Comentariu literar poeziei padurea de alexandru macedonski
Alexandru Macedonski - viata
Debutase in ``Telegraful roman`` (in 1870) de la Sibiu cu o poezie trimisa din strainatate : Dorinta poetului. In 1872 e la Bucuresti pentru a-si pregati cel dintai volum, Prima verba, aparut in acelasi an. Intre timp situatia aventurii familiare devine tot mai nesigura. O slujba administrativa sau birocratuia, oricare ar fi fost ea, ii trezea o adevaarata repulsie lui Macedonski, atat de mandru de nobletea originii sale. Se adauga la aceasta credinta in misiunea poetului, in geniul lui, care il ridica deasupra existentei comune. ``Complexul genialoid`` al poetului, altuit pe mandria sa aristrocratica, se formeaza inca din vremea inceputurilor sale literare. Cateva recenzii binevoitoare ii dau incredere de nezdruncinat in calitatiile poeziei sale.
Totusi, in aceasta perioada, Macedonski isi canalizeaza energia spre alta cale posibila de dobandire a gloriei si de implinire a unui destin pe care si-l voia exceptional : politica, mai ales cea antidinastica (materializare in fapt a ...
Noaptea de decemvrie
Poemul Noaptea de decemvrie a fost scris la 27 decembrie 1901 şi a fost inclus în ciclul de poezii Flori sacre. A apărut iniţial în revista macedonskiană “Torta morală”, în anul 1902. Poetul creează Noaptea de decemvrie pornind de la o legendă în proză Meka şi Meka scrisă şi publicată de el în ziarul lui C. A. Rosetti, “Românul” din 13 ianuarie 1890. Macedonski manifestase şi până atunci predilecţie pentru exoticul oriental, ilustrat atât de frecvent în multe din ciclurile sale de versuri de la Excelsior până la Poema rondelurilor. Această tendinţă către exoticul oriental venea din contactul cu poezia franceză, îndeosebi cu cea parnasiană şi simbolistă.
Simbolismul
Cuvântul „simbol” provine din grecescul „symbolon”(=semn de recunoaştere).El ţine locul obiectului simbolizat şi îi îndeplineşte funcţiile, deşi între simbol şi obiect există o diferenţă de structură şi de substanţă.Orice simbol e încărcat de afectivitate şi dinamism.Aspectul afectiv iese puternic în evidenţă în spaţiul artei.
Alexandru Macedonski - Noapte de decemvrie
Promotor al noii poezii: Arta versului (1890); Poezia viitorului
(1892). A condus cenaclul Litaratorul în care au debutat cei mai de
seama reprezentanti ai simbolismului românesc.
Alexandru Macedonski - teoritician al simbolismului
După părerea poetului “simbolismul unit cu instrumentalismul” este, ca şi wagnerismul, “ultimul cuvânt al geniului omenesc".
Puncte de vedere presimboliste conţin şi alte articole publicate de Macedonski în “Lite-ratorul”, ca Despre poezie sau Despre poemă 1881, în care poetul pledează pentru concentrare şi sinteză lirică, pentru poezia care să adune în ea, imprevizibil, mişcări sufleteşti contrastante.
Teoretizând simbolismul, Macedonski a înţeles să-l şi promoveze stăruitor în literatura română. În numele acestui curent, directorul “Literatorului” a încurajat de fapt tot ce se deosebea de poezia românească de până atunci: parnasianism, naturalism, decadentism, simbolism tot ce putea impresiona prin neobişnuit şi bizar.
Noapte de decemvrie - Alexandru Macedonski
Noaptea de decemvrie
“Noaptea de decemvrie” s-a dezvoltat dintr-o legendă în proză intitulată “Meka şi Meka”, publicată de Macedonski în “Românul” lui C. A. Rosetti din 13 ianuarie 1890. Legenda vorbeşte despre Mohamed - ben - Hassan, care îl sfătuieşte înainte de moarte pe fiul său Ali să meargă la cetatea sfântă Meka pentru a obţine iertarea păcatelor lui. Condiţia pentru această era să nu se abată de la calea dreaptă. Ali străbate cu caravana în linie dreaptă pustiul şi moare înainte de a pune piciorul în Cetatea Sfântă. În acelaşi timp Pocitan - ben - Pehlivan, un zdrenţăros pornit odată cu el la drum şi urmând o cale ocolită ajunge la Meka. Sensul pe care l-a extras Macedonski din această legendă este asemănător cu acela pe care Eminescu îl scotea în Luceafărul din basmul ...
Rondelul rozelor ce mor
Stingerea lor este o consecinta a conditiei biologice efemere si, prin sugestie, si a celei umane. Gradinile sunt locurile unde se desfasoara aceste tragedii citadine, cu rasfrangere asupra vietii umane. Substantivele care definesc starea de tristete sunt concentrate de poet intr-o dispozitie savanta: "fior", "jale", "valmasagurf de suspine". Poetul reia si amplifica sentimentul disparitiei treptate, al mortii, folosind un sinonim metaforic pentru verbul "mor", "se sting".
Al. Macedonski - teoretician al simbolismului
Primele idei care prefigurează simbolismul la români şi care încearcă să-l teoretizeze apar odată cu Macedonski şi sunt puse în circulaţie prin revista poetului, "Literatorul". Chiar înainte de reconstituirea simbolismului ca şcoală, în Franţa, apar în această revistă, încă din primul ei au de existenţă, 1880, articole de directivă, în care sunt expuse puncte de vedere simboliste. De altfel Macedonski avea să-şi revendice mai târziu, în 1889, printr-un articol intitulat "În pragul secolului", merite de pionier al simbolismului pe plan european.
Alexandru Macedonski - poet al noptilor
Alte elemente simboliste pe care le găsim în poezie sunt neologisme: tremol, monolit, solfi, blondeţe, nume de pietre scumpe, topaze, alabastru. În deosebi refrenul şi repetiţia dau poemului o cadenţa melodioasă, un farmec muzical propriu. Poezia este scrisă în ritm amfibrahi şi metru de 12 silabe. Poetul aduce inovaţii de ordin tehnic, în primul rând în dispoziţia rimelor. Strofele sunt senarii (6 ver-suri) cu o rimă încrucişată şi trei rime alăturate. Unele versuri au funcţie de refren, altele sunt repetate cu mici schimbări obsedant.
Conceptul operational - Curent literar - ideologia literara romantica
incercau sa elibereze creatia artistica de rigiditatea canoanelor si a conventiilor clasice, dand totodata acces in paginile romanelor, a pieselor de teatru sau in versurile poeziilor unor personaje si probleme ce reflectau epoca de dupa Marea Revolutie Franceza din 1789.
Moartea caprioarei comentariu literar
Ideea transmisa de autor este ca toti avem dreptul la viata, toti suntem egali in fata naturii, ca fiecare din noi face parte din natura si nimeni nu ar trebui sa rupa o alta parte, mai buna, sau mai rea a naturii.
Mihai Eminescu - poezia iubirii si a naturii
Compozitional, poezia are o structurã liricã, fiind o succesiune de cinci tablouri corespunzãtoare fiecãrei strofe, mai putin ultimul tablou care cumuleazã ultimele douã strofe. Fiecare strofã fixeazã o secventã dintr-o idilã cu ceremonial stereotip (care apare si în alte poezii eminesciene), alcãtuit din acelasi lant de fapte erotice.
1. - O chemare în cadru. În strofa întîi, imaginea codrului se constitue doar din trei elemente: izvorul “care tremurã pe prund” (personificare), prispa cea de brazde (metafora), crengi “plecate o ascund” (metonimie cu epitet metaforizat). Ele sunt suficiente pentru a sugera infãtisarea feerica a cadrului fizic.
2. - O imagine a asteptãrii.
Comentariul poeziei Singuratate de Mihai Eminescu
Comentariul poeziei Singuratate de Mihai Eminescu - Poezia începe cu imaginea unui spaţiu mediu al eului liric: perdele, masă, foc, sobă, care denotă atmosfera de intimitate tensionantă. Antiteza „focul pîlpîe în sobă / iară eu pe gînduri...” determină o stare emoţională bruscă. În camera iluminată de pîlpîitul flăcării din sobă, se proiectează chipul prizonierului al amintirilor.
Opera literara Iapa lui Voda
Referat despre Opera literara Iapa lui Voda
“Iapa lui Voda” face parte din volumul de povestiri “Hanul Ancutei” publicat in 1928. Scriitorul evoca intamplari petrecute in vremea veche folosindu-se de mijloacele artistice adegvate. Este o opera epica, deoarece autorul isi exprima uimirea si admiratia sa pentru vremurile de demult, prin intermediul actiunii, personajelor si naratorului. Ca in orice opera epica, sunt prezentate locul, timpul actiunii. Locul este hanul Ancutei, iar timpul povestirii este o toamna indepartata.
D-l Goe - Apartenenta la specia literara schita
Referat despre D-l Goe - Apartenenta la specia literara schita
Schita este o opera epica – o naratiune – in proza, de mici dimensiuni, in care se relateaza o singura intamplare semnificativa din viata unor personaje. Actiunea dintr-o schita se petrece untr-un interval de timp scurt, cel mult o zi, si intr-un timp restrans.
Postmodernismul in poezia Georgica a IV- a - Bacalaureat
- Umberto Ecco defineşte această perioadă drept una de inocenţă pierdută „care e marcată de ironie, joc metalingvistic şi enunţ la pătrat”
- dialogul cu tradiţia este interesant prin felul în care aceştia interpretează valorile tradiţiei. Mai precis se schimbă registrele (tragicul → comic/grotesc) sau se relativizează valorile
- postmodernismul se defineşte printr-o dorinţă de înglobare a trecutului, referindu-se la toată poezia scrisă înainte
- „Pentru postmodern tradiţia e o povară purtată cu graţie, asumată critic şi ironic” (N. Manolescu - „Despre poezie”) (!)
- simţul critic şi ironia sunt aspectele particulare ale postmoderniştilor (!)
(a) „Georgica a IV–a ” – postmodernism (cărtărescian)
Expresionismul in poezia Eu nu strivesc Corola de minuni a lumii - bacalaureat
Expresionismul in poezia Eu nu strivesc Corola de minuni a lumii - Bacalaureat
- promovează trăirile cât mai subiective / cât mai absolutiste
- iniţial s-a manifestat la nivelul picturii – se regăseşte şi în literatură:
- intensitatea expresiei / expresivă
- simplitatea „desenului” (imaginea artistică fără floricele stilistice)
- tonuri insolite (ciudate; ciudat-asociate)
- tuşe îngroşate (imagini artistice violente)
Expresionismul in poezia Eu nu strivesc Corola de minuni a lumii - Bacalaureat
- promovează concepţia primitivă şi pesimistă asupra condiţiei umane
- lasă impresia de poezie eruptivă, foarte dinamică, care pune preţ pe stări precum extaticul, cosmicul, originarul, protestul, alienarea etc.
- versuri disperate, alarmate, revoltate, care sunt reflexul unui impas metaforic
Romantismul in poeziile "Si daca..." si "Dorinta" - bacalaureat
Romantismul in poeziile "Si daca..." si "Dorinta" - Bacalaureat
- lirism subiectiv (discurs confesiv – de mărturisire; persoana I (sau persoana I şi a II-a pentru monolog dialogat; dialog simulat) plus abundenţa figurilor de stil
Moara cu noroc - comentariu literar
Moara cu noroc - comentariu literar - Ioan Slavici (1848-1925) a fost unul dintre marii clasici (alaturi de Eminescu, Creanga si Caragiale), precursor al lui L. rebreanu – in evocarea satului transilvanean- si intemeietor al nuvelei realist-psihologive in literatura romana.Moara cu noroc - comentariu literar
Medie note: 8.84 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?