Carpatii meridionali

Autoevaluare Carpatii Meridionali

11. Completati spatiile libere cu raspunsul corect:
a) Valea Oltului a format intre .....si..... un defileu de …km;
b) Tara Lovistei este o depresiune .....;
c) Pe platoul Muntilor .....exista doua varfuri (Babele si Sfinxul) care sunt rezultatul .......

12. Care sunt raurile mai importante din Carpatii Meridionali ,dar depresiunile si podidurile mai importante ?

13. Care sunt varfurile care au altitudinea de:
a) 2544m-
b) 2535m-
c) 2505m

Nivel: Liceu
Dimensiune: 457kb
Downloads: 1303
Materia: Geografie

Carpatii Meridionali

Acestia constituie sirul cel mai masiv si mai inalt din Carpatii romanesti. Sunt cuprinsi intre Valea Prahovei si culoarul Timis-Cerna. Totusi, conform altor studii geografice, limita estica este considerata a fii Valea Dambovitei, integrand astfel Muntii Bucegi in Carpatii Orientali.

Alte referate despre: carpatii meridionali, carpatii meridionali referat, carpati meridionali

Subacarpatii Romaniei

Ape curgatoare: Moldova, Siret, Bistrita, Trotus.
Lacuri: antropice pe Bistrita si Siret.
Izvoare minerale

Alte referate despre: subacarpatii romaniei obiective antropice referat, subacarpati precipitatii, subacarpatii getici

Valea Prahovei

vegetatia si fauna: vegetatia este variata (alcatuita din paduri care se intend pe mai multe etaje: etajul fagului care urca pana la 1200m si chiar mai sus si etajul coniferelor), in functie de clima si dispunerea trepelor de relief. Mai sus de paduri se dezvolta o vegetatie alpine, numita si stepa rece, cu pajisti, tufisuri de ienupar si jneapan si arbusti pitici Fauna este bogata si diversa ca numar si specii: ursi, cerbi carpatini, jderi,caprioare, lupi, mistreti, rasi, dihori, pisici salbatice, veverite, capre negre; pasari: cocosul de munte, mirla, acvila de munte, uliul, vulturul, iar dintre reptile:vipera comuna si soparla de munte. In apele reci de munte se gasesc pesti ca: pastravul, cleanul si mreana.In Bucegi se gasesc argiluvisoluri in zonele cu altitudine mica,solurile brune sib run acid. In climatul racoros si umedse gasesc solurile podzolice in padueile de fagsi conifere si soluri brun acide in zona alpine.

Alte referate despre: valea prahovei referat, referat valea prahovei, valea prahovei

Carpatii

-sunt munti de incretire;
-sunt alcatuiti din sisturi cristaline si calcare;
-sunt cei mai inalti munti: vf.Moldoveanu-2544m si vf.Negoiu-2535m
-au culmile strans inchegate in masive;
-au putin depresiuni;

Alte referate despre: muntii carpati, carpatii orientali, muntii carpati referat

Carpatii Meridionali

-la peste 1800 m. altitudine ,au existat ghetari lungi care au creat circuri si vai glaciare in care exista lacuri ,praguri cu cascade etc.;
-pasurile si trecatorile sunt putine la numar ,dar au fost folosite inca din Antichitate de locuitorii aflati de-o parte si de alta a lor ; Transalpina (Muntii Parang) si Transfagarasanul strabat muntii la peste 2000 m.

Alte referate despre: referat carpatii meridionali, carpati meridionali referat, deosebiri intre carpati orientali si carpati meridionali

Carpatii Occidentali

In depresiuni si pe latura nordica bat vanturi de tip foen, iar in Deoresiunea Almajului si culoarul Timis-Cerna se produc inversiuni terimice.      Cel mai important curs de apa este Dunarea, care intre intrarea sa in tara (Bazias) si Orsova formeaza o zona de defileu., Defileul Dunarii.

Alte referate despre: carpatii occidentali, carpatii occidentali referat, carpati occidentali

Carpatii Meridionali

In Muntii Sureanului (a caror parte nord-vestica are denumirea de “Muntii Orastiei”), la altitudinea de cca. 1000 m exista vegetatii dacice, inclusiv capitala, Sarmisegetusa Regia. Marginea nord-estica a Muntilor Cindrel, orientata spre Sibiu (“Marginimea Sibiului”) are asezari rurale traditionale de pastorit (Jina, Poiana Sibiului). Grupa Parang este strabatuta de o sosea de inaltime (soseaua transalpina) de la Novaci la Sebes si are importante amenajari hidroenergetice (lacul Vidra, hidrocentrala Lotru-Ciunget, lacurile si hidrocentralele de pe Sebes, alte acumulari pe raurile mai mici: Cugir, Sadu).

Alte referate despre: lacuri glaciare din carpatii meridionali, asemanari intre carpatii orientali si carpatii meridionali, relieful glaciar din carpatii meridionali

Carpatii Meridionali

Infatisarea generala reflecta fie un aspect greoi, masiv, fie unul de creste abrupte.Singurul rau care il strabate este Oltul in rest raurile mari au creat vai partial transversale.La peste 1800 m altitudine au existat ghetari lungi care au creat circuri si vai glaciare in care exista lacuri, praguri cu cascade etc.Carpatii Meridionali sunt impartite in 4 grupe si anume : Grupa muntilor Bucegi, Grupa muntilor Fagaras, Grupa muntilor Parang, Grupa muntilor Retezat-Godeanu

Alte referate despre: referat despre carpatii meridionali, referat carpati meridionali, asemanari dintre carpatii orientali si carpatii meridionali

Carpatii Curburii

Caracteristici de relief:
-sunt formati numai prin incretire
-sunt alcatuiti numai din roci sedimentare = flis(gresii,argile,calcare
-altitudinile cele mai mici-> vf. Ciucas-1954m
-orientarea culmilor muntoase este diferita: -N->S,NV->SE,V->E
-prezenta in interiorul masei muntoase celei mai mari depresiuni-Depr.Brasov
-fragmentarea reliefului de vai si pasuri care asigura legatura depr.Brasov cu exteriorul

Alte referate despre: carpatii curburii, carpati curburi, carpatii curburii referat

Carpatii moldo - transilvani

Relief:
-în vest munţi vulcanici Călimani,Gurghiu şi Harghita.
-în est este fâşia de roci sedimentare (fliş) peste care se suprapun

Alte referate despre: carpatii moldo-transilvani, carpatii moldo transilvani, carpatii moldo-transilvani caracterizare

Carpatii

Carpatii românesti fac parte din marele lant muntos alpino-carpato-himalayan, aparut în urma orogenezelor alpine. Spre deosebire de Muntii Alpi, în continuarea carora se afla, Carpatii Românesti sunt munti de înaltime mijllocie, mentinându-se sub altitudinea de 3000 de metri. Având o structura cutata, careia i s-a adaugat cea mai întinsa masa vulcanica din Europa, acestia au aspectul unui arc deschis catre vest, Muntii Apuseni formând coarda de legatura dintre cele doua capete.

Alte referate despre: carpatii, carpatii orientali referat, referat muntii carpati

Muntii Carpati

Lungimea Carpatilor Orientali si a celor Meridionali, de la granita
nordica a tarii si pana la defileul Dunarii - Portile de Fier, este de
cca 750 km, iar latimea lor variaza intre 40 km - in Muntii
Fagarasului - si 110 km. Cele mai inalte culmi se afla in Carpatii
Meridionali - Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m) care, datorita
configuratiei lor alpine, mai sunt numiti si "Alpii Transilvaniei".
Inaltimea medie a Carpatilor Orientali este de cca 950 m, mai mica
decat cea a Carpatilor Meridionali (1136 m). Limita dintre cele doua
grupe de munti este considerata de geografi Valea Prahovei.

Alte referate despre: munti carpati, munti carpati referat, referat despre muntii carpati

Muntii Carpati

Carpatii Occidentali ai Romaniei sunt formati din Muntii Apuseni si Muntii Banatului, situati in vestul si, respectiv, sud-vestul tarii. Culmile lor nu depasesc 1850 m, motiv pentru care sunt considerati munti de inaltime medie. Numeroase vai pitoresti, brazdate de ape curgatoare, despart masivele muntoase ale Carpatilor Romanesti, subimpartindu-le in unitati mai mici.

Alte referate despre: fauna in muntii carpati, referat munti carpati, fauna muntilor carpati

Romania,tara carpatica,dunareana,pontica

Particularitatile hidrografice si hidrologice ale Romaniei sunt determinate, in principal, de pozitia geografica a tarii in zona climatului temperat-continental si de prezenta arcului carpatic. Factorul antropic a contribuit la unele modificari ale acestor particularitati.

Alte referate despre: romania tara carpatica dunareana pontica, romania tara carpatica dunareana pontica si central europeana, romania tara carpatica dunareana pontica si central european

Arhitectura formatiunilor statale dintre Dunare si Carpati

Evenimentul exprimat in arhitectura a acestei constituiri statale, este biserica Sf. Nicolae Domnesc (bis. Domneasca) de la Curtea de Arges (1364-1377, ctitorie a lui Vladislav I). Acest prim tip este denumit de N. Ghica- Budesti , tipul lui Negru Voda (mostenit de la imparatii bizantini) si are urmatoarele caracteristici principale.Al doilea tip de biserici , tipul sarbesc din Valea Moravei , denumit si tipul lui Mircea cel Batran

Alte referate despre: primele formatiuni statale la est de carpati, care au fost primele formatiuni statale la est de carpati, primele formatiune statale la est de carpati
Referate afisate : 16
Medie note: 8.13 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles