctitorul îi povesti că bogaţii nemilostivi se duc în focul gheenii cu saci în spinare deşelaţi cu aur şi argint. Hagiul îşi puse cozorocul, se întoarse şi merse în drum vorbind că să-i judice ei singuri .

Hagiul în viaţa sa era un om economicos şi chiar avar. De mic copil fusese cuminte: guriţa nu i se auzea, nici paşii, nu rupea pantalonii, pe ce punea mîna, punea bine. Se spune că de cînd era de o şchioapă prcepuse lumea , înţelese că o cîrpă de gunoi este o muncă de om pe care te faci stăpîn dacă o pui de o parte . Cînd vorbea despre bani, îţi ...

Alte referate despre: referat hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea, nuvela hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea, caracterizarea lui hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea

Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea

El a fost recunoscător faţă de eroii morţi în bătăliile de la Orbic, Chilia, Baia, Lipnic, Soci, Teleajen, Racova, Războieni, Cetatea-Albă, Cătlăbugi, Scheia, Cosmin, spunând despre aceştia că „pe oasele lor s-a aşezat tot pământul Moldovei, ca pe umerii unor uriaşi!”

Alte referate despre: apus de soare de barbu stefanescu delavrancea rezumat, apus de soare de barbu stefanescu delavrancea, rezumat apus de soare de barbu stefanescu delavrancea

Joc secund de Ion Barbu

Creatorul isi asuma rolul de insumator al „harfelor resfirate", avand puterea de integrare a experientelor poetice si de sublimare a lor in imnurile „harfelor rasfirate". Poezia generata este cantec misterios si plan secund al absolutului. Aluziile la Orfeu sunt inregistrate de imaginea creatiei poetice - cantecul pe care-1 istoveste, redu-candu-1 la esente. Actul creator consuma fiinta in dificila incercare de recuperare a fabuloasei muzici a sferelor ce ar putea organiza si da sens intregului univers. Lumea umana nu este decat o masca, un desen complicat. Poezia ce-si alatura puterea spiritului accede intr-un univers de linii si forme pure, care geometrizeaza - ordoneaza si esentializeaza - lumea.

Alte referate despre: joc secund de ion barbu, joc secund de ion barbu comentariu, comentariu joc secund de ion barbu

Dupa melci de Ion Barbu

"Dupa melci de Ion Barbu"
Poezia "Dupa melci", publicata in 1921, face parte din ciclul poemelor initiatice, in care procesele de cunoastere tind sa redobandeasca valoarea actelor primordiale, cand incantatiile magice aveau putere creatoare. Printr-o privire de ansamblu, se remarca mai multe secvente tematice in structura poeziei: imaginea unei comunitati arhaice, in care copilul, prin tipologia celui ales, repeta procese de cunoastere fundamentale;
"Dupa melci de Ion Barbu"

Alte referate despre: dupa melci de ion barbu, dupa melci de ion barbu comentariu, dupa melci de ion barbu rezumat

Odaia bunicului de Ion Pillat

Ceasul ce „bate la poarta vremii” este de fapt cel care leaga trecutul de prezent si face acesta legatura una tainica, reinvie trecutul si adnceste clipa prezentului. Soricelul ce „roade trecutul zi cu zi” este de fapt idea invechirii, ideea de perisabil si de efemer, ce sensibilizeaza trairile poetului.

Alte referate despre: odaia bunicului de ion pillat, odaia bunicului de ion pillat comentariu, odaia bunicului de ion pillat-comentariu

Din ceas, dedus... - Ion Barbu

T. Vianu considera ca metafora “creasta” sugereaza “piscul” spre care tinde poezia, in jocul ei spre absolut, iar G. Calinescu considera ca “adancul crestei” este chiar poezia. Metafora “din ceas” poate simboliza temporalul, realul, in care poezia se afla in stare latenta, si poate fi integrata in simbolistica “mitul oglinzii”. Asa cum elementele materiale se pot reflecta intr-o oglinda sau pe suprafata apei, lumea in toalitatea ei, se resfrange, dupa propriile legi in constiinta umana. Dar imaginile poetice nu copieaza exact lumea exterioara, aceasta fiind trasfigurata artistic; arta inseamna transgresarea imediatului si intrarea intr-o suprarealitate ideala.

Alte referate despre: din ceas dedus ion barbu comentariu, din ceas dedus ion barbu, din ceas dedus - ion barbu

Ion Barbu - Riga Crypto si lapona Enigel

Se insista ca menestrelul sa spună cântecul si astfel apar doua ipostaze temporale. Prima este cea de „acum o vara” când cântecul a fost cântat „cu foc”, aceasta metafora sugerează implicarea sentimentala povestirea oferind astfel doar un strat de suprafaţa lipsit de subantalesuri. Cea de a doua ipostaza temporala, prezentul, sugerat de adverbul azi, oferă momentul oportun intelegerii semnificaţiilor cântecului, intelegere înlesnita de lipsa patosului.

Alte referate despre: ion barbu riga crypto si lapona enigel, ion barbu riga crypto si lapona enigel comentariu, ion barbu riga crypto si lapona enigel- figuri de stil

Charlie si fabrica de ciocolata Roald Dahl

In cealalta camera dormeau parintii lui Charlie , alaturi de Charlie pe o saltea, unde vara mai dormeai cum mai dormeai, dar iarna era ingrozitor. Singurul din familie care avea service era domnul Bucket, tatal lui Charlie care lucre la o firma de "Pasta de dinti".

El trebuia sa puna "dopurile" pastelor de dinti. Dar din pacate, ori cat de repede le-ar fi pus nu castiga prea mult, de-abia daca le ajungea de mancare. Lui Charlie ii placea foarte mult ciocolata. Dar nu aveau bani. Familia strangea bani pentru o bucatica mica de ciocolata care sa i-o dea lui Charlie de ziua lui.

Charlie, aceea bucatica mica si-o impartea in asa fel incat sa-I ajunga o luna. Langa el era cea mai faimoasa fabrica de ciocolata, condusa de Willy Wonka. Acesta nu era doar "specialist" in ciocolate, dar avea o putere in asa fel incat daca punea inghetata pe "canicula" cea mai mare nu se topea.Dupa ce manca cina, Charlie se ducea mereu in odaia celor 4 bunici, sa le asculte povestile.

Toti cei patru ...

Alte referate despre: charlie si fabrica de ciocolata-roald dahl, charlie si fabrica de ciocolata de roald dahl, roald dahl charlie si fabrica de ciocolata

Poezia programatica modernista - Tudor Arghezi si Ion Barbu

Produsul finit se inalta din randul poeziilor contemporane, considerate pseudo-arta: "umbla prin mocirle cu stele". Incifrarea specific modernista este relevata de epitetele "cuvinte intortocheate" "fastacite si neroade" - Cuvinte stricate. Fata de limbajul poetic al lui Arghezi, poeziile lui Ion Barbu sunt mai dificil de inteles, fiindca utilizeaza o lirica ermetica cu limbaj abstract, ce e inspirata de poemele lui Stephane Mallarme. In poezia Joc secund, creatia este o imagine in oglinda a materiei, insa fara a fi o copie a acesteia.

Alte referate despre: paralela intre tudor arghezi si ion barbu poezi, comparatia dintre poeziile lui tudor arghezi si ion barbu, tudor arghezi si ion barbu

Riga Crypto si lapona Enigel - Ion Barbu

Intalnirea celor doi eroi este posibila numai in plan oniric.Sf.lui Crypto reprezinta ,victoria spiritului asupra materiei ,viatorie simbolizata chiar prin cele doua elemente –“soarele”si”umbra”—soarele invinge um-bra.Se vorbeste despre asemanarea dintre aceasta poezie si”Luceafarul”, autorul insusi afirmand ca este un luceafar cu rolurile inversate;Crypto ar corespunde fetei de imparat ,iar lapona Luceafarului ,insa exista si o contradictie,caci’in poezia lui Barbu cele doua fiinte cu aspiratii deosebite stau in acelasi plan terestru ,in vreme ce in poema lui Eminescu,Hyperion simbol al geniului face parte din lumea siderala’(Al.Piru.).Crypto poate sa fie mai degraba echivalentul lui Catalin ,indemnand-o pe fata sa renunte la cultul soarelui.Ambele poezii au aceeasi tema ,aceeasi chemare a iubi-rii si aspiratia spre absolut ,incompatibilitatea lumii celor doi eroi.

Alte referate despre: riga crypto si lapona enigel ion barbu, riga crypto si lapona enigel ion barbu comentariu, riga crypto si lapona enigel ion barbu referat

Didina - Eugen Barbu

Ucenicul privi odaile scunde de pamant. Peretii erau acoperiti cu presuri, toate furate de mana Stapanului. Pe patul lat, ibovnica asternuse velinte scumpe si moi. In fiecare colt ardea cate o lampa albastra de portelan, tivita cu nichel pe margini.Lautarii isi scosesera palariile soioase si se asezasera intr-un colt. Bozoncea a destupat sticlele aduse si s-au asezat la masa. Tiganca gatise doi curcani la tava. Oaca ii impartise cu mana lui dibace.

Alte referate despre: eugen barbu groapa, eugen barbu groapa rezumat, eugen barbu principele

Vrancea

În secolul al XVI-lea, dezvoltarea culturii plantelor (viţă de vie, pomi fructiferi, cereale etc.) şi a creşterii animalelor (în special ovine şi porcine) a dus la creştere corespunzătoare a aşezărilor omeneşti. După conţinutul documentelor, aşezările menţionate în secolul al XVI-lea se pot încadra, în ca mai mare parte, în categoria „daniilor” făcute de domnitor slujitorilor săi pentru serviciile aduse domniei (Tîmboieşti, Urecheşti etc.).

Alte referate despre: bunica dupa barbu stefanescu de la vrancea, vulcanul din vrancea, barbu stefanescu de la vrancea
Referate afisate : 19
Medie note: 8.49 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.