Canepa

Canepa - Cannabis sativa o importanta planta tehnica

Canepa - Cannabis sativa o importanta planta tehnica si este una dintre cele mai vechi plante cultivate în ţara noastră (peste 2000 de ani), fiind utilizată în principal pentru obţinerea de fibre folosite la confecţionarea de îmbrăcăminte. Tulpinile de cânepă din populaţiile locale şi cânepa sălbatică conţin 10-12% fibre, iar soiurile ameliorate, 26-32%.

Nivel: Facultate
Dimensiune: 10kb
Downloads: 1028
Materia: Agronomie

Canepa

Canepa pentru fibra "Cannabis Sativa" este o planta folosita din vechi timpuri pentru imbracaminte si alte articole gospodaresti. Dovezile arheologice o atesta din anii 7000 - 8000 I. Hr. Pe teritoriul Romaniei, cultura canepii a fost inlesnita de sciti incepand cu secolul VII I. Hr. Herodot mentioneaza indeletnicirea femeilor dace in realizara de imrcaminte si decoratiuni in gospodarie.

Alte referate despre: canepa, canepa referat, referat canepa

Canabis

Uleiul de hasis, un lichid semanator gudronului, distilat din hasis, are in medie 16% THC, procentajul putand creste pana la 43%.

Alte referate despre: canabis, canabisul, cultivarea canabisului

Relatia planta - mediu

În locurile cele mai aride nu cresc plante, dar în alte locuri, plantele s-au adaptat perioadelor lungi de secetă.În regiunile aride, plantele sunt foarte importante. Rădăcinile lor absorb apa de ploaie şi fixează solul, împiedicând spălarea sau spulberarea lui.

Unele plante de deşert au rădăcini lungi, pentru a ajunge la apa din adâncime. Tufele mesquito au rădăcini care cresc până la 30m adâncime pentru a ajunge la apa din subteran. Alte plante profită de scurtele perioade ploioase, făcându-şi depozite de apă în corpul lor în momentele când apa este din belşug în jur. În general, plantele pierd multă apă prin frunze, dar plantele de deşert sunt nevoite să reţină apa. Unele au frunze speciale “acumulatoare de apă”.

Alte referate despre: relatia planta-mediu, relatia planta mediu, imagini relatia planta mediu

Ecotehnica plantatiei pomicole pe rod

Degarnisirea ramurilor se face intr-un ritm lent.Suporta taierile si isi vndeca ranile relativ usor.Majoritatea soiurilor sunt autosterile.Se altoiesc pe numerosi portaltoi(mai ales la mar).

Alte referate despre: infiintarea unei plantatii pomicole, plantatii pomicole, infiintarea plantatiilor pomicole

Originea si dezvoltarea limbii romane

Astfel, din slava avem: (aproximativ 20-22% din fondul principal de cuvinte) cleste, boala, mila, cocos, deal, a iubi, munca, noroc, vorba; din maghiara: chip, fel, gand, oras; din turca: alai, cismea, ciulama, ciubuc; din neogreaca: caramida, a pedepsi, prosop; iar din franceza: bancnota, a defini, geniu, stil etc (germana si latina -scoala ardeleana).

Alte referate despre: originea si dezvoltarea limbii romane, originea si dezvoltarea lb romane, originea si dezvoltarea limbi romane

Originea si dezvoltarea limbii romane

Carti religioase s-au publicat mereu dupa secolul al XVI-lea. Cu toate ca erau si carti de legende si chiar romane populare traduse, iar dupa 1600 se scriu direct in limba romana si cronici despre istoria romanilor, ele nu se tipareau, se copiau de mana si circulau in mai multe copii.
Aspectul cel mai ingrijit, din punct de vedere fonetic, lexical, al structurii gramaticale, al limbii comune; cu ajutorul careia se exprima ideile culturii si ale stiintei, se numeste limba literara.
Limba literara se deosebeste de vorbire/limba populara prin aceea ca nu ingaduie folosirea unor forme sau rostiri locale (pa in loc de pe, da in loc de de, ghine su bini in loc de bine), intrebuintarea unor cuvinte cu raspandire regionala (oghial -plapuma, batar -maces)
sau a unor expresii familiare sau de mahala (a festelit iacana, gagiu, misto).

Alte referate despre: limba romana origini si dezvoltare, originea si dezvoltarea limbii romane latinitatea limbii romane, referat originea si dezvoltarea limbii romane

Originea si dezvoltarea limbii romane

III) 'b' intre doua vocale cade:
caballus >caballu >calu >cal
sebum >sebu >seu
tibi >tie
Morfologia limbii romane mosteneste, in buna masura, realitatea limbii latine populare. Majoritatea partilor de vorbire, flexibile si inflexibile, sunt mostenite din limba latina: substantivul, cucele trei declinari; articolul; adjectivul cu gradele de comparatie; pronumele; numeralul; verbul cu cele patru conjugari.

Alte referate despre: originea si dezvoltarea limbii romane referat, originea si dezvoltarea limbii romine, originile si dezvoltarea limbii romane

Istoria limbii romane

Istoria cuvintelor si a formelor se numeste etimologie iar metoda cu ajutorul careia lucram se numeste metoda istorico-comparativa.

Alte referate despre: referate istorie, referat istorie, formarea constiintei istorice

Originea si dezvoltarea limbii romane

Sintaxa limbii romane simplifica timpurile si modureile verbale, modifica topica, cu predicatul la sfarsitul propozitiei, prefera raportul de coordonare fata de cel de subordonare, etc. dar are ca baza aceeasi latina populara.Fondul principal de cuvinte al limbii romane este in proportie de 60-66% de origine latina, mostenit. Acestora li se adauga aproximativ 100 de cuvinte izolate (abur, brad, barza, brusture, catun, galbeaza, gusa) si 2200 de nume proprii (Arges, Cris, Dunare, Motru, Mures, Olt, Prut, Somes, Timis, Tisa) de cuvinte mostenite de la daco-geti.

Alte referate despre: maria cvasnii catanescu limba romana origini si dezvoltare, originea si dezvoltarea agriculturii ecologice, maria catanescu limba romana origini si dezvoltare

Economia dacica

Monezi romane si grecesti existau pe teritoriul Daciei dar marea majoritate o reprezentau imitatiile dupa denari si tetradrahme batute pe teritoriul dacic. O cateogrie aparte de monezi o constituie kosonii din aur originari din Dacia, descoperiti in cantitati destul de mari pentru a forma o imagine despre puterea financiara a Daciei dar nu indeajuns pentru a o declara moneda carateristica dacica.

Alte referate despre: evolutii administrative si economice in societatea dacica, referate economie, referat economie

La scaldat, la cirese, pupaza din tei - rezumat

Copiii nu inteleg rostul scolii, sunt indaratnici si de aceea parintele Ioan “om vrednic si cu bunatate”, le aduce ca “dar de scoala noua” pentru a -i sili spre invatatura, “Calul Balan” si pe “Sf. Nicolai”. Preotul a instituit regula ca, in fiecare sambata sa fie ascultati la lectiile predate in saptamina respectiva apoi sa fie pedepsiti in functie de greselile facute. Prima pedepsita a fost chiar Smarandita, fiica preotului. Urmarea a fost ca toti scolarii au inceput sa invete.

Alte referate despre: la scaldat la cirese pupaza din tei - rezumat, la scaldat la cirese pupaza din tei rezumat, la scaldat la cirese pupaza din tei-rezumat

Amintiri din copilarie - (povestirea)

Intr-una din zile primarul scoate oamenii la reparat drumul. Badita Vasile iese cu elevii sa dea o mana de ajutor. De fapt era un pretext pentru a –l lua pe Badita Vasile la armata. A fost prins cu arcanul, pus in catuse si dus la Piatra Neamt.

Alte referate despre: amintiri din copilarie rezumat, amintiri din copilarie, rezumat amintiri din copilarie

Studiul microscopic al fibrelor textile naturale

Bumbacul- se prezinta in aspect longitudinal sub forma de tub turtit sau panglica cu rasucituri in S (stanga) sau Z(dreapta) sau fara. La un capat fibra se subtiaza iar la celalant capat apare ruptura de pe samanta.Bumbacul mercerizat- este bumbacul tratat in anumite conditii cu o solutie de 18% NaOH si se prezinta sub forma cilindrica, fara rasucituri, unflare, cu lumen ingust, uneori apare intrerupt si are un luci pronuntat, asemanator matasii natural.

Alte referate despre: fibre textile naturale, fibre textile naturale vegetale, fibre textile naturale obtinute pe cale chimica

Proiect de cercetare - Consumul de droguri in randul adolescentilor 14-18 ani

Autoritatile americane au recomandat cocaina ca remediu pentru boala. Dupa o anumita perioada s-a observat ca are capacitatea de a induce intoxicatii care produc tulburari psihice, precum si pierderea controlului asupra comportamentului, iar folosirea ei pe o durata mai indelungata duce la dependenta (rascanu,2002,p15-16)
Odata cu inceputul secolului XX apar noi droguri si noi cai de administrare, ceea ce a condus la aparitia de noi probleme legate de consumul lor.

Alte referate despre: consumul de droguri in randul adolescentilor 14-18 ani, consumul de droguri in randul adolescentilor, doc consumul de droguri in randul adolescentilor
Referate afisate : 15
Medie note: 8.20 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles