Bunica de barbu stefanescu delavrancea schita

Razboiul si datoria noastra de Barbu Stefanescu Delavrancea

Razboiul si datoria noastra de Barbu Stefanescu Delavrancea:Opera lui Barbu Ştefănescu Delavrancea, “Razboiul şi datoria noastră”, este un discurs oratoric, deoarece se adresează publicului, a fost rostit la “sesiunea extraordinară a Academiei Române” din 1916. Tema acestei opere este necesitatea intrării României în război pentru întregirea ţării prin recuperarea teritoriilor pierdute şi realizarea visului tuturor românilor – unirea: “Istoria povesteşte izbânzile şi suferinţele, gloria şi urgia, pe cari le-a gustat şi le-a îndurat neamul nostru nefericit adeseori şi pururea cu acelaşi instinct şi cu acelaşi gând de unire.”Razboiul si datoria noastra de Barbu Stefanescu Delavrancea

Nivel: Liceu
Dimensiune: 8kb
Downloads: 1767
Materia: Romana

B.St.Delavrancea - Apus de soare

În aceste împrejurări grele o rană mai veche de la piciorul domnitorului se agravează şi acesta este nevoit să se opereze.După operaţie i se interzice ridicarea din pat deoarece aceasta îi pereclitează viaţa.Complotiştii se folosesc de mament şi hotărăsc ca în această perioadă să aşeze în tron pe un adept al lor,pe Ştefăniţă.

Alte referate despre: barbu stefanescu delavrancea apus de soare rezumat, barbu stefanescu delavrancea apus de soare, bs delavrancea apus de soare rezumat

Barbu St. Delavrancea - Viata si opera

Ultimul dintre cei noua copii nascuti de mama Iana , sotia lui Stefan
Tudor Albu , a vazut lumina zilei la 11 aprilie 1858 si a primit
numele de Barbu . Patru din fratii mai mari mor de copii ramânând în
viata trei baieti si doua fete : Nicolae , Maria , Constantin, Uta si
Barbu .

Alte referate despre: barbu stefanescu delavrancea viata si opera, barbu stefanescu delavrancea viata, barbu stefanescu delavrancea viata si activitatea literara

Apus de soare

Delavrancea aduce pe scena un erou coplesitor prin personalitatea lui grandioasa, Stefan cel Mare din Apus de soare.
Ajuns batran, purtandu-si tot mai anevoie piciorul ranit cu multi ani in urma, in luptele de Chilia, Stefan isi da seama ca trupul sau nu mai e al viteazului de la Razboieni si de la Podul Inalt. Dar i-a ramas tanar si cand e sa porneasca la batalie parca uita si de boala si de varsta covarsitoare. Omul a imbatranit, in timp ce domnul si-a pastrat intacta tineretea firii, a indemnurilor nobile, spre binele tarii. De aici, conflictul psihologic al dramei ``Apus de soare``, asa-zisul conflict intern.Drama Apus de soare este construita numai pe baza ciocnirii dintre marele domn si minuscului grup de conspiratori condus de paharnicul Ulea.
Stefan cel Mare, in piesa lui Delavrancea, ne apare ca tipul desavarsit al domnului cu dragoste de tara, drept, intelept ...

Alte referate despre: apus de soare, apus de soare rezumat, caracterizarea lui stefan cel mare din apus de soare

Apus de soare - Caracterizarea lui Stefan cel Mare

Drama “Apus de soare” , a lui Barbu Stefanescu Devarncea este o opera in care autorul ne prezinta un moment cand romani sunt preocupati de ideea nationala, de intregirea neamului . In acesta drama personajul principal este Stefan cel Mare.

Alte referate despre: apus de soare caracterizarea lui stefan cel mare, apus de soare - caracterizarea lui stefan cel mare, apus de soare caracterizarea lui stefan

Caracterizarea lui Hagi Tudose

Nu i s-auzea gurita,nii pasii.Nu rupea pantofii.Nu-si hartanea rochita.Pe ce punea mana punea bine".Sau caracterizarea mai este facuta chiar de personaj insusi care insa tine sa puna-n evidenta spiritul sau econom"Si daca mama imi dadea un ban de trei ca sa-mi iau un simit,eu ma uitam in ghiozdan:de aveam felia de pane,sanatate buna,aveam ce manca.Nu te saturi cu pane?Ce-ti trebuie simiti?Si puneam banul bine.Si un ban peste altul fac doi,peste doi,daca pui altul fac 3...". Hagi Tudose era insa si un om muncitor si strangator cum ne arata iar naratorul"Tudose muncea,strangea,nu bea,nu ochea prin mahala;manca pane cu braga".

Alte referate despre: hagi tudose rezumat, hagi tudose, hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea rezumat

Barbu Stefanescu Delavrancea

Barbu Stefanescu DelavranceaBarbu Stefanescu Delavrancea
1866-1869 Dupa ce ia primele lectii de scris si citit de la dascalul Ion Pestreanu, Barbu Stefanescu urmeaza cursurile primare la Scoala sucursala de baieti nr. 4 (astazi Scoala, "Barbu Stefanescu Delavrancea") primele doua clase si la Scoala domneasca ultimile doua clase.

1869-1877 Barbu Stefanescu este elev la liceele "Gh. Lazar", prima clasa, si "Sf. Sava" celelalte sapte clase.
1877 debutul în literatura al lui Barbu Stefanescu, elev în ultima clasa de liceu.

1878 Barbu Stefanescu se înscrie la Facultatea de Drept din Bucuresti. Tot în acest an debuteaza cu volumul de poezii intitulat Poiana lunga, semnat Barbu. Începe sa tina prelegeri de literatura si filosofie la pensionul particular condus de Elena Miller - Verghy.

1880-1882 Barbu Stefanescu publica în ziarul "România Libera" mai multe foiletoane ...

Alte referate despre: hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea, neghinita de barbu stefanescu delavrancea, rezumat hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea

Hagi Tudose de Barbu Stefanescu Delavrancea

In nuvela Hagi Tudose de Barbu Stefanescu Delavrancea se povesteşte despre biserica ,, Sfînta Troiţă” pomenita ca o biserica din vechime. Bătrînii troieţeni în dialogul lor ridică biserica în ,, slava cerurilor”.Dacă cineva nu este din împrejurimi, bătrînii cum îl zăresc că este străin şi nu ştie nimic despre lăcaşul lor sfînt caută prilejul de vorbă. Dacă te împinge păcatul să spui ceva de sfinţii ,,uscaţi şi drepţi” bătrînii pe loc îţi suflă cuvăntul din vîrful limbii şi îţi povestesc că mai sînt zugravi, dar ca la ei nu întîlneşti nicăieri.

Alte referate despre: referat hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea, nuvela hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea, caracterizarea lui hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea

Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea

Geniul oratoric al lui Delavrancea se recunoaşte în cadenţa şi strălucirea replicilor, culminând cu faimosul monolog al lui Ştefan din actul III, scena VIII. De aici se desprinde portretul moral al protagonistului, ce era hotărât, pentru că şi-a dus până la capăt planul de a-l încorona pe fiul său.

Alte referate despre: apus de soare de barbu stefanescu delavrancea rezumat, apus de soare de barbu stefanescu delavrancea, rezumat apus de soare de barbu stefanescu delavrancea

Apus de soare - Barbu Stefanescu Delavrancea

Accentuarea interesului pentru trecutul national, sub influenta ideologiei pasoptiste, conduce si in domeniul dramaturgiei la depasirea unor etape a cautarilor (reprezentate de incercarile lui Gh. Asachi, N. Istrati, M. Soimescu, Al. Deparateanu in prima jumatate a secolului al XIX-lea), ca prima izbanda a genului impunandu-se in 1867 drama lui B.P. Hasde 17317u2013r u, Razvan si Vidra. Pe drumul deschis acum vor pasi in anii urmatori Vasile Alecsandri, cu Despot-Voda (1880), Al. Davila, cu Vlaicu-Voda (1902), B. St. Delavrancea, cu Apus de soare (1909).

Alte referate despre: apus de soare barbu stefanescu delavrancea rezumat, apus de soare barbu stefanescu delavrancea, rezumat apus de soare barbu stefanescu delavrancea

Dupa melci de Ion Barbu

Melcul, prin insasi existenta sa retrasa, reprezinta o ordine naturala care nu trebuie deranjata, ci ocrotita, pentru ca, in caz contrar, se ajunge la tulburarea ordinii generale, a ierarhiei cosmice, consecintele rasfrangandu-se negativ, in caz de esec, asupra initiatului. Copilul joaca aici rolul unui ucenic vrajitor care dezlantuie fortele negative ale adancurilor, fara posibilitatea de a le mai opri.

Alte referate despre: dupa melci de ion barbu, dupa melci de ion barbu comentariu, dupa melci de ion barbu rezumat

Momente si Schite-I.L.Caragiale

Momente si Schite-I.L.Caragiale
Aparute sub acest generic,mai intai in revistele sale “Claponul”, “Moftul roman”,apoi in volumul “Momente,schite,amintiri” aparut in Bucuresti(1908),creatiile lui Caragiale sunt “nu momente,ci monumente”,cum s-a observat prin talentul inimitabil al autorului de-a condensa realitatea,de-a renunta la detaliul inutil si obositor prin economia de limbaj si de mijloace artistice.
Momente si Schite-I.L.Caragiale

Alte referate despre: momente si schite i l caragiale, momente si schite ion luca caragiale, momente si schite-i l caragiale

Argumentare - Schita D-l Goe

Accentul cade asupra semnificaţiei generale, a întâmplării, nu a personajelor. Personajele sunt puţine. Goe este personajul principal, negativ al schiţei ″D-l Goe …″ . În construirea personajului se folosesc diferite modalităţi de portretizare. Caracterizarea directă este făcută în general de persoanele apropiate personajului principal.

Alte referate despre: argumentare schita d-l goe, text argumentativ schita d-l goe, argumentare schita d-l goe incheiere

Schita - prezentare generala

Schita - prezentare generala
- Intamplarea redata este scurta si simpla; caracteristica pentru un individ sau o colectivitate; episodul prezentat trebuie sa rezume o intreaga existenta. Aria tematica: este larga; sunt prezentate situatii (rareori-proteste, luari transante de atitudine).

Alte referate despre: schita, momente si schite, referat despre schita rezumatului repausul dominical

Din ceas, dedus... - Ion Barbu

T. Vianu considera ca metafora “creasta” sugereaza “piscul” spre care tinde poezia, in jocul ei spre absolut, iar G. Calinescu considera ca “adancul crestei” este chiar poezia. Metafora “din ceas” poate simboliza temporalul, realul, in care poezia se afla in stare latenta, si poate fi integrata in simbolistica “mitul oglinzii”. Asa cum elementele materiale se pot reflecta intr-o oglinda sau pe suprafata apei, lumea in toalitatea ei, se resfrange, dupa propriile legi in constiinta umana. Dar imaginile poetice nu copieaza exact lumea exterioara, aceasta fiind trasfigurata artistic; arta inseamna transgresarea imediatului si intrarea intr-o suprarealitate ideala.

Alte referate despre: din ceas dedus ion barbu comentariu, din ceas dedus ion barbu, din ceas dedus - ion barbu

Domnul Vucea

Veni timpul ca Barbu Stefanescu Delavrancea sa se mute la alta scoala.
Mai sunt cinci zile dar in aceste cinci zile au aflat toate animalele ca acesta pleaca la alta scoala si ca acolo trebuie sa le zici profesorilor ,,domnule”.

Alte referate despre: domnul vucea rezumat, domnul vucea, domnul vucea-rezumat

Schita - argumentatia la specie

Schita este o opera epica in proza, de dimensiuni reduse a carei actiune surprinde un singur moment din viata personajelor. Firul epic este linear, implica putine personaje, iar subiectul este concentrate pe un singur episod."D-l Goe" de I.L. Caragiale este o schita, deoarece actiunea se dezvolta in jurul unui singur episode din viata personajelor: o calatorie cu trenul la Bucuresti. Naratiunea incepe cu intriga: Goe, elev de scoala, este "recompensat" cu o excursie in capitala "ca sa nu ramaie repetent si anul acesta". Urmeaza prezentarea personajelor care asteapta trenul pe peronul din Urbea X. Numele orasului nu este important ptr ca astfel de intamplari pot avea loc oriunde. Goe este insotit de mamita, tanti Mita si Mam Mare cu care se contrazice in legatura cu pronuntarea corecta a cuvantului "marinar".

Alte referate despre: limba noastra alexei mateevici argumentatia la specia odei, schita apartenenta la specie, schita argument la specia litereara tren de placere

D-l Goe (apartenenta la specia literara-Schita)

Titlul coincide cu numele personajului principal, caruia autorul ii adauga apelativul reverentios 'Goe', evidentiindu-se contradictia dintre aparenta si esenta prezenta pe parcursul intregii schite.Spre deosebire de alte shite, in care naratorul este personaj, aici naratorul isi anunta de la inceput intentia de a ramane in afara faptelor relatate : 'Putin ne importa daca aceste trei dame...'. Ca orice opera epica, si schita 'D-l Goe...' poate fi structurata pe momentele subiectului.

Intraiga actiunii este constituita de motivul calatoriei anuntat de la inceput : 'Ca sa nu mai ramaie repetent si anul acesta'. Expozitiunea prezinta cele trei 'dame', frumos 'gatite', care, impreuna cu 'tanarul Goe', asteapta trenul pentru Bucuresti, pe peronul din urbea X. Goe imbracat cu 'un frumos costum de marinar', este nerabdator datorita intarzierii trenului. Forma corecta a cuvantului 'marinar' declanseaza o discutie 'filologica', pe care repetentul o incheie cu obraznicie : 'Vezi ca sunteti ...

Alte referate despre: dl goe apartenenta la specia literara schita, apartenenta la specia literara schita domnul goe, apartenenta la specia literara schita goe

Obligatii-schite

DIVIZIUNEA IZVOARELOR OBLIGATIILOR
ACTELE JURIDICE
FAPTELE JURIDICE STRICTO SENSU
ACTELE JURIDICE-implica o manifestare volitiva din partea subiectului de drept ,savarsita cu intentia de a produce efecte juridice-adica de a crea ,modifica,a transmite,sau stinge un raport juridic civil

Alte referate despre: teoria generala a obligatiilor schita, momente si schite de ion luca caragiale, ion luca caragiale momente si schite
Referate afisate : 19
Medie note: 8.42 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.