Clima fauna si vegetatia zonei mediteraneene

Clima, fauna si vegetatia Romaniei

Temperatura medie anuala scade usor in tara noastra de la S (10 ... 11 grade C) spre N (8,5 grade C), dupa cum scade si in altitudine (6 grade C la 1000 m, 0 grade la peste 2200 m). In iulie, luna cea mai calda din an, temperatura medie este de 22... 23 grade C in Campia Romana. Aici zilele tropicale (adica cu temperaturi maxime de peste 30 grade C) sunt in numar de 50 ... 56 anual. In ianuarie, luna cea mai rece, media termica variaza intre -2 grade C in Campia de V, usor sub 0 grade C pe litoral, -3 grade C in Campia Romana si -4 grade C in Campia Jijiei din nordul Moldovei.

Precipitatiile atmosferice scad in medie de la E la V (630 mm in Campia de Vest, 500 ...600 mm in Campia Romana, sub 400 mm in Dobrogea). In tinuturile deluroase cad 600 ... ...

Nivel: Liceu
Dimensiune: 612kb
Downloads: 22
Materia: Geografie

Geografia Romaniei

- dinspre Depresiunea Maramuresului pornesc pasuile Huta (V),
Setref (S) si Prislop (E)-1416 m (cel mai inalt pas din Carpatii Orientalii )
- dinspre Depresiunea Dornelor sunt Pasul Tihuta (V) si Mestecanis (E)

Alte referate despre:

Relieful si apele Romaniei

Caracteristicile elementelor climatice. Temperatura şi precipitaţiile sunt elemente determinante în aspectul stărilor vremii, adică a situaţiilor concrete ce se succedă zi de zi tot timpul anului. Pentru a defini anumiţi indicatori sintetici, cu valabilitate mai îndelungată; se folosesc mediile de temperatură, de precipitaţii etc. Acestea ilustrează caracteristicile climei.

Alte referate despre: relieful si apele romaniei, relieful si apele din brazilia, influentele omului asupra vegetatiei climei reliefului solului apelor

Regionarea climatica a Romaniei

Climatul de tranziţie intre cel cu influente submediteraneene si climatul de ariditate
Cuprinde: centrul Câmpiei Romane, Podişul Getic, Subcarpatii Getici.
Se caracterizează prin valori medii de temperatura si precipitaţii.
In vest se simte austrul, iar in est crivatul.
Climatul cu influente pontice
Cuprinde litoralul si Delta Dunării.
Temperaturi medii anuale de 100 C
Temperatura medie a verii de 220 C
Temperatura medie a iernii de 00 C sau – 10 C
Precipitaţiile cele mai reduse din tara ( sub 400 mm/an )
Durata mare de strălucire a soarelui ( peste 2300 ore pe an )
Bat brizele
Climatul cu influente baltice
Cuprinde: Podişul Sucevei, grupa nordica a Carpatilor Orientali ( partea estica ).
Influentele baltice se manifesta prin:
Temperaturi mai scăzute
Precipitaţiile, sub forma de ninsoare, mai frecvente
Pătrunderea unor mase de aer
rece din nord

Alte referate despre: regionarea climatica a romaniei, regionarea climatica, clima factori elemente si regionarea climatica

Tipuri climatice de pe glob

Precipitatii
>2000-3000 mm/l/mp
Ploile ecuat,torentiale,zilnice sub forma de averse insitite de desc electrice

Alte referate despre: tipuri climatice de pe glob, tipuri climatice pe glob, tipuri de clima pe glob

Romania

-sunt dispusi in sisturi paralele de culmi orientale NV-SE
-au alt medie,ocupa cea mai mare suprafata
-alt max 2303m,Vf pietrosul-Mtii Rodnei
-sunt frecventati avand multe depresiuni,vai,pasuri
-reprezinta relief glaciar,vulcanic si carstic

Alte referate despre:

Clima

Clima - Realitatea a demonstrat că încălzirea cu câteva grade a atmosferei terestre în următorii 100 de ani de la data emiterii acestei ipoteze – deşi mai bine de o treime a perioadei de când se fac astfel de predicţii s-a scurs deja – nu pare a mări încrederea în prognoza respectivă. Cu atât mai mult cu cât nu există încă o teorie climatologică capabilă să susţină prognoze pe termen lung,cât de cât acceptabile.

Clima - O iarnă extreme de blândă sau o iarnă extreme de aspră nu sunt argumente necesare pentru a susţine schimbări climatice globale ample şi ireversibile. În România, ca şi în Europa şi în alte regiuni ale zonei temperate,ierni blânde asemeni celei pe care am trăit-o în decembrie 2004 şi în ianuarie 2005, au mai fost şi, desigur, vor mai fi.

Alte referate despre: clima romaniei, clima, tipuri de clima

Clima - referat

Cuvântul CLIMĂ vine din limba greacă, unde klima înseamnă înclinaţia soarelui. Clima este influenţată în principal de radiaţia solară şi variaţiile sale anuale, de latitudine, dar şi de structura complexă a atmosferei, de altitudine, de apropierea de ocean sau de mare, de formele de relief (mai ales munţii şi dealurile).

Alte referate despre: clima mediteraneana, clima europei, clima temperat-oceanica

Clima din Europa

Slovacia
Clima este continentala si umeda cu veri reci si ierni calde.ploile sunt frecvente primavera si vara, in zonele de ses media este de 400 mm, iar in zonele montane 1000 mm. Iarna precipitatiile sunt sub forma de zapada. Cantitatea medie a precipitatilor este de 649 mm pe an. In Bratislava temperatura medie a luni ianuarie este de -70 C, iar cea a lunii iulie 190 C.

Alte referate despre: clima in europa, tipuri de clima in europa, clima din europa

Clima

Polonia
Clima este continentala si uscata, cu ierni lungi si friguroase desi in zona litoralului Baltic se remarca influentele oceanice; precipitatii si temperaturi moderate. Iernile sunt din ce in ce mai reci dinspre est si sud. Precipitatiile sunt impartite uniform pe tot parcursul anului, vara fiind frecvente aversele violente, iarna zapada. In nord suprafetele se mentin inzapezite in medie timp de 40 de zile , iar in sud pana la 60-70 zile. In Gdinynia temperature medie a luni iulie este de 170 C, cea a lunii ianuarie -10 C, iar in Varsovia 200 C, respective -30 C. Precipitatiile medii anuale in aceste doua orase sunt de 660 mm si 560 mm.

Ungaria
Clima este continentala cu veri calduroase. Aversele sunt frecvente vara, dar in a doua jumatate a anotimpului pamanturile sunt afectate de seceta . La Budapesta temperatura medie a lunii iulie este de 220 C, cea a lunii ianuarie este de -10 C, cantitatea de precipitatii anuale este de cca 600 mm. Frigul iernii este rareori interupt ...

Alte referate despre: clima asiei, clima tropicala, clima ecuatoriala

Clima in Japonia

În primăvara timpurie infloresc prunii, urmaţi de piersici. În timpul ultimelor zece zile din Martie infloresc cireşii, deci iubit de japonezi, incepe infloritul.

Alte referate despre: clima in japonia, clima din japonia, ce clima are japonia

Clima in Suedia

Regatul Suedia (Konungariket Sverige) – statul în Europa de Nord, în partea de est şi sud al peninsulei Scandinave. La vest este vecină cu Norvegia, la nord-est – cu Finlanda. Din partea de est şi sud este scăldată de Marea Baltică şi golful Botnic. În componenţa Suediei intră 2 insule mari din Marea Baltică – Gotland şi Eland.
Este membru al Uniunii Europene.Clima in Suedia

Alte referate despre: clima in suedia, clima din suedia, clima vegetatie suedia

Zonele de clima

Zona de Clima Tip de clima Caracteristici
Calda - Subecuatoriala - cald
- 6 luni ploua ,6 luni seceta
- 6 luni bat alizeele, 6 luni nu bat
- Tropicala - cald
- bat alizeele
- rare precipitatii
- Musonica - cald
- 6luni ploua, 6luni seceta
- vanturi musonice
2.Temprata - Subtropicala - veri calde secetoase
-ierni blande si ploiase
- vanturile de vest
- precipitatii putine
- Oceanica -umede*veri racoroase
-*ieni blande ,umede
-vanturi de vest
...

Alte referate despre: zona de clima ecuatoriala, zonele de clima, zona de clima subtropicala

Clima

La inceput de secol se sustinea ca clima din desert nu a fost intotdeauna atat de dura cum este acum. Analizele de pollen din centrul Saharei au demonstrate existenta unor plante cu characteristicile celor din savane (Ritchie, J.C., Haynes, C.V., 1987), iar nivelul actual al apelor este marturia ca in trecut bilantul hidric din desert era mai favorabil decat astazi. In unele regiuni extratropicale ( M. Mediterana, Turcia, vestul Iranului, centru si vestul Americii de Nord), analizele polinologice indica un climat mai unscat si unul mai umed (Roberts, N., Wright, H.E., 1993, Webb, T. si col., 1984).

Alte referate despre: clima romaniei referat, clima italiei, clima subecuatoriala

Vegetatia,fauna si solurile Romaniei

A. Unitatile zonale:
a. ZONA STEPEI ŞI SILVOSTEPEI - 0-300 m
1. Stepa – 0-100m
- caracteristică: C. Bărăganului, Dobrogea central-sudică, sudul Pod. Moldovei
Dep. Elan, C. Bahluiului, SV C. Banatului, Lunca Dunării-stepa secundară
- vegetaţia ( ierburi mărunte xerofile), fauna, solurile caracteristice vezi Fig. 1

2. Silvostepa: - 100-300 m
- caracteristică: C. Moldovei, E Pod. Bârladului, SE Colinelor Tutovei, C. Tecuci, C. Râmnicului, V C. Burnazului, S C. Olteniei, SV Dobrogei, Dobrogea de Nord ( excepţie M. Măcin). C. Transilvaniei. C. Banato- Crişană
vegetaţia (ierburi mărunte xerofile şi pâlcuri de arbor cu specii termofile), fauna, solurile caracteristice vezi Fig. 1
b. ZONA PĂDURII—300-1800 m

I. Etajul pădurii de foioase –300-1200 m
1.Subetajul stejarului –300-500m (uneori chiar de la 100 m sau 200 m)
2.Subetajul de amestec gorun şi fag -500-700 m
3.Subetajul fagului – 700 –1200 m
II. Etajul pădurilor de amestec ...

Alte referate despre: vegetatia fauna si solurile romaniei, vegetatia fauna si solurile europei, vegetatia fauna si solurile americii

Infiintarea unei plantatii de mar in sistem intensiv pe o suprafata de 2,5 ha in conditiile zonei Resita

Referat despre Infiintarea unei plantatii de mar in sistem intensiv pe o suprafata de 2,5 ha in conditiile zonei Resita
Comerciale, care au ca scop obţinerea unor producţii mari, destinate comercializăriiIîn diferite forme. Acest tip de plantaţie cuprinde 1-3 specii, cu un număr redus de soiuri, care permite o eficienţă sporită a tehnologiilor de îngrijire. Plantaţiile confierciale pot fi realizate în sistem superintensiv (cu peste 1250 pomi/ha, pomij altoiţi pe portaltoi de vigoare mică şi foarte mică), sistem intensiv (cu 400-1250 pomi/ha, pomi altoiţi pe portaltoi de vigoare mijlocie şi mică) şi mai puţin în sistem! clasic.

Alte referate despre: infiintarea unei plantatii de mar in sistem intensiv, infiintarea unei plantatii de prun, infiintarea unei plantatii pomicole

Agricultura generala - Factori de vegetatie

Intensitatea luminii
Lumina puternica influenteaza favorabil infratirea, fecundarea, fructificarea, rexistenta la cadere, calitatea cerealelor, continutul de zahar si amidon si are contributie importanta la colorarea si gustul frunctelor.Exista si culturi la care o oarecare umbrire este favorabila, ca de exemplu inul si canepa de fuior, acestea fiind culturi care se seamana des, plantele crescand mai inalte si formand fibre mai subtiri si mai rezistente.

Alte referate despre: factorii de vegetatie ai agriculturii, factori de vegetatie, factorii de vegetatie
Referate afisate : 17
Medie note: 7.93 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles